4,744 matches
-
înmânată ajutorului de primar, ing.Ioan Pascu, chiar în data de 3 iulie 1940, iar Regimentul 29 infanterie din Dorohoi, la solicitarea comisiei și cu aprobarea Parchetului Tribunalului Dorohoi, la aceeași dată, a trimis sub comanda sublocotenentului Balan Savel, un detașament cu 72 de soldați, care au ajutat la înmormântarea celor 50 de cadavre în cimitirul evreiesc. Conducerea Comunității evreilor din Dorohoi a adoptat o atitudine prudentă și chiar discretă față de crimele săvârșite la 1 iulie 1940. Poate că așa se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
s-a făcut cu discreție, fără procesiuni religioase, fără participarea conducerii Comunității. De altfel, printr-o adresă din 7 iulie 1940, comisarul Constantin Mercur comunică președintelui că, cei 50 de evrei au fost înhumați în cimitirul evreiesc, cu ajutorul soldaților din detașamentul, trimis la ordin de Regimentul 29 Infanterie Dorohoi. Nu este lipsit de importanță faptul că, în documentele înregistrate, referirile la evenimentele din 1 iulie 1940 nu conțin nici o informație despre modul în care s-au petrecut evenimentele. La 14 iulie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de siguranță, pentru care au fost reorganizate instituțiile ce aveau atribuții pentru menținerea ordinei și siguranței statului, poliția și jandarmeria. Poliția din provincia Bucovina forma Inspectoratul 6 Regional de Poliție Cernăuți, în care a fost integrată și Poliția Dorohoi, cu detașamentele de la Mihăileni, Darabani, Herța și Săveni. Personalul Poliției Dorohoi era compus doar din 18 persoane, dintre care 6 comisari, 5 agenți de poliție, un registrator arhivă, un impiegat, un dactilograf, două diuriste, doi telefoniști. Prin ordinul circular nr.19 din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
română erau locuitorii care au cerut, după 28 iunie 1940, autorizație de reîntoarcere în teritoriile ocupate; locuitorii care au părăsit ținuturile cotropite înainte ca ele să fie dezrobite de armata era compus din Poliția Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care au părăsit ținuturile cotropite înainte ca ele să fie dezrobite de armata era compus din Poliția Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica Vodă și detașamentele Orășeni, Sadagura, Zastavna). În cadrul Inspectoratului Regional de Poliție Cernăuți erau încadrați un număr de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să fie dezrobite de armata era compus din Poliția Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica Vodă și detașamentele Orășeni, Sadagura, Zastavna). În cadrul Inspectoratului Regional de Poliție Cernăuți erau încadrați un număr de 723 de persoane. Ca urmare, pe lângă Guvernământul provinciei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din Poliția Câmpulung (comisariatele Gura Humorului, Vatra Dornei, detașamentele Coșna, poiana stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica Vodă și detașamentele Orășeni, Sadagura, Zastavna). În cadrul Inspectoratului Regional de Poliție Cernăuți erau încadrați un număr de 723 de persoane. Ca urmare, pe lângă Guvernământul provinciei Bucovina a fost înființată o Comisie de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stampei, Cârlibaba); Poliția Stotjineț (comisariatele Adâncata, Văjcăuți și Vijnița); Poliția Rădăuți (comisariatul Siret și detașamentul Dornești); Poliția Hotin (comisriatul Noua Suliță și detașamentul Prigorodoc); Poliția Suceava 8comisriatul Dărmănești și detașamentul Solca); Chestura poliției Cernăuți (comisariatele Cozmeni, Crizceatec, Ghica Vodă și detașamentele Orășeni, Sadagura, Zastavna). În cadrul Inspectoratului Regional de Poliție Cernăuți erau încadrați un număr de 723 de persoane. Ca urmare, pe lângă Guvernământul provinciei Bucovina a fost înființată o Comisie de revizuire pentru cei care doreau să fie reintegrați în serviciu. Până în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai puține raporturi, evacuarea ei totală fiind așteptată. În darea de seamă din iulie 1942 se spune că evreii rămași în urma evacuării sunt 2500 de suflete în Dorohoi, dintre aceștia 1000 de bărbați au fost trimiși la muncă obligatorii în detașamente din diferitele localități din țară. Singura lor preocupare este cum să scape de evacuare, lucru ce așteaptă zi de zi. Evreii sunt într-o continuă stare de panică, în acest sens sunt interpretate de evrei toate măsurile administrative ce se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a servi în armata țării. Toți evreii cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani, indiferent de categoria socială din care făceau parte, erau supuși rigorilor decretului lege, obligațiile de muncă fiind executate fie individual, fie în grupuri sau detașamente de lucru. La 14 noiembrie 1941, s-a publicat decretul lege pentru înființarea și organizarea Inspectoratului general al taberelor și coloanelor de muncă obligatorie de folos obștesc. Ca urmare, decretul reglementa că munca de folos obștesc se execută în taberele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
viața lor. Regimul muncii obligatorii la care erau supuși evreii devenea o componentă, în sistemul muncii naționale, reglementată prin legi și regulamente. Evreii din Dorohoi au îndeplinit obligația de a presta munca de folos obștesc sau munca obligatorie, atât în cadrul detașamentelor exterioare cât și în serviciul principalelor instituții din oraș. Evrei din Dorohoi au format detașamente exterioare la Tutova și Brăila, pentru construirea de linii ferate, drumuri și șosele, pentru lucrări de interes militar. În conformitate cu prevederile legislației ce reglementa regimul muncii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
muncii naționale, reglementată prin legi și regulamente. Evreii din Dorohoi au îndeplinit obligația de a presta munca de folos obștesc sau munca obligatorie, atât în cadrul detașamentelor exterioare cât și în serviciul principalelor instituții din oraș. Evrei din Dorohoi au format detașamente exterioare la Tutova și Brăila, pentru construirea de linii ferate, drumuri și șosele, pentru lucrări de interes militar. În conformitate cu prevederile legislației ce reglementa regimul muncii obligatorii, Cercul de recrutare Dorohoi avea atribuția de a repartiza pe evrei la muncă. Comandantul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
general al taberelor și coloanelor de muncă, care stabilea că munca de folos obștesc a minoritarilor Stenogramele Consiliului de Miniștri. Ca urmare, Cercul Teritorial Dorohoi preia controlul repartizării evreilor la munca obligatorie de folos obștesc, repartizând evrei la lucru în detașamente.. Comandantul Cercului Teritorial Dorohoi era lt.col.I.Corbescu, iar șeful biroului 2 era maiorul Petre Velicu. În conformitate cu ordinul Marelui Stat Major nr.917058 din 5 noiembrie 1942, comandantul Cercului Teritorial Dorohoi dă o Înștiințare pentru „evreii care s-au întors de la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Comandantul Cercului Teritorial Dorohoi era lt.col.I.Corbescu, iar șeful biroului 2 era maiorul Petre Velicu. În conformitate cu ordinul Marelui Stat Major nr.917058 din 5 noiembrie 1942, comandantul Cercului Teritorial Dorohoi dă o Înștiințare pentru „evreii care s-au întors de la detașamentul Tutova să se prezinte la Cercul teritorial Dorohoi în ziua de 9 noiembrie 1942 pentru a fi repartizați la munca obligatorie”. În Înștiințare se face precizarea că cei care nu vor fi prezenți vor fi trimiși în Transnistria împreună cu familiile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de recrutare și Poliție, cu principalele instituții din oraș, care solicitau evrei pentru diferite activități, precum și rapoarte sau informări despre situația și comportamentul evreilor, ne permit înțelegerea faptului că, munca obligatorie de folos obștesc a evreilor din Dorohoi, atât în cadrul detașamentelor exterioare, cât și la instituțiile din oraș, a continuat pe întreaga durată a regimului Antonescu. Analiza acestor documente ne îndreptățește observația că munca obligatorie a evreilor din Dorohoi a avut un caracter de permanență. De asemenea, observația noastră este că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că munca obligatorie a evreilor din Dorohoi a avut un caracter de permanență. De asemenea, observația noastră este că numărul evreilor convocați la cerc și repartizați la muncă era în funcție de solicitările instituțiilor sau de nevoia de a se organiza un detașament de lucru. Ca urmare, cele mai multe convocări, așa cum rezultă din numeroasele tabele, solicitau aducerea la cerc a unui număr situat între 8 sau 16 și chiar 50 de evrei. Însă, pentru perioada noiembrie decembrie 1942, convocările făcute de cercul de recrutare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de poliție să asigure prezența evreilor convocați la cerc pentru a primi „ordine urgente, de la care nu se admite nici o lipsă”. În adresa menționată, se precizează ordinul Marelui stat Major nr.917058 din 5 noiembrie 1942 și importanța organizării unor detașamente de lucru, în vederea executării unor lucrări de interes militar în zonă. Perioada cuprinsă între noiembrie 1942 și martie 1943 s-a dovedit cea mai dificilă pentru evreii care prestau munca obligatorie, întrucât convocările erau pentru executarea muncii „la zăpadă”. Evreii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai de la munca obligatorie, de la moara comercială. În raportul lor către comandantul Garnizoanei precizează că un evreu a decedat, trei erau internați în spitalul izraelit, șase au fost găsiți bolnavi în pat, iar 12 evrei erau plecați la muncă în detașamente, iar cei doi tinichigii sunt la camera de agricultură, de restul nu știe nici comunitatea nimic. Garnizoana Dorohoi a considerat că cei doi tinichigii au refuzat să se prezinte la lucru și pentru cele două zile absentate, a dispus trimiterea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
atelierul de croitorie a poliției, unde de altfel, lucrau din 8 aprilie 1942. Prin adresă se cere intervenția la Comandament pentru aprobarea rămânerii la această instituție la muncă obligatorie, cu motivația că sunt necesari executând toate reparațiile și lucrul la detașamentul de gardieni publici ai acestei poliții. Nu există meseriași printre gardieni, să se ceară la Cercul de recrutare meseriași evrei. Evreii prestau muncă obligatorie la chemarea Cercului de recrutare, însă, în mod evident, instituțiile din oraș, pentru anumite lucrări, solicitau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mare, având de suportat cheltuieli urgente pentru asistența celor nevoiași. Situația populației evreiești din oraș: familii băștinașe 1622, cu număr de suflete 4114; familii evacuate 145 cu 353 de suflete. Dorohoieni repatriați din Transnistria 2665, întorși de la muncă obligatorie din detașamentele externe 765, familii ale căror susținători sunt la muncă obligatorie sunt 62, eliberați din lagăre și închisori 32. Despre cei întorși de la muncă spune că sunt extenuați, lipsiți de haine, în imposibilitatea de a-și reface gospodăriile”, iar cei din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
am anulat, să vă fie comunicate, rugând să dispuneți în viitor în ceea ce privește scutirile de muncă obligatorie și exercitarea diferitelor profesiuni. Hotărârea noastră am comunicat-o Marelui Stat Major pentru ca evreii care au carnetele de muncă anulate, să fie trimiși în detașamentele exterioare, pentru a nu contraveni dispozițiilor guvernamentale în ceea ce privește măsurile de ordin economic ce s-au luat, ținându-se seamă de comerțul clandestin ce-l practică cât și Centralei căreia i s-a pus în vedere de a nu mai numi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
reprezentat ca locuință nici un fel de valoare. Solicitați ca reparațiile să fie considerate drept plată pentru chirie. La 25 februarie 1944, Oficiul Județean Dorohoi face demersuri pentru a obține: desconcentrarea evreilor care au executat mai mult de un an în detașamentele exterioare, scutirea de muncă obligatorie pentru repatriați, ajutoare în bani și îmbrăcăminte, deschiderea prăvăliilor ca urmare a reintegrării Dorohoiului la Vechiul Regat, obținerea de la Centrul Național de Românizare a unui an de gratuitate de la plata chiriilor pentru repatriați, susținerea funcționării
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
obținerea de la Centrul Național de Românizare a unui an de gratuitate de la plata chiriilor pentru repatriați, susținerea funcționării liceului, utilaje pentru spital și orfelinat. În Memoriul din februarie 1944, se spune că, situația celor 705 de evrei, care au muncit detașamentele exterioare, mai mult de 15 luni, este la fel de grea ca ca a evreilor repatriați 938. Pentru evreii repatriați se cer ajutoare în îmbrăcăminte, pentru că starea pauperității lor este atât de accentuată, încât 1000 de evrei sunt mai mult goi, lipsiți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
predarea de efecte; pentru cei absenți pentru că sunt la muncă de folos obștesc, obligația să fie amânată până la reîntoarcerea lor în localitate. Având în vedere faptul că în vara și toamna anului 1941, mulți evrei din Dorohoi erau plecați în detașamentele de muncă obligatorie, evacuați în lagărele de muncă forțată și apoi deportați, președintele Comunității, în vederea unei corecte aplicări a decretului-lege nr.2909/20 octombrie 1941, a cerut comandantului Cercului de recrutare să facă coroborarea lucrărilor de recensământ făcute de instituția
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Solomon Zalman, comunică situația generală a efectelor colectate prin comunitate și predate Batalionului 4 Iași. Situația disperată a evreilor lipsiți de mijloace este semnalată ministrului de un număr de evrei din Săveni, Darabani, Rădăuți, Dorohoi, concentrați la Batalionul 7 drumuri detașamentul comunicații compania 39, județul Soroca. suntem doar cu hainele de pe noi. Nu putem face față legii speciale nr.250/21 octombrie 1941 pentru strângerea stocului de efecte. Am fost dați în judecată, condamnați supuși legilor militare și continuăm prestarea muncii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]