1,677 matches
-
așa fel încât să interpreteze spre propriul avantaj rigorile moralei catolice. Spre deosebire de sexualitatea feminină, libidoul masculin este considerat de nestăvilit, impetuos, "o patimă desfrânată rezervată sexului tare"4. Sexualitatea venală, această scursură seminală, cu toate că se confundă adesea cu rușinea și dezgustul de sine, este percepută ca un rău necesar, o descărcare. Și apoi, ce importanță are că bărbații se compromit! În societatea secolului al XIX-lea, cu precădere burgheză, bărbatul are alt rol decât acela de apărător al spiritualității. De la el
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
picior din pricina fecioriei mele, roșeam din cauza ei, o vedeam ca pe ceva de ocară, și mă apăsa ca și cum ar fi fost desfrânare. Mi s-a înfățișat o femeie, am posedat-o; și m-am desprins din brațele ei plin de dezgust și de amărăciune"5. La colegiu, cei mai experimentați dintre tovarășii de învățătură găsesc plăcere în a-i iniția, într-un stabiliment din apropiere, pe nou-veniți, dornici să-și piardă cât mai repede stânjenitoarea virginitate. Raitele prin bordeluri, unde tinerii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
După ce primește sărutul, Clara nu este chinuită de niciun fel de mustrări de cuget, deși se simte oarecum întinată. Ea se mulțumește să analizeze situația, la rece și cu mintea limpede, împreună cu Lisbeth. În fața prietenei sale, mărturisește că simțise același dezgust, pentru a nu o face pe aceasta să se simtă trădată, pentru a rămâne la același nivel cu ea. Însă în sinea ei, Clara știe deja că "mai urmează și alt gest" și că trebuie acum "să se familiarizeze cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Marcel Prévost în 1894, scriitorul își prezintă romanul ca fiind o lucrare didactică și profilactică. Celor care îi reproșează că "insistă asupra imaginilor care prezintă degradarea și viciul" le răspunde că "este o datorie să înfățișezi chiar până la a stârni dezgustul, spectacolul celor mai rele dintre turpitudini". Totuși, scriitorul iconoclast își primește fără întârziere pedeapsa. Pus întâi la stâlpul infamiei, Victor Margueritte este ulterior eliminat din ordinul Legiunii de Onoare. Acest scandal nu împiedică romanul să se bucure de un mare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să mi se taie picioarele". Desigur, Simone de Beauvoir face aceste analize mulți ani mai târziu, când devenise o femeie liberă, partenera lui Sartre, precum și o scriitoare renumită. Ca fată tânără, trăirile ei erau mult mai confuze, învălmășite, marcate de "dezgustul amestecat cu teamă pe care îl trezește în mod obișnuit masculul în cugetul fecioarelor". Această reflecție a posteriori are totuși meritul de a evidenția cât de pronunțate erau anumite idealuri și trăsături culturale în perioada dintre cele două războaie: ideea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Sărutul pe gură mai ales, care era întâlnit până atunci doar în elita burgheză și aristocratică, se popularizează. În secolul al XIX-lea, sărutul, care era de multă vreme elogiat de literatură mai trebuie s-o amintim oare? provoca încă dezgust și repulsie în mediile populare. El părea indecent, mai erotic decât atingerile genitale, și putea fi considerat suficient pentru o acuzație de atentat la pudoare. Era asociat, de altminteri, cu amorul venal. Dimpotrivă, în anii '20-'30, grație cinematografiei, sărutul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lunile nesfârșite pe care le petrecuse în lagăr, Sofia nu se simțise practic niciodată tulburată de vreo dorință sexuală, tânăra poloneză îl visează într-o noapte pe Dürrfeld, are un "Liebenstraum"125, "terifiant, dar delicios". "Terifiant" deoarece visul traduce tot dezgustul pe care i-l inspira în prezent nazistul acela. "Delicios" deoarece visul îi domolește o dorință nebună, de un erotism violent. După ce în seara precedentă se prăbușise, ca un bolovan, pe patul ei de scânduri, Sofia se pomenește singură pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
menghina a două morale contradictorii. Pentru că încearcă să traverseze, șovăitoare, această "punte nesigură între puritanismul străbunilor noștri și începuturile pornografiei publice" pe care o reprezintă anii '40. Madona aceasta evreică este profund marcată de rigorismul moral al mamei sale, de dezgustul profund pentru sex și pentru trup al acesteia. Însă ea se scaldă în egală măsură în atmosfera postbelică, identificându-se cu sex-simbolurile, cu bombele sexy etalate pretutindeni, în reviste și pe ecrane. Aceste două imagini pe care le are despre
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
moarte oriunde mă așteaptă ; sunt un om fatal./ Respiri în a mea casă un aer infernal (IV 2). Dintre invitați, patricianul Barrus simulează intenția sinuciderii : Aș vrea să mor, o credeți ? Căci viața-mi pare seacă./ Puah ! Ghiftuit de toate, dezgustul mă îneacă (IV 4). Umbra morții stă de fapt pe fruntea lui Ovidiu, pe care Actea îl vede palid, aiurit, ceea ce provoacă explicația poetului : Eu ?... ți se pare... Sunt vesel, fericit/ Și vin să râd de moarte cu râsul nebuniei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
făpturi nedemne : Aceștia îți fură muritorii,/ Grozavii tăi prieteni, fierarii și păstorii,/ De-al căror drag Olimpul ne fuse tulburat ! (IV, p. 112). Prometeu își deplânge amar iluziile pierdute cu privire la favoriții lui : Mă vezi înfrânt de atâta nerecunoștință,/ Revolta și dezgustul sunt noua mea credință/ Cu ochii stinși contemplu tot visu mi nimicit (IV, p. 113). Titanul își vede năruite speranțele de a contribui la înfrumusețarea lumii prin încurajarea oamenilor, căci aceștia au profitat de binefacerile civilizației doar spre a- și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
teroare ("comunismul războinic") pentru a face față foametei, răscoalelor țărănești și contrarevoluționarilor, țările Antantei trimit în Rusia un corp expediționar care sprijină ofensivele generalilor "albi"4. Datorită refuzului populației de a-și susține adversarii, a agresivității "Armatei Roșii" și a dezgustului președintelui Wilson de a impune Rusiei voința marilor puteri, bolșevicii reușesc să-și salveze regimul cu prețul unei serioase " amputări" teritoriale. ■ Internaționala a III-a, fondată la Moscova în 1919, încurajează și canalizează tulburările și revoltele care zguduie Germania și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
depozitate în RFG, iar guvernul de la Londra, impunînd un embargou asupra armelor, împiedica tancurile israeliene de fabricație britanică să primească piese de schimb și muniție. Washingtonul a fost foarte ofensat și a spus-o clar (Kissinger a vorbit chiar de "dezgust") dar europenii și-au exprimat și ei acuzațiile, în afară de nemulțumirea provocată de faptul că nu au fost consultate înainte de declararea stării de alertă a forțelor americane, pe care au semnalat-o Washingtonului pe 25 octombrie 1973, ei publică pe 6
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
îl înțeleg în mod eronat sau pierd din vedere elemente cheie ale fenomenului. Preluînd ideea de "atenuare a afectului" propusă de Jameson, Gitlin (1987), de exemplu, consideră că Miami Vice reprezintă punctul final în materie de sentiment al vidului, vacuitate, dezgust postmodern. Se poate argumenta totuși împotriva unei asemenea interpretări că în serial se simte pulsul unor emoții intense, al unui conflict între valori, al unor mesaje și poziții politice foarte specifice (vezi Best și Kellner, 1987 și analiza ce urmează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a fost condusă de Helmuth Kohl și neinspiratul său Partid Conservator; că Italia a fost guvernată de creștin-democrați și social-democrați care s-au dovedit a fi corupți, fiind urmați la putere de un magnat al mass-mediei ajuns acolo profitînd de dezgustul electoratului față de sistemul politic anterior; că nefericiții conservatori Brian Mulrooney și Kim Campbell au guvernat Canada; că banalul Boris Elțîn a condus Rusia după prăbușirea Uniunii Sovietice și că alți asemenea indivizi mediocri, lacomi, corupți și plini de vicii guvernau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
privințele. A doua lovitură i-au dat-o partizanii politici, liberalii, când n-au voit să-i pri mească reformele constituționale: colegiul unic și libertatea deplină a presei. O mare amărăciune intrase în sufletul bătrânului ziarist și om politic. Un dezgust de lucru și chiar de viață îl cuprinsese, de aceea anunțase în ziarul său că cariera-i politică este sfârșită. Ales deputat la București, la Ploiești, la R. Sărat, Rosetti refuză toate mandatele rând pe rând. Din Camera de revizuire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să vorbești ani în șir fără nici o aluzie la acea credință care trebuie să fie sufletul vieții? Și totuși, câte ocazii se ivesc în literatură pentru a sublinia aberațiile idolatriei și pentru a dezvălui trăirea religioasă a păgânilor, dar și dezgustul minților alese care au atins pragurile adevărului, însă, oscilante între atâtea incertitudini datorită necunoașterii Revelației? Ce ocazii de confruntări strălucite între elevațiile poetice ale geniilor și superioritatea gândirii, a conceptului și chiar a formei biblice! Ce izvor de considerații apologetice
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
curat În care erau Învelite felii de pâine și o tavă cu mere. Alături, Într-o carafă, apă proaspătă. Fata se Îndreptă spre fereastră. Geamul murdar era acoperit cu praf și cu o pânză deasă de păianjen. Abia stăpânindu-și dezgustul, Încercă să-l deschidă și, după câteva Încercări, Încuietoarea cedă și aerul proaspăt al nopții pătrunse În odaie. Prizoniera se aplecă În afară. Pricepu că se află În turnul cetățuii. Sub ea se căsca departe jos, mai degrabă se bănuia
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de un lucru minor și îndrăzneț: prezentarea, în 30 de pagini dactilografiate, a literaturilor orale! (pentru Histoire de la Gallimard). Nu știu ce să spun, de fapt, și sper ca un miracol să mă scoată din acest impas înainte de a-mi pierde capul... Dezgustul meu față de erudiție se apropie de punctul culminant. Pentru a mă salva, nu văd decât o soluție: să arunc totul la pământ, să mă refugiez la țară și să mă abandonez „literaturii”. Din păcate însă, am mâinile legate de multe
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și micimea lor, ar face orice pentru a vă împiedica să vă realizați? Vă implor, nu-l ascultați pe cel care v-ar spune „la ce bun să faci istoria religiilor?”. Nu vă ascultați nici pe dvs. înșivă dacă uneori dezgustul, acedia, vă cuprinde pe nesimțite. Să nu vă preocupe ce se va spune dacă veți deschide o cale regală în istoria religiilor. Lăsați câinii să urle în deșert și duceți-vă până la capăt caravana bogată a ideilor dvs. De ce n-
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și mai ales psihologice, când toate „lucrurile” se aflau la locul lor - chiar și conceptele. Exilul Însemna ceea ce era de fapt - o alungare! Da, acesta e adevărul gol, crud, aproape inavuabil: cu toții, cei care am fugit de tiranie, cu furie, dezgust sau amărăciune infinită, „parțial” sau definitiv, poate cu speranța re-Întoarcerii „odată”, Într-un viitor social care părea din ce În ce mai iluzoriu sau nu, am pierdut ceva; acel ceva de care noi, azi, În turbionul vieții „moderne, americanizate”, nici nu mai suntem deplin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un Îngrijorător procent de 15%. Începe deriva totalitară care, În epocă, e departe de a fi o specialitate românească. De la comunism la fascism sau nazism, aproape toate țările Europei trec, mai devreme sau mai târziu, prin febra totalitarismului (provocată de dezgustul democrației și de mitologia unei „lumi noi“ și a unui „om nou“). În februarie 1938, Carol II Își instituie propria dictatură. O nouă Constituție abandonează fundamentul liberal pe care se construise România modernă. Partidele politice sunt desființate, iar separarea puterilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
limbi); lucrările privitoare la mituri și religii le-a scris În franceză, apoi și În engleză. Eugen Ionescu (1909-1994) a devenit (odată cu Cântăreața cheală, 1950) principalul exponent al teatrului absurdului, alături de Samuel Beckett. Iar Emil Cioran (1912-1995) și-a turnat dezgustul față de existență (Précis de décomposition, 1949) În eseuri și aforisme, scrise Într-o franceză atât de șlefuită, Încât el, românul, cu o formație inițial mai mult germană decât franceză, a ajuns să fie considerat, printre autorii contemporani, drept cel mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a întins-o la el în cameră, pretextând că trebuie să se pregătească pentru un test, Sarah s-a instalat în camera media ca să joace Binobee, un joc-video despre o albină fermecătoare dar incapabilă să zboare, a cărei expresie de dezgust reușea de fiecare dată să mă alarmeze. Am mers în birou, am închis ușa și mi-am umplut o cană mare de cafea cu votcă (nu mai aveam nevoie de nici de mixer, nici de gheață) și am dat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe lângă Wendy și copii, zise Jayne. Trebuie să fi văzut cine era dacă a fugit pe lângă ei ca să se urce în mașină, corect? - Păi...nu. Nu...Cred că a sărit pe fereastra lui Robby ... Fața lui Jayne se umplu de dezgust. Trecu pe lângă mine, intră în birou și puse arma la loc în seif, încuindu-l. Am urmat-o tăcut, uitându-mă de jur împrejur, să văd dacă exista vreo urmă a cuiva care fusese în casă, că nu era vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de familiară. Am înțeles că această scenă fusese atât de bine repetată, încât puteam să-i ghicesc dialogul. M-am uitat din nou la Robby și nu m-am putut stăpâni să nu mă gândesc că dincolo de indiferența afișată era dezgust, iar dincolo de dezgust, furie. Păru să-mi observe suspiciunile când m-am pomenit uitându-mă din nou la cutiile acelea și m-a întrebat încă o dată, pe un ton apăsat: - Dar dacă durează, tată? Privirea mea se fixă înapoi asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]