5,982 matches
-
solidaritate și la reînnoirea urbană, legea SRU. 31 Legea 2000-1208 din 13 decembrie 2000 cu privire la solidaritate și la reînnoirea urbană. 32 Proiectul de lege cu privire la democrația de proximitate, prima citire fiind adoptată pe 5 februarie 2002. 33 Comisia pentru viitorul descentralizării prezidată de Pierre Mauroy, Refonder l'action publique locale, raport către primul ministru (Paris: La Documentation française, 2000). 34 Ron-Alpi, Île-de-France, Provența-Alpi-Coasta de Azur, Languedoc-Roussillon și Pays de la Loire. 35 Acesta fusese consilier local în Poitiers, consilier și apoi președinte
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
35 Acesta fusese consilier local în Poitiers, consilier și apoi președinte al regiunii Poitou-Charentes și viceprimar al Chasseneuil-du-Poitou. Între 1985 și 1989 a fost ales pentru Parlamentul European din partea UDF-RPR. 36 Legea constituțională 2003-276 din 28 martie 2003 cu privire la organizarea descentralizării Republicii. 37 O traducere mai corectă ar fi "autonomie" însă acest cuvânt are o istorie problematică în vocabularul politic francez. 38 A. Cole, "Descentralisation in France: Central steering, Capacity Building and Identity Construction", French Politics, vol. 4, 2006, pp. 31-57
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Waldeck-Rousseau, Ministrul de Interne. 7 Legea din 19 noiembrie 1982 8 Chiar dacă mulți primari sunt femei, ne vom referi în cazul de față cu genericul "el" pentru a fluidiza textul. 9 O privire de ansamblu utilă asupra modului în care descentralizarea a afectat municipalitățile și alte guverne locale poate fi găsită în E. Négrier, "The Changing Role of French Local Government", West European Politics, vol.22, nr. 4, Octombrie 1999, pp. 120-140. 10 Cifrele au fost luate de pe website-ul Ministerului de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Dimension?", Pouvoirs, vol. 95, 2000, pp. 19-32. 15 Secțiunea următoare se datorează Raportului OECD, Territorial Review of France (2006). 16 Legea din 22 martie 1890. 17 Decretul din 22 martie 1955. 18 Ordonanța din 5 iunie 1959 19 Legea ameliorării descentralizării din 5 ianuarie 1988. 20 S. Regourd, "Organisation et fonctionnement des collectivités locales: nouveaux enjeux", Les collectivités locales en mutation. Cahiers française, nr. 23, octombrie-decembrie, 1999, pp. 41-46. 21 Ordonanța din 5 iunie 1959. 22 Legea din 31 decembrie 1970
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Politics of France, ediția a treia (Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2003), Jean Cluzel, Le Sénat dans la société française (Paris: Economica, 1991), reprezintă o prezentare excelentă făcută de către un senator care-și iubește instituția în mod evident. Pentru atitudinea Senatului față de descentralizare, vezi Alain Decamp, Le Sénat de la Décentralisation (Paris: Economica, 1991). 9 În timpul celei de-a Doua Republici (1848-1851) și în timpul perioadelor de tranziție dintre schimbările de regim. 10 Acest respect față de oamenii în vârstă ca sursă de înțelepciune a fost
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și probabil că se fac asocieri istorice de lungă durată între catolicism și administrația publică franceză. 14 Bernard, în atacul său asupra amneziei istorice, îi uită, în mod convenabil, pe commisaires din timpul regimului de la Vichy! 15 După Bernard, legile descentralizării din 1982 de-abia dacă au reprezentat punctul culminant al acestei lungi perioade istorice, declarație foarte discutabilă. 16 C. Grémion, "Les paradoxes du corps préfectoral", Revue française d'administration publique, nr. 96, octombrie-decembrie 2000, pp. 555-564. 17 Ibid. 18 Conceptul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
doamna Thatcher a fost mult mai dură decât M. Rocard. 60 Albertini, op.cit., p.87. 61 Bezes, ibid. 62 Legea 92-125 din 6 februarie 1992 cu privire la administrarea teritorială a Republicii. 63 Decretul 92-604 din 1 iulie 1992 referitor la Carta descentralizării. 64 Numele acestor comitete ilustrează subiectele pe care le-au dezvoltat: Comitetul pentru "Efficacité de l'État" (1988 prezidat de François de Closets ), Comitetul pentru "l'État, administration et services publics de l'an 2000" (1992, prezidat de Christian Blanc
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
l'an 2000" (1992, prezidat de Christian Blanc), Comitetul pentru "Les responsabilités et l'organisation de l'État" (1993-1994, prezidat de Jean Picq), citat in Beyes, op.cit., p.19. 65 Legea constituțională nr. 2003-276 din 28 martie 2003 cu privire la organizarea descentralizării Republicii. Capitolul 3 de mai sus oferă o privire generală asupra schimbărilor implicate. 66 Legea organică nr. 2003-704 cu referire la experimentele pentru colectivitățile teritoriale. Experimentele trebuie sa aibă interes general și o perioadă de timp de maximum cinci ani
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Economy of Regionalism, (London: Frank Cass, 1997), pp. 41-62. ----------------------------------------------------------------------- REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL 6 1 Prefață Introducere: Contextul internațional al guvernării subnaționale franceze REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL 76 73 Aspecte generale privind situația franceză Centralizare și descentralizare în istoria Franței Les Trente Glorieuses (1945-1975) și urmările acesteia Programul de descentralizare: aspecte generale (1982-2006) REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL Municipalitatea (commune): între democrația locală și guvernarea efectivă 124 101 119 REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL 236
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
6 1 Prefață Introducere: Contextul internațional al guvernării subnaționale franceze REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL 76 73 Aspecte generale privind situația franceză Centralizare și descentralizare în istoria Franței Les Trente Glorieuses (1945-1975) și urmările acesteia Programul de descentralizare: aspecte generale (1982-2006) REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL Municipalitatea (commune): între democrația locală și guvernarea efectivă 124 101 119 REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL REGIUNILE ȘI GUVERNUL SUBNAȚIONAL 236 155 Nivelul "mezo": regiunea vs. departamentul 235 Politica guvernării teritoriale franceze Administrarea guvernării
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pe deplin justificat și mai eficient în multe cazuri. Dar și în aceste tipuri de organizații, în multe situații în care se pot găsi acestea, cele două stiluri de conducere se pot îmbina. Chiar procesul dezvoltării sociale contemporane impune necesitatea descentralizării procesului de luare a deciziilor, încurajarea gândirii și soluțiilor creative. Cele două stiluri de conducere care se realizează în grupuri, organizații și instituții se află în strânsă legătură cu natura sistemului social. Prin acesta caracterul democratic sau autocratic al unui
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
administrație. Bineînțeles orice birocrație modernă, aflată permanent sub impactul forțelor științifice, tehnologice, economice și sociale urmărește permanent raționalitatea structurii și funcționării ei. Dar procesul dezvoltării sociale contemporane impune necesitatea unui nou tip de birocrație a cărui premisă majoră rezidă în descentralizarea procesului de luare a deciziilor, încurajarea gândirii și soluțiilor creative. Oamenii societății moderne acționează în contextul constrângerilor organizaționale. Organizațiile sunt de tipuri variate, au obiective di-verse, dimensiuni și complexitate diferite precum și o mulțime de moduri în care se manifestă. Teoria
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
imposibilitatea îngrădirii economiei mondiale înăuntrul granițelor unui stat. Procesul de globalizare depinde, în primul rând, de interdependența economică și culturală și mai puțin de dominarea economică și culturală, depinde de diversificare mai mult decât de unificare și integrare, depinde de descentralizare, de participarea mult mai profundă, decât de centralizare și de mobilizare. <footnote C.A. Samudavanija, 2000, „Eludarea statului asiatic” în Schimbarea ordinii globale, de N. Gardels, Editura Antet, București. footnote> Fenomenul mondial de globalizare a creat și întreținut un element
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
mai eficace în beneficiul socio economic al societății românești. Obiectivele specifice au în vedere: Obținerea unor îmbunătățiri structurale și de proces ale managementului ciclului de politici publice. Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare. h) Programul Național pentru Dezvoltare Rurală PNDR Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii Agricole Comune (PAC). PAC este un set de reguli
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
petrec schimbări În domeniul creației tehnologice, prin unirea cercetării fundamentate cu cea aplicativă și, ca rezultat, apariția „tehnologiilor de frontieră” („frontier technologies”).<footnote Council European Barcelone, 15-16 mars 2002, punctul 47 c. footnote> Schimbarea organizării Întreprinderilor, producției și muncii prin descentralizarea deciziilor și trecerea la decizii autonome, practicându-se sistemul „delegării de responsabilitate”, trecerea la sisteme de organizare flexibilă (tabelul 3), practicarea unor relații interdepartamentale de colaborare, părăsirea organizării pe structuri ierarhice rigide și pe mai multe nivele cu o slabă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de masă poartă În ea violența. Ea face ravagii pe plan ecologic. Ea acționează În sens opus scopului căutării unor resurse regenerabile și anihilează persoana umană. Tehnologia producției prin mase, care face apel la cele mai bune cunoștințe moderne, favorizează descentralizarea, este compatibilă cu legile economice și dă o folosire moderată resurselor rare. În sfârșit, ea Își propune să servească persoana umană, În loc de a o face sclavul mașinii.”<footnote Ibidem, p. 110. footnote> Așadar, primul considerat de care trebuie să ținem
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
calificarea (priceperea) lucrătorilor. Munca poate și trebuie să fie organizată Într-un mod ca să se intensifice priceperile lucrătorilor. Pe măsură ce priceperile se dezvoltă, sarcinile, puterile și responsabilitățile pot fi lărgite În mod corespunzător. Aceasta, la rândul său, permite o mai mare descentralizare și consolidează integrarea orientată spre produs.”<footnote Cooley Mike, op.cit., p. 49. footnote> Este adevărat, sistemele de producție bazate pe om prezintă avantaje esențiale, dar ele implică și o serie de dificultăți. Evident, cerințele de ordin psihosocial puse În fața oamenilor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
impună fiecare propria politică prin actele normative elaborate, care au generat influențe de natură diferită asupra organizațiilor. Principalele elemente care trebuie avute în vedere sunt legate, în opinia analiștilor, de stabilitatea politică, modul de organizare a instituțiilor implicate, gradul de descentralizare, politica economică promovată, măsura în care statul se implică în economie, echilibrul puterilor în stat, integrarea economică și politică. Din multitudinea de surse economice (piața, atât internă cât și externă, puterea de cumpărarea a populației, potențialul financiar, sistemul bancar, mecanismele
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
acestei metode. 3.2. Organizarea activității de inovare Specificul acestor activități <footnote Ceaușu, I., Enciclopedia managerială, Editura ATTR, 1998, p. 534. footnote> , caracterul lor accentuat creator, inovator, nerepetitiv impune adoptarea unor forme de organizare flexibilă, caracterizată la rândul ei prin descentralizarea decizională avansată, definirea funcțiilor și descrierea posturilor făcute în termeni generali, sporirea rolului comunicațiilor informale. Flexibilizarea structurii organizatorice necesară activităților creative se bazează pe existența unor principii, reguli și norme raționale a căror importanță nu este supraevaluată, ci apreciată realist
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
sau tehnologiilor, ceea ce se întâmplă în majoritatea situațiilor, trebuie acordată prioritate aplicațiilor comerciale ale inovării (market pull). În această situație, rolul inovării este de a soluționa tehnologic problemele de marketing, acestea având un rol prioritar. În cazul întreprinderilor organizate divizional, descentralizarea managementului inovării prezintă avantajul diferențierii proiectelor de inovare în funcție de cerințele specifice ale consumatorilor. Dezavantajul acestora constă în coordonarea dificilă a proiectelor de inovare. Centralizarea managementului activităților de inovare în cazul structurilor divizionale poate avea efecte favorabile atunci când proiectele de inovare
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
la Timișoara, și apoi în celelalte orașe ale țării, punând astfel bazele schimbărilor ce au avut loc în ultimele două decenii. În urma evenimentelor din 1989, s-a adoptat Constituția României din 1991, care a instituit principiul autonomiei publice locale și descentralizării serviciilor publice. Mai târziu, Constituția adoptată în anul 2003 prevede ca principii de bază ale organizării administrative: administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice <footnote Art. 120 din Constituția României
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Constituția României din 1991, care a instituit principiul autonomiei publice locale și descentralizării serviciilor publice. Mai târziu, Constituția adoptată în anul 2003 prevede ca principii de bază ale organizării administrative: administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice <footnote Art. 120 din Constituția României. footnote> . Acest lucru a determinat o schimbare în mentalitatea privitoare la administrația publică, ce a devenit dintr-o dată din instrumentul consolidării în rândul societății puterii politice, un instrument
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
în vederea realizării mandatelor guvernării legislative, executive și judecătorești, pentru a asigura reglementările și serviciile pentru societate în ansamblu, cât și pentru segmentele acesteia.” OB SE RV AȚ II Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. (Art. 2, Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale<footnote Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
stat”. footnote>, tratată în acest context, administrația publică la momentul actual funcționează atât la nivel central, cât și la nivelul colectivităților locale, în condițiile statului de drept, având la bază coordonate fundamentale și structuri organizatorice și funcționale ca: separația puterilor; descentralizarea serviciilor administrative; autonomia administrativă. Totodată, în epoca postdecembristă, principala dimensiune a administrației publice din România și din celelalte state membre ale fostului bloc comunist a fost reforma administrativă și economică, al cărei scop este în continuare reconstrucția legitimității și responsabilității
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
În plus. Principalele premise pe care s-a bazat evoluția În timp a științei manageriale În instituțiile de Învățământ superior ar fi: munca fizică și/sau intelectuală a omului este cheia creșterii productivității muncii, În orice domeniu de activitate; necesitatea descentralizării activității fiecărei unități sau instituții cu activitate complexă; Încadrarea și repartizarea pe fiecare membru al colectivului instituției la un loc de muncă corespunzător pregătirii, capacității fizice și intelectuale și priceperii lui; Înțelegerea corectă de către orice manager a problemelor legate de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]