9,711 matches
-
Mircea Nistorescu din Negrui, iar în mijlocul lor, povestind mereu spre satisfacția celorlalți, Șerban Șerbănescu. Toți arătau îmbătrâniți înainte de vreme și purtau pe figuri crisparea determinată de situația în care se aflau, aceea de a nu fi avut, după ani de detenție, un post de muncă în profesia pentru care cândva trudiseră din greu atât ei cât și părinții lor. Mai întâi au făcut un bilanț, aflând că unii din generația lor primiseră atestarea și fuseseră reprimiți în învățământ, recunoscându-li-se
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
niciunul nu a fost bine, a concluzionat Șerban. -Ba da! s-a opus Nistorescu. Cei care s-au dat cu regimul nu doar că nu au pățit ca noi, dar au profitat. -Îmi veni în minte o glumă auzită în detenție, dar să nu mi-o luați în nume de rău; unii aveau tăria să mai glumească și să știți că astea dădeau speranță mai multă. Cică peste ani s-au întâlnit doi frați care nu se văzuseră din timpul războiului
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
9. [xiv] Iorga Nicolae, Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, 1899, p. 159. [xv] Principesa moldoveancă a căzut jertfă unor intrigi de palat și și-a terminat zilele în renumita mănăstire Novodevicii unde erau, de fapt, condamnate la o detenție pe viață țarinele repudiate. [xvi] Titlul de țar este o derivată rusească abreviată a titlului de caesar - țezari - tzari - tari. Prin acest titlu ei doreau să sublinieze faptul că Rusia Moscovită și țarii ei sînt moștenitorii de drept ai Imperiului
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Iordăchescu -mort 1950, Gheorghe Iliescu - mort 1957, Ion Mihăilescu -mort 1949, Ion Negulescu -mort 1949, Radu Rosetti - mort 1949, Constantin Teodorescu -mort 1950, Dumitru Teodorescu -mort 1957, Constantin Piky Vasiliu -mort 1946, Mihail Voicu -mort 1958. La închisoarea Văcărești, în urma detenției au dat jertfa supremă un grup de noua generali: Ioan Arbore -mort 1954, Nicolae Ciuperca -mort 1950, Constantin Constantin -mort 1948, Grigore Cornicioiu -mort 1952, Constantin Ilasievici -mort 1955, Radu Korne - mort 1949, Vasile Mainescu -mort 1953, Ioan Mihailescu - mort
Temniţa comunistă – ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-al doilea război mondial (I) () [Corola-blog/BlogPost/339961_a_341290]
-
unde au avut parte de o moarte cumplita sase generali: Gheorghe Giosan - mort 1953, Ioan Ilcușu -mort 1953, Alexandru Nicolici -mort 1953, Emil Palangeanu -mort 1953, Nicolae Stoenescu - mort 1959, Constantin Voiculescu - mort 1953. Închisoarea Făgăraș, a fost locul de detenție de unde nu au mai apucat să plece niciodată, cinci generali: Emanoil Leoveanu - mort 1959, Gheorghe Stefan Liteanu -mort 1959, Gheorghe Linteș - mort 1955, Ion Popescu - mort 1954, Vasile Zorzor -mort 1952. La Râmnicul-Sărat, acolo unde beciurile nu au ferestre, au
Temniţa comunistă – ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-al doilea război mondial (I) () [Corola-blog/BlogPost/339961_a_341290]
-
generația ’60. Studiile critice de dupa Revoluția din 1989 au impus prejudecată că generația ’60 a fost o generatie favorizată și oarecum lasă, care nu și-a asumat nici un risc pentru a-și exprima ideile artistice. Este o percepție falsă. Episodul detenției lui Tudor Fratilă, al judecății, al condamnării, trimite la drame reale, nu din biografia lui Marin Sorescu, ce-i drept, dar a altor intelectuali congeneri cu autorul românului. Un posibil prototip al personajului este, în acest sens, regretatul profesor Aurelian
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
capului meu, 6 ani în închisori, unde am cunoscut regimul de înfometare și munca forțată din lagărele de muncă din Balta Brăilei; 2 ani am trăit sub teroarea domiciliului obligatoriu. Și mai grav, în martie 1952, după eliberarea din prima detenție, executată în închisoarea elevilor din Târgșor, pentru că am refuzat să colaborez cu Securitatea și să devin informator, mi s-a înscenat un accident, cu intenția de a mă ucide. Un camion Skoda de 5 tone m-a acroșat din rândul
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
Construcții a Universității Tehnice din Cluj-Napoca în 1969. A fost arestat în 28 iunie 1948, în timpul examenului de bacalaureat, fiind condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, pedeapsă săvărșită în Penitenciarul Târgșor. În 28 iunie 1950 i se va prelungi detenția și va fi eliberat în 1951 din Penitenciarul Ploiești, însă i se stabilește domiciliu obligatoriu în satul natal până în anul 1952. În 1958, fiind deja student în anul 5, este exmatriculat pentru că fusese deținut politic. Va fi din nou arestat
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
le cere învățăceilor „procedați ca mine și veți ajunge... ca mine!”. Dacă în trecut acesta era un ideal, acum e ceva de-a dreptul hilar și de plâns în același timp. Elevul va percepe școala ca pe o instituție de detenție, unde este obligat să studieze și să facă lucruri care nu au nici o legătură cu pretențiile, așteptările și țelurile sale și chiar dacă școala asta își propune, elevul nu va simți aceasta ca pe ceva autentic. Va privi școala ca pe
Mircea-Florian Ruicu: SFATURI UTILE ŞI STRATEGII ÎN VEDEREA MOTIVĂRII ŞCOLARE A ELEVILOR ÎN FAMILIE () [Corola-blog/BlogPost/339407_a_340736]
-
se adauge 30 de zile la cât au de executat, căci, iată, este în interesul culturii naționale ca acești autori să mediteze cât mai mult la mititica. P.S. Aud că Biblioteca Națională a deschis o expoziție cu lucrări publicate în detenție, în perioada 2010-2015, ce poate fi vizitată în spațiile Buzunarul 1 și Buzunarul 2. Mi se pare un demers arhivistic folositor științei, așa cum craniile bandiților populari în perioada începutului de secol 20, Niculiță, Cetrică, Gherasim, Ogaru, Șegor, precum și organul lui
Ortodoxia sfeterisirii () [Corola-blog/BlogPost/339017_a_340346]
-
Europene au arătat că a crescut calitatea hotărârilor judecătorești ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale instanțelor, așa cum ajung ele în cauzele aflate pe rolul Curții. A crescut în schimb numărul de cauze la Curte privind condițiile de detenție ale celor condamnați. În schimb, principala frână în ce privește performanțele justiției o reprezintă politicul și modul în care s-a raportat la justiție, așa cum rezultă din conținutul raportului tehnic MCV publicat. Înainte de a arăta care sunt criticile aduse clasei politice, trebuie
Cum se traduce raportul MCV pentru politicienii de la București. Cum să spui că sprijini lupta anticorupție când pe ușa din dos vii cu ordonanțe de urgență care subminează combaterea corupției? () [Corola-blog/BlogPost/339043_a_340372]
-
ca interesul public să prevaleze asupra prezumției de nevinovăție a inculpatului și asupra dreptului fundamental la libertatea individuală a celui arestat. Astfel, Curtea europeană a reamintit că nu se poate face o evaluare abstractă a caracterului rezonabil al duratei unei detenții (Hotărârea din 6 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza Patsuria împotriva Georgiei, paragraful 62) și că acesta trebuie examinat în fiecare caz, ținând seama de condițiile concrete. ... 23. Totodată, referitor la dispozițiile art. 23 alin. (10) din Constituție, Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
ocupa cu mare drag, atât de elevele de la școală, cât și de propria fiică. Ce mai conta încă un copil...” sau pe cel al Frosei din povestirea cu același titlu, femeie rămasă să crească singură cei trei copiii pe timpul săvârșirii detenției soțului ei, și care cu mult stoicism și încredere în ajutorul lui Dumnezeu hotărăște să plece la oraș cu fiii ei, tocmai pentru a le oferi acestora o șansă la învățătură, urmând ca ea să-și poată găsi un loc
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
aceea să se ferească de confruntarea deschisă cu regimul comunist și pentru că se angajează cu toată ființa în noua sa menire pe care și-a ales-o, aceea de preot și nu înțelege să facă compromisuri, va cunoaște și rigorile detenției politice în vremea dictaturii ceaușiste. Mărturisind despre Pitești el își exprimă convingerea că ce s-a întâmplat acolo a fost o bătălie între bine și rău care s-a dat pe câmpul de luptă din sufletul fiecăruia și chiar dacă în
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
vor primi, în urma unui proces mascaradă precedat de anchete dure pedepse care variau între 25 de ani muncă silnică (Părintele Ieroschimonah Daniil - Sandu Tudor) și 5 ani, poetul Vasile Voiculescu care la acea dată avea 74 de ani și căruia detenția îi va fi fatală. Trezindu-se în spațiul sordid al celulei comuniste, membrii Rugului Aprins și-au dat seama că li se oferea cadrul propice exercițiului lor spiritual. Întrebat în prezent despre relația lui cu Dumnezeu în detenție, unul dintre
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
și căruia detenția îi va fi fatală. Trezindu-se în spațiul sordid al celulei comuniste, membrii Rugului Aprins și-au dat seama că li se oferea cadrul propice exercițiului lor spiritual. Întrebat în prezent despre relația lui cu Dumnezeu în detenție, unul dintre membrii lotului mărturisea: „...mai aproape de Dumnezeu am fost când ăștia mă băteau până ce cădeam în comă și atunci Dumnezeu mă readucea la viață și eu Îl simțeam cel mai aproape, în inimă.” (interviu Arhim. Adrian Făgețeanu, 23.08
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
În frigul îngrozitor de la Miercurea Ciuc, riscând izolări ce puteau fi fatale, ele recită Sfânta liturghie sau cântă colinde în noaptea de Crăciun. Atunci când credința nu este piatra de temelie, iar loviturile primite sunt prea dure, sufletul nu mai iese din detenție fortifiat ci rănit și ani în șir îi trebuiesc pentru vindecare. Este cazul Mariei Godea care, arestată doar la câteva luni de la nașterea fiicei sale trece prin chinuri cumplite, este pe punctul să-i fie tăiați sânii, primind apoi o
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Este cazul Mariei Godea care, arestată doar la câteva luni de la nașterea fiicei sale trece prin chinuri cumplite, este pe punctul să-i fie tăiați sânii, primind apoi o condamnare de 7 ani, pe care o execută integral. Iar după detenție nu poate scăpa de ispita urii, își simte sufletul chinuit, îi este foarte greu dar nu poate ierta, - dovadă evidentă că singura posibilitate de salvare în încleștarea cu sistemul diabolic comunist este răspunsul creștin, altfel salvarea morală a persoanei intrate
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
a persoanei intrate în acest conflict devine imposibilă. Deținutele provenite din mediul rural, majoritatea ajunse în temniță pentru că nu și-au trădat soții (Elisabeta Rizea) sau pentru că nevrând să-i trădeze au fugit cu ei în munți (Lucreția Jurj), privesc detenția ca și relația lor cu noua putere dintr-o perspectivă specific tradițională, conform căreia ritmurile statornicite de legile nescrise ale satului și vieții nu pot fi încălcate. Rabdă închisoarea și torturile știind că altfel nu se poate, că în contextul
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Bunul Dumnezeu. O serie întreagă de alte exemple mărturisitoare de la personalități exemplare ca Mircea Vulcănescu, Nicolae Steinhardt, Teodor M. Popescu, Arhim. Mina Dobzeu, și până la destine comune ca Gheorghe Stănciulescu, Iosif Vasile, Pavel Susai probează prin viața lor, în care detenția a însemnat un moment crucial că, parafrazândul pe Steinhardt, într-un univers concentraționar rămâne soluția mistică a credinței. Rostind în ultimele clipe ale vieții acel zguduitor „Să nu ne răzbunați!”, profesorul Mircea Vulcănescu pe lângă faptul că ne lăsa de îndeplinit
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care trebuia să secătuiască spiritul și să usuce mintea, într-un fertil timp al îmbogățirii culturale și spirituale. Această atmosferă a efervescenței culturale și religioase este viu redată în mărturisirile lui Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii, însuși titlul scrierii sale
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
de ireconciliabile încât pare imposbil ca sufletul să le experieze deopotrivă ca intensitate și simultan să reușească să rămână credincios celor dintâi, știind totodată că aceasta este singura lui șansă. Parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii de detenție, fie redate nemijlocit de protagoniști, în interviurile realizate, se constată că trăirea religioasă și fenomenul creștin a cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul ostracizant al temniței devine prilej de adâncire spirituală, într-o așa măsură încât se poate
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
dat o valoare recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
a încercării de a-ți păstra umanitatea. În cadrul celor intrați în temnițele comuniste, în funcție de modul în care se raportau la trăirea creștină, se disting mai multe categorii, astfel: - cei care aveau o trăire creștină intensă și înainte de a intra în detenție, - cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
din prima categorie; - mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în opoziție cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația închisorilor își racola informatorii. Tot din rândul celor
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]