3,122 matches
-
mișcărilor revoluționare. 1850. "Alianța celor patru regi" (Maximilian II al Bavariei, Ernst Augustus al Hanovrei, Friedrich Augustus II al Saxoniei și Wilhelm I al Württembergului) îndreptată contra hegemoniei Prusiei. 1866. În războiul austro-prusian pierdut de Imperiali la Sadova / Königgrätz, se destramă Confederația Statelor Germane (39 de entități politice), dominată de Austria, și ia ființă Confederația Germană de Nord (Norddeutschen Bund, cu 18 state germane din sud, mai puțin Austria) sub hegemonia Prusiei. 1870-1871. Războiul franco-prusian (v. Franța supra). 1871. Se proclamă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Voluntary Force). // Au loc greve ale feroviarilor și minerilor. // Are loc tragedia pachebotului de lux "Titanic" în Oceanul Atlantic (14 aprilie), din neglijența constructorului, armatorului (linia maritimă White Star) și căpitanului; își pierd viața c. 1.500 de oameni și se destramă mitul vapoarelor "nescufundabile" (unsinkable) de mare tonaj§§§§§§§§§§§§§§§§. // Izbucnește Războiul Balcanic care va dura un an. // Ultimul împărat chinez, Hsüan T'ung (alias Pu Yi, dinastia Ch'ing), un copil, este forțat să abdice, iar China se proclamă republică, cu Sun
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
din Republica Cehoslovacia (Acordul de la München). Un an mai tîrziu, în virtutea teoriei "spațiului vital" (Lebensraum) explicat în Mein Kampf, Germania ocupă toată Cehoslovacia, care devine protectoratul Cehiei și Moraviei. La rîndul său, cel de-al Treilea Reich (Grossdeutchland) se va destrăma în 1945, la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial. O altă destrămare a populației fostului imperiu cu capitala la Berlin are loc în 1949, o dată cu crearea celor două state germane: Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn) și Republica
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
să meargă mai departe, nu înainte de a le spune „mi s-a făcut milă de voi”. Guzii „care refuză pur și simplu să aibă de a face cu apa mai ales iarna”, care nu-și schimbă hainele până nu se destramă de purtare, bașchirii care-și mănâncă păduchii, precum și bulgarii care-i spânzură pe aceia dintre ei care se dovedesc mai crescuți la minte, care practicau jertfa omenească la fel ca neamul rhus, ne dau dimensiunea „civilizației și culturii de stepă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Penelopa se sinucide. Distrus, Stamati își pierde mințile. Evantia eșuează la un deocheat varieteu, stingându-se de ftizie. Într-un melancolic Epilog, naratorul înșiruie și alte răsuciri de destin, sub vrerea impenetrabilă a fatalității. Sulina însăși agonizează, se pustiește, se destramă. B. aruncă peste această lume, cu dramele și caraghioslâcurile ei, o căutătură sceptică și totuși împăcată. Ironia, sancționând, ca și în alte scrieri ale sale, excesul și artificiul, se aliază cu lirismul, care - afinitate cu Pierre Loti - împânzește pasajele descriptive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
stare de echilibru decât dacă și mintea este echilibrată. Există diferite metode care pot fi folosite pentru echilibrarea minții, cum ar fi menținerea „conștiinței unidirecționate” prin concentrarea atenției asupra unui anumit obiect sau a unei imagini, lăsând gândurile să se destrame în mod natural pe măsură ce apar, blocarea tuturor senzațiilor fizice, numărarea respirațiile și așa mai departe. Multe dintre aceste tehnici sunt mijloace standard de inducere a unei stări stabile de liniște mentală, claritate și atenție concentrată spre interior înainte de meditație. În
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
condensat moștenit este succesorul unei sintagme sau al unui compus al limbii precursoare; c) fie în cadrul împrumutului lexical dintr-o limbă străină, când unitatea sintactico-semantică a unei sintagme sau a unui compus al limbii donatoare devine instabilă și se poate destrăma, limba receptoare adoptând, cu sensul întregii formații de bază, numai unul dintre constituenții acesteia. Între cele trei categorii de condensare nu există diferențe esențiale în privința rezultatelor procesului, ci numai în unele detalii ale mecanismului și resorturilor care îl declanșează și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din câteva poeme ale lui Emil Botta, de la care pare să vină și alternarea solemnului și a colocvialului, a lamentoului cu imprecația sau accesele de umor negru, macabru. Circumscrisă, în fond, aceleiași angoase zguduitoare este și lirica iubirii ce se destramă, din ciclul Tei tăiat, reluată, amplificată și rafinată într-o expresie personală în volumele Plopi fără soț și A treia noapte după răstignire, unde câteva laitmotive sunt turnate în tiparul colindelor. Efectul poetic este diminuat totuși de trimiterile, directe aproape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
grupurile de sarcină (proiect). Grupul de comandă este compus dintr-un superior și subordonații săi imediați și constituie un element permanent al structurii organizației. Chiar dacă un anumit șef sau subordonat părăsește grupul, acesta continuă să existe ca atare, nu se destramă. Grupurile de sarcină/proiect sunt grupuri compuse din angajați care lucrează împreună pentru a îndeplini o anumită sarcină sau proiect, dar care nu se subordonează aceluiași șef. Calitatea de membru în acest grup nu este permanentă (i.e. membrii unor grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cunoașterii și înțelegerii între membri în vederea îndeplinirii sarcinii. Stadiul este caracterizat de asistență reciprocă și contribuții creative. Unele grupuri încetează să mai existe. Grupurile de proiect/sarcină, de exemplu, au o existență definită și după ce și-au atins scopurile, se destramă. Unele grupuri de comandă se pot destrăma și ele, când apar concedieri sau restructurări în cadrul organizației. Când grupul se pregătește pentru destrămare prioritatea lui nu o mai constituie performanța înaltă în îndeplinirea sarcinilor, atenția fiind concentrată asupra încheierii activității. Răspunsul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sarcinii. Stadiul este caracterizat de asistență reciprocă și contribuții creative. Unele grupuri încetează să mai existe. Grupurile de proiect/sarcină, de exemplu, au o existență definită și după ce și-au atins scopurile, se destramă. Unele grupuri de comandă se pot destrăma și ele, când apar concedieri sau restructurări în cadrul organizației. Când grupul se pregătește pentru destrămare prioritatea lui nu o mai constituie performanța înaltă în îndeplinirea sarcinilor, atenția fiind concentrată asupra încheierii activității. Răspunsul membrilor este variat: unii pot fi entuziaști
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ce poartă lumea prin energii și pulsiuni inepuizabile. La aceste surse-temeiuri încearcă contemplatorul să ajungă spre a le degaja din adâncurile opturante și a le înfățișa semenilor. Această ascundere inițială prin care mâinile creatoare au adăpostit înțelesurile lumii, poate fi destrămată parțial întru scoaterea meditativă la vedere a câtorva din aceste înțelesuri, dar ea va fi urmată adesea de noi ascunderi care, la rândul lor, vor fi destrămate de alte analize meditative ale celor dispuși să-și proiecteze gândul dincolo de semn
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Această ascundere inițială prin care mâinile creatoare au adăpostit înțelesurile lumii, poate fi destrămată parțial întru scoaterea meditativă la vedere a câtorva din aceste înțelesuri, dar ea va fi urmată adesea de noi ascunderi care, la rândul lor, vor fi destrămate de alte analize meditative ale celor dispuși să-și proiecteze gândul dincolo de semn, dincolo de cuvintele scrisorii divine. Cele mai multe sensuri primordiale descoperite tind să se re-ascundă urmând a fi din nou aflate și înfățișate în alte forme de expresie. Puține sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ascuns scapă dominației supraveghetoare, este incontrolabil. De aici și amploarea imediată a implicării în soluționarea cazului de ascundere prin redescoperire. Acea absență, acel petic de vidație ce înlocuiește și acoperă, induce o telurică teamă că ordinea existențială ar putea fi destrămată, subminată prin infuzia de non-sens. Tot ce este ascuns se află sub semnul acestui non-sens, sub stigmatul ne-numitului, al anonimatului orfan. Fenomenul asunderii comportă însă o gradație de intensitate, gradație care poate fi foarte bine surprinsă în exemplul unei
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unui spirit ce ia la cunoștiință expuneri și înfățișări supra-imanente, o conștiință a văzului religios diurn. Ca sărbătoare a luminii solare, ziua, fie ea dăruită cu un cer al seninului imperial sau al revoltelor de nori ce se adună ori destramă, apelează ochiul uman. În parcursul dinspre răsărit către apus, vederea omului este agresată cu multitudinea de chemări plastice, de solicitări ale formelor și substanțelor ce înfloresc în abundența unor împletiri nesfârșite. Tablouri de edificii umane sau ale naturii survin în
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unei amiezi de vară și meditația în jurul invenției poetice (,,Cine adulmecă pe ape cântul / cu rotiri de uliu scăpătat?”), adesea cu inflexiuni agonice („Din vreme clipele nu se mai rup, / prin aer nu se prinde vreun cuvânt. / Sub mână se destramă orice trup / și pasul nu se-nalță din pământ”), sunt convocate inspirat. În studiul monografic Enescu, redus ca dimensiuni, T. comentează convingător viața și opera compozitorului, utilizând o variată gamă de mijloace analitice și de contextualizare. Deși accentele proletcultiste ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
cei mai fideli și mai semnificativi, nu doar numeric, oaspeți ai localului. Aici se discutau literatură, filosofie, artă, politică, se purtau dispute aprinse, zgomotoase, se înfruntau orientări literare, aici au fost proclamate programe literare, s-au legat și s-au destrămat prietenii, unii și-au clamat geniul (Al. T. Stamatiad), au avut loc dueluri de epigrame. Cu alte cuvinte, a fost locul de întâlnire al intelectualității bucureștene, inteligența fiind condiția sine qua non a „capșistului”, care - scria Tudor Arghezi - „e un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
dar abia după schimbarea regimului, s au ivit oportunități în acest sens. După ’89, au început să apară cărți și să fie d ifu zate filme care, coroborate cu informații din alte direcți i, au reușit încetul cu încetul să destrame ceața din mintea unui om cr escut într-un regim ateu. Punctul culminant s-a petrecut în 1992, într-o noapte când citind o carte extraordinară, am avut sentimentul clar că primesc răspuns la întrebările importante care mă frământau. Citind
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
în Asia. Exact în momentul în care aceste două națiuni au fost înlăturate ca factori activi ai balanței de putere, o nouă competiție s-a declanșat între Statele Unite, pe de o parte, și Uniunea Sovietică și China, pe de alta. Destrămându-se blocul sino-sovietic, China s-a apropiat de SUA și de Occident, menținându-și independența și contribuind astfel la o balanță mai complexă de putere. Balanța de putere ca ideologie Până acum, discuția noastră a pornit de la presupunerea că balanța
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au bazat pe pofta și lupta pentru putere s-au dovedit neputincioase și autodistructive. Slăbiciunea lor demonstrează puterea tradiției occidentale ce caută dacă nu să elimine, cel puțin să reglementeze și să restrângă instinctul de putere care, altfel, fie ar destrăma societatea, fie ar lăsa viața și fericirea celor slabi pe seama voinței arbitrare a celor puternici. În aceste două privințe intervin moralitatea, moravurile și dreptul pentru a proteja societatea de fărâmițare și individul de înrobire și dispariție. Când o societate sau
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putere independente, înzestrate cu arme nucleare, poate reprezenta lovitura fatală pentru sistemul bipolar. Sistemul bipolar conține astfel două potențialități contradictorii: tendința de a se extinde, formând un sistem cu două blocuri prin absorbirea statelor nealiniate, și tendința de a se destrăma sub presiunea forțelor centrifuge din interior și a forței de atracție a noilor centre de putere din interiorul sau exteriorul său. Continuarea Războiului Rece Întorcându-ne de la posibilitățile pe termen lung la cele pe termen scurt, este probabil ca două
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
clipă, în mintea obosită a lui Prospero, o paradigmă a înseși irealității lumii. Vorbind cu Ferdinand, tocmai după feeria mitologică: „Te-nseninează acum, / Serbarea noastră s-a sfârșit. Actorii, / Ți-am spus, au fost, toți, duhuri, și-n văzduh / S-au destrămat cu toții. Și întocmai / Ca funigeii viziunii, turnuri / Cu turlele în nori, palate mândre, / Solemne temple, chiar întreg pământul / Cu tot ce-a moștenit, se vor topi / Ca și alaiul umbrelor acestea / Și-n urma lor nu vor lăsa o dâră
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
totul altul ca factură și ca sens: „Tatăl tău e-n fund de mare, / Oasele îi sunt mărgean, / Ochii lui, mărgăritare. Tot ce-n el e pământean, / Negreșit se primenește. / Marea-și cere a ei vamă / Și-n scumpeturi îl destramă. Dangătul îl prohodește... Nimfele în clopot bat - (refren: DING-DONG) / Le aud... Da! Minunat!“ (Full fathom five thy father lies; / Of his bones are coral made; / Those are pearls that were his eyes: / Nothing of him that doth fade, / But doth
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
este, nu atât ca sunet, cât ca invenție poetică: niște nimfe ale adâncurilor fac auzit, oră de oră, dangăt de clopot pe ariile mării, stranii preotese prohodind un rege mort. Căzut în adânc, dar nu să putrezească și să se destrame, ci ca să devină incoruptibil și etern, prefăcut de ape (care alta fac cu înecații) într-o relicvă rich and strange, fastuoasă și ciudată, nesupusă firii, cu oase de roșu coral și ochi de perle albe, un giuvaier al mării. Cântecul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
nesocoti noi acest jurămînt ? Iată pentru ce sunt dispus să sufăr, să mă chinuisc, să trăiesc în mizerie, dar să nu renunț la căsnicia pe care am contractat-o în fața lui Dumnezeu. . . .Așa se înșiră și apoi se deșiră, se destramă gândurile mele. . . Marți 1 august 1950. A iubi depinde de ce ți-a dat Dumnezeu. Sunt persoanse care n-au puterea de a iubi, după cum sunt persoane la care, chiar dacă Dumnezeu a pus această putere, a intervenit o COBE REA care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]