6,621 matches
-
CAPITOLUL 1 SATISFACȚIA ȘI IMPLICAREA ÎN MUNCA 1.1. Teorii ale satisfacției în munca Satisfacția în munca este abordată de teoria discrepantei și teoria echitații. Ambele teorii se referă la așteptările individului și la rezultatele dorite ale muncii, ca elemente determinante ale satisfacției în munca (apud Constantin, Ț., 2004, p. 186). Teoria discrepantei consideră că satisfacția în munca depinde de raportul dintre așteptările individului (rezultatele dorite) și rezultatele obținute. Dacă rezultatele dorite nu corespund cu cele obținute, individul resimte tensiuni psihologice
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
muncă, politica organizațională, comunicarea cu ceilalți, libertatea de acțiune etc. Satisfacția în munca este determinată prin evaluarea individuală a muncii desfășurate de un angajat. Evaluarea este personală și internă sau parțial externă, influențată de manager și colegi; oricum în final determinante sunt sentimentele legate de rezultatele obținute. 1.2. Stilul de conducere și performanța organizațională R.Likert a fost interesat de studiul raporturilor dintre șefi și subalterni. În urma unor anchete realizate unei firme maericane el constată că managerii care au rezultate
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
pe care femeia le scotea la iveală și le flutura deasupra capului ori de câte ori situația o impunea. Iar acum Eva avea la dispoziție și arma supremă: păpușa și Sally Pringsheim și povestea cu datul muiei. Echilibrul acuzațiilor reciproce, care fusese factorul determinant în cadrul legăturii lor, se schimbase dramatic. Wilt ar fi avut nevoie de un act de inventivitate disperată ca să-l restabilească. „Nu uita să cumperi mâncare pentru câine.“ Ei, tot era bine că măcar îi lăsase mașina. Stătea acolo, afară, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
îmi ridic privirea spre jucèușele reclame, Viva Casino - The Best Online Gaming, Care sè fie secretul revelat de la Fatima? Internetul, a doua apocalipsè? Nulle part dans le monde îl y aură commande et Satan regnera leș endroits leș plus elevés, determinant la voie des choses, apoi, curios, caut sè vèd ce jocuri de noroc pot fi copiate free, video poker, roulette, slots, craps and Blackjack, click here, Blackjack, jocul meu favorit la Café Internet, Îl réussira, e vorba de Satan, à
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nu o învinovățesc, a făcut-o din dragoste, dar nu trebuie să îți spun eu cât de dură poate fi uneori dragostea, iar eu zâmbesc amar, nu mă interesează faptul că știe ceea ce știu și eu deja, mă interesează diferențele determinante dintre ei, mișc un deget dinaintea ochilor lui, în semn de reproș, ea mi-a spus că tu ești acela care nu s-a decis la vreme, că ai tras de timp până când nu a mai fost posibil să întrerupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și accelerarea resorbției; -traumatismul este capabil să declanșeze și să întrețină resorbția; -inflamația din țesuturile parodontale marginale și profunde și eventual din pulpă este decisivă în desfășurarea resorbției radiculare. Teoriile asupra declanșării rizalizei sunt numeroase, luând în considerare în mod determinant unul din factorii generali ai rizalizei: - factorii genetici - după care rizaliza este un fenomen dictat genetic; - factorii endocrini - resorbția rădăcinii fiind declanșată de activitatea glandelor endocrine; - factorii locali, respectiv presiunea exercitată de mugurele dintelui permanent care condiționează prezența și activitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fi cazul să ne uităm la aceste date nu numai prin ochelarii unui eco nomism care se vrea de piață, dar cade adesea într-un marxism vulgar și involuntar. Fundamentul economic este important, fără doar și poate, repartiția resurselor este determinantă în multe privințe, dar contează și acea „stare de spirit” pe care o disecă anchetele sociologice. Satisfacția cu viața, optimismul, orizontul așteptărilor sînt sarea și piperul vieții sociale curente și ele nu depind numai de PIB. Instabilitatea politică și proasta
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pentru cel desprins întru revelație din mreaja țesuturilor vii, finitudinea și relativitatea cauzei se transmite ontic efectelor sale. Astfel, cauza primară a prezenței plăcerii sau suferinței corporale este însăși existența trupului. Acestei cauze-condiții i se adaugă cauze secundare și factori determinanți. Transcendența oferă, în schimb, extazul infinit al spiritului proiectat spre abisuri nesfârșite. Comparația se rezumă, în esență, la conștientizarea insignifianței paradigmei corporale a existenței umane în raport cu cea eliberată de greutatea metafizică a materiei. Aderarea la imperativele transcendenței, desprinderea chemărilor trupului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
34 consideră diferite niveluri pentru explicarea cauzelor comportamentului de consum, relaționate cu trei tipuri de influențe: influențele culturale și de mediu asupra cunoștințelor și valorilor care modelează atitudinile; influențele contextual sociale ce modelează credințele sociale normative ale individului; influențele intrapersonale determinante asupra controlului de sine; abilitățile sociale ce conduc la autoeficiență. Flay și Petraitis consideră comportamentul ca rezultat al situației, persoanei și mediului. Influențele atitudinale, sociale și intrapersonale intervin într-un mod indepedendent și afectează într-o formă interactivă deciziile de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
ști ceea ce trebuie făcut), abilitățile pentru îndeplinirea sarcinii, motivația și mediul care să permită transpunerea intențiilor de acțiune în forma comportamentului efectiv. Din această perspectivă relația performanță motivație poate fi irelevantă, deoarece alte elemente precum tehnologizarea sau aptitudinile au impactul determinant asupra rezultatelor muncii. Cu toate că relațiile dintre satisfacție, motivație și performanța în muncă au ocupat o poziție semnificativă în literatura subscrisă sociologiei și psihologiei organizaționale, concluziile privind corelațiile dintre acestea nu au fost încă stabilite. Ganzach, Saporta și Weber (2000) arată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
factorii de nivel I, cuprinzând: sentimentul de recunoaștere, sentiment de eșec, sentimentul de realizare, sentiment de nerealizare etc. Din totalul factorilor, cei care au înregistrat cele mai mari frecvențe, au fost împărțiți de cercetători în două grupe distincte: 1. factori determinanți ai satisfacției în muncă: realizare (achievement), recunoaștere (recognition), munca în sine (work itself), responsabilitatea (responsibility), progresarea (advancement); 2. factori determinanți ai insatisfacției în muncă: politica companiei și administrarea (company policy and administration), controlul (supervision), salariul (salary), relațiile interpersonale (interpersonal relations
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
factorilor, cei care au înregistrat cele mai mari frecvențe, au fost împărțiți de cercetători în două grupe distincte: 1. factori determinanți ai satisfacției în muncă: realizare (achievement), recunoaștere (recognition), munca în sine (work itself), responsabilitatea (responsibility), progresarea (advancement); 2. factori determinanți ai insatisfacției în muncă: politica companiei și administrarea (company policy and administration), controlul (supervision), salariul (salary), relațiile interpersonale (interpersonal relations), condițiile fizice de muncă (working conditions). Primul set de factori denumiți "motivatori" descriu relația individului cu ceea ce face la locul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
prestată munca. Dacă primul set se referă la ce face persoana, cel de-al doilea vizează situația în care persoana își desfășoară activitatea. În ceea ce privește denumirea celor două categorii de factori, Herzberg explică opțiunea pentru termenul "igienic", respectiv "motivator": Deoarece factorii determinanți ai insatisfacției descriu în esență mediul și servesc în primul rând la prevenirea insatisfacției față de post, având un efect scăzut asupra atitudinii pozitive față de muncă, au fost numiți factori igienici. Aceasta este o analogie cu utilizarea medicală a termenului, însemnând
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
este dominată de tehnicile de scalare au fost autori care au propus și alte metode. McClelland utilizează testele proiective, aplicând testul aperceptiv tematic pentru măsurarea motivelor, în timp ce Herzberg utilizează metoda incidentelor critice și analiza de conținut pentru a măsura factorii determinanți ai satisfacției și insatisfacției în muncă. Aceste demersuri de pionerat au generat un număr mare de critici privind rigurozitatea metodologică și nu au fost recunoscute ca metode valide de măsurare a motivației și/sau satisfacției. Dificultățile metodologice sunt o consecință
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de mijloacele materiale și, mai ales, de cele umane afectate sau implicate într-o anumită strategie. Mijloacele materiale cuprind atît banii necesari implementării unei anumite strategii, cît și modalitățile de promovare a țelurilor propuse. În ceea ce privește la-tura umană, empatia este factorul determinant în implementarea cu succes a oricărui fel de strategie. Consilierul PR trebuie să țină cont, în momentul în care formulează un anumit tip de țel, atît de dinamica grupului intern sistemului, cît și de părerile, opiniile și trendurile care se
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
a oferi aceste cadouri, pentru a nu se interpreta că vreți să-l mituiți pe cel căruia i le trimiteți. Ele trebuie astfel gîndite încît să atragă atenția omului de presă, dar să nu fie foarte scumpe. Creativitatea este factorul determinant în momentul în care trebuie să alegeți o asemenea "atenție". De exemplu, dacă ați lucra ca PR la o firmă de telefonie mobilă și ați promova o cartelă nouă telefonică, alături de materialul informativ ați putea atașa și o asemenea cartelă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
nașterea unei vaste mișcări de emancipare care se va confrunta, în secolul al XVIII-lea, cu filosofia Luminilor și își va trăi perioada de glorie în secolul al XIX-lea, odată cu marile sisteme sociale a căror influență a rămas încă determinantă pentru o serie de analize contemporane. Este sigur că pe această bază se va construi doctrina morală modernă. Dar trebuie să nuanțăm, sau cel puțin să completăm o astfel de perspectivă. Căci dacă Renașterea, și agitația culturală a cărei cauză
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
care, în genere, este tratată relația dintre cultură sportivă și istorie. O analiză a diferitelor tipuri de cultură sportivă relevă caracteristici diferite în raport cu diferitele perioade istorice de dezvoltare: cultura sportivă de tip religios, cultura sportivă de tip laic, cultura sportivă determinant laică, cultura sportivă laico-religioasă, alte combinații posibile, amintite și analizate de numeroși cercetători. Rolul și funcțiile culturii sportive în ansamblul vieții sociale sunt dezvăluite în istorie prin raportarea culturii la factorul economic, care are rol primordial. Dezvoltarea și evoluția istorică
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
este aruncat se realizează o singură fațetă și dacă numărul de alegeri ar fi egal cu unu, atunci am avea de-a face în sport, cu un proces determinist, dar odată aruncate zarurile se vede că există un singur factor determinant, care îl împiedică să evolueze în mod aleatoriu, factor vizibil în finalitatea unui concurs, câștigător sau necâștigător. O monedă aruncată în aer, oferă cap sau stemă care nu sunt realizabile simultan, ori câștigi, ori pierzi. Un joc de cărți, bine
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a puterii economice și militare, muzeele acelei perioade exprimă în fapt un sistem de expunere subordonat acestor practici. Firesc, acest angajament a determinat apariția și dezvoltarea primelor muzee militare. Această sumară expunere a condițiilor constituirii și dezvoltării muzeelor argumentează concluziv determinanta economică drept "amprentă" decisivă în evoluția acestora la scară mondială. Dacă la mijlocul secolului al XIX-lea, țările vestice aflate într-un areal economic favorabil își diversificau oferta, zonele central europene sau cele din est prefigurau apariția primelor muzee. Cu excepția SUA
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
persoane venite individual, unicul spațiu de refugiu, de reculegere, de refacere sau de petrecere a timpului liber. Nu au fost identificate de către autor studii care să pună în evidență aceste extreme. McManus și M. Paulette (1994) analizează contextul social ca determinantă a comportamentului în muzee identificînd prezența a patru grupuri de vizitatori 14: 1. Grupul de copii caracterizat prin: tendința către frecventarea muzeelor interactive; tendința de a manipula obiectele și de a cerceta; tendința de a sta un timp îndelungat în fața
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
al exprimării prin imagine fiind insuficient explorat. Evaluînd perspectiva educației, în sensul celor prezentate în paragraful anterior, C. Cucoș remarca că "sîntem, poate, prea obsedați, uneori, de exactitatea logică... se pare că educația contemporană nu exploatează suficient emisfera cerebrală dreaptă", determinantă a unor activități creative 30. De aici și soluția salvatoare a prezenței unui mediu interactiv îmbogățit prin stimuli vizuali, precum și a disponibilității educației de a oferi această posibilitate copilului. Cercetările în domeniul percepției vizuale au identificat mecanismele acesteia, punînd în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
relaxeze. Astfel, pornind de la această afirmație, putem spune că "unele dintre cele mai des invocate motive pentru care publicul se îndreaptă către muzee sînt: operele de artă în sine, educația și plăcerea"8. Interacțiunea joacă în acest context un rol determinant, ea poate comunica publicului un sentiment de valorizare și de apartenență, poate să favorizeze sensibilizarea culturală și formarea identității culturale. Se poate afirma că un muzeu trebuie să relaționeze permanent și în mod adecvat patrimoniul la publicul său. În sensul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
2. o grupare care este determinată extrinsec, care privește arta ca destindere, delectare, distracție. Ea se exprimă printr-un public ce manifestă interes pentru vizite de pe alte poziții decît cele ale interesului artistic în sine; 3. o grupare cu dublă determinantă: intrinsecă și extrinsecă, arta fiind privită ca mijloc de educație" 20. Formele participării personale depind de specificul fiecărui muzeu. S-a constatat că majoritatea vizitatorilor sînt îndemnați să atingă obiectele, aspect pe care multe muzee îl sancționează prompt, dar este
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
musée, l'école et l'éducation artistique", în Publics et Musées, no. 14, Presses Universitaires de Lyon, 1998, pp. 15-38. 14. MCMANUS PAULETTE M., în Publics et Musées, no. 5 Presses Universitaires de Lyon, 1994, avînd ca temă "Contextul social determinantă a comportamentului în muzee", pp. 59-78. 15. HERITIER-AUGÉ FRANÇOISE, Les musées de l' Éducation nationale, La Documentation française, Paris, 1991. 16. DAIGNAULT L., "L'usage des études préalables pour la conception d'exposition. Une étude de cas: l'exposition Drogues
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]