1,549 matches
-
000 metri peste nivelul mărei atâtza lume la masă într-un otel tot atât de bine condiționat ca toate otelurile din marele capitalii ale Europei. Eu însă eram tăcut și gânditor cu ochii în farfurie, și nu vedeam nici oacheșele italience, nici diafanele englezoaice, nici binenutritele rusoaice, nici grațioasele pariziene, care vorbeau în jurul meu în limba lor și își comunicau impresiunile. Eram încă sub înrâurirea spectacolului ce mă uimise, a simfoniei de lumini ce colorase perspectiva Alpilor, lumini care îmi jucau încă în fundul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
împrejur, am fost foarte surprins să văd toate la locul lor, să văd că pământul nu s-a prăbușit odată cu dragostea mea, precum îmi închipuisem la început. Cu toate aceste, a rămas ceva schimbat în mine. Chipul cel blond și diafan care mi-a dat cei întăi fiori de iubire, care m-a inițiat cu tainele unui rai sufletesc necunoscut mie pănă atunci, mi-a rămas neșters în închipuire ca o dulce vedenie ce-mi luminează și astăzi căpătâiul de noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tinerei păstorițe se topi ca o picătură de rouă la atingerea soarelui și în locu-i apăru în tot farmecul ei cealaltă copilă, Maria cu părul ei de aur, cu ochii ei revărsători de lumină, de astă dată mai frumoasă, mai diafană, mai poetică, așa că parcă ea însuflețea întreaga fire încunjurotoare. Iar notele fluierului îmi răsunau în urechi dulci, melancolice, întocmai cum îmi răsunase odinioară aria plângătoare a Margaretei, arie neuitată ce de atâtea ori mi-a dezmierdat auzul prin voacea iubită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
împlinit sufletește. Ca un mare mahăr. Atunci abia universul ți se pare rotund. Îți trebuie un soi de confort interior. Un om hărțuit, dispersat nu poate produce decât chestii incoerente. Și, mă rog, fraierii mai pot scrie poezie. Poezie pășunistă, diafană. Mielușei simpatici, gâze, glezna vacii. Impostură și nimic mai mult. O literatură a prezentului trebuie să lege, să-ți explice. Nu să te contrarieze, să sporească entropia. Dacă mi-aș pune mintea, din Pif aș scoate un poet de nota
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
atâta doar că una în sens invers, din rău în mai rău. După experiența moscovită, el se privea pe sine însuși, cel de odinioară, cel de la începutul activității revoluționare desfășurate în orășelul Serenite, așa cum ar privi un fluture care plutește diafan în văzduh spre un vierme ce se târăște neputincios, spre un vierme asemenea celui din care a ieșit el... Și înainte Cameniță înscrisese sub numele său unele gesturi, unele acțiuni promițătoare: dar totul decursese cumva confuz, din instinct, pe bâjbâite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
te puteai aștepta de la dânșii la reacțiile cele mai neprevăzute. De pildă, în ceea ce-l privește pe Mircic: după ucenicia plină de învățăminte, dar și de sentimentalisme la școala lui Ion șahighian, căsătoria cu iz de Tristan și Isolda cu diafana Svetlana Marosin, intrată în cronica mondenă a Bucureștilor... După care a urmat legătura de o viață cu omul cel mai incapabil de dra goste din câți au existat vreodată, care a fost Ion Omescu. Iar între timp, flirtul amoros cu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
caramel se topeau în gură, însă ceva din savoare dispăruse. Inaccesibilul?! Impulse îmi plăcea cel mai mult, din cauza fetei din medalionul de pe tub. Aveam unul roșu închis, cu o tipă tapată și machiată puternic, și unul galben, cu o blondă diafană. Îl preferam pe cel roșu. Căzusem în plasa publicității, fără să fi consumat măcar un strop de parfum. Mă drogam cu imaginea femeii rebele, aspirând urma de parfum subversiv din tubul gol. Îl scuturam - pentru a câta oară? - implorând un
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
tubul roșu. Anca nu părea să-l fi folosit. Cum îmi găseam tot timpul de lucru prin curte, o pândeam destul de des, fără să vreau. Să nu fi fost oare așa de mare diferența între cele două tuburi, între blonda diafană de pe cel galben și punkerița de pe cel roșu? Purtate de o singură persoană, parfumurile fuzionau într-un amestec înșelător și o suavitate sugerată de un întreg arsenal ideologic al clișeului, al kitschului ce prindea rădăcini și în mintea mea slabă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și mănăstiri, astăzi închisori și spitale, Galata, Cetățuia, Frumoasa, formează un spectacol de o întindere, de o varietate, de o armonie fără egal. Mai ales dimineața, când aburii ușori ai nopții acoperă încă formele și liniile peisagiului ca o pânză diafană sau la ora când amurgul își încearcă, pe cerul palid, paleta încărcată de aur, de galben, de purpură, de carmin, de violet... Din Păcurari, din Toma-Cozma, din diverse puncte înalte ale cetății, același tablou apare în variante superbe. Din Tătărași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cred justificat s-afirm că el s-a format de la sine, fără nici un calcul, fără nici un scop. Din el făceau parte: Spiru Prasin, unul din cele mai strălucite și promițătoare talente ale noastre, pe timpul acela; Mihai Codreanu, luminosul poet al "Diafanelor" și al "Statuilor"; Virgil Cișman, cald poet liric, astăzi uitat, cu dreptate poate, căci chiar expatriindu-se, nu era justificat să rupă orice legături cu literele române; Rodion-Steuerman, suflet delicat, neliniștit și senzibil, care a cultivat cu același elan poezia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
noi, între larii și penații noștri. Ci întotdeauna aiurea, în locuri diferite, de preferință împrejurimile orașului, în acele încântătoare grădini pline de umbră și de liniște, de pe dealurile și podgoriile vecine, de unde priveam orașul risipit la picioarele noastre, alb și diafan în arzătorul soare de vară, ca de pe Fiesole, sau din Boboli, voluptoasa, incomparabila Florență. În cadrul acesta vara, în locuri diferite, nu mai puțin pline de farmec, iarna, întâlnirile noastre luau astfel caracterul unor adevărate evaziuni, atât materiale cât și spirituale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
privirea la trecutul acesta, la lucrurile aceste, la tristețea aceasta, tot ce reușesc să evoc mai intensiv și mai clar e mai ales uimirea, stupoarea, pe care mi-a provocat-o vestea morții lui neașteptate; și, împreună cu ea, lumina clară, diafană, incomparabilă din dimineața aceea de Septembrie, în a cărei infinită dulceață moartea aceasta mi-a părut mai neînțeleasă încă, mai absurdă decât era de fapt în raport cu cauzele ei presupuse. Paul Zarifopol. ("Adevĕrul literar" din 13 Mai 1934.) Pe Paul Zarifopol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
bibliografie de Paul Cornea, Editura Minerva, București, 1984. 824. Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri, Editura Minerva. București, 1986 (prima ediție : Tipografia Academiei Române, București, 1884). 825. Silviu Angelescu, Calpuzanii (roman), Editura Cartea Românească, București, 1987. 826. Ioan Petru Culianu, Pergamentul diafan. Ultimele povestiri (scrise În colaborare cu H.S. Wiesner), postfață de Paul Cernat, Editura Polirom, Iași, 2002. 827. Matei Cazacu, Minuni, vedenii și vise premonitorii În trecutul românesc, Editura Sigma, București, 2003. 828. Norman Manea, Întoarcerea huliganului, Editura Polirom, Iași, 2003
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiecărui moment dintr-o scară temporală prin care mă plimb liber, moment definit printr-o armonie absolută între istorie, geografie, matematică, arte, existență... Toate științele sunt corzi subtile ale unui adevăr unic, se îmbină armonios întro simfonie existențială complexă, absolută, diafană, din care sunt chiar eu o particulă... Din când în când, printre călătorii, simt prezența familiară a lui Scott și mai ales a lui Chris și le arunc mental câte o întrebare complet ridicolă: „Iți vine a crede toate lucrurile
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Gheorghiu nu putea să le întrupeze la fel de convingător pe toate. Cea mai credibilă e partea cu singurătatea : peste trei ani, Gheorghe Gheorghiu-Dej avea să moară și, din momentul acela, cineaștii aflați în căutarea interpretei ideale pentru vreun rol de boieroaică diafană aveau să ignore, în mod inexplicabil, experiența și calificările fiicei lui. Pînă la urmă, toți sîntem singuri. Bun. Locul 5 : Neamul șoimăreștilor. Neamul șoimăreștilor este cel de-al treilea film care l reprezintă pe Mircea Drăgan în clasament. și e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
2006), de Guillermo del Toro Ce-ar trebui să știți înainte de a intra la Labirintul lui Pan ? Că trebuie neapărat să intrați. Că veți păși într-o lume de basm. Că o lume de basm nu e întotdeauna o lume diafană, igienizată, securizată împotriva șocurilor serioase. Că uneori (de exemplu, în tradiția realist magică), în plămada din care sînt făcute visele, intră și pămînt amestecat cu sînge și cu scîrnăvie umană de toate felurile. Apetența regizorului mexican Guillermo del Toro spre
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
treptele spunându-mi să mă îmbrac rapid, căci Mousen urmează să ne ducă la un târg de oale. Am constatat că în astfel de momente dau dovadă de o docilitate care poate să scoată din minți orice reprezentantă a sexului diafan și abia două minute mai târziu când, îmbrăcată, spălată, pieptănată, sprayată, parfumată și total buimacă, eram deja în mașina lui Mousen, la 5 km de Sant Antoni, am realizat că de fapt sunt femeie și datoria mea ar fi fost
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
fi o profesionistă matură pe vremea aceea, dar, cu o bucurie și o vervă care compensau lipsa de experiență, a inventat ritmuri și asociații de sunete cu totul neașteptate. În aceeași zi, o fetiță cam de șase ani, blondă și diafană, a sosit la „La Mama“ Însoțită de șoferul taxiului din care coborâse. El s-a prezentat drept tatăl fetiței: „Ea e Diane și vreau să devină actriță. O las În seama voastră, sunt convins că va trece audiția. Voi veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
oglinzi: un labirint de platforme, spații geometrice și scări mobile care alunecau pe o suprafață de sticlă, formând când grota Fetei Morgana, când oaza deșertului unde Prințul dezleagă misterul portocalelor, din care ieșeau dedublându-se În oglindă, ca niște păpuși diafane, cele trei prințese. Costumele erau un mozaic pestriț și multicolor de forme abstracte, măști și păpuși de toate dimensiunile erau folosite pentru a distinge diversele grupuri de cor, iar mișcarea Îmbina stilul commediei cu elemente de biomecanică, impresia generală fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
care o tânără prințesă Îl ținea În brațe ca pe un prunc. Privindu-l cu compasiune și duioșie, prințesa descoperea În el spiritul celui iubit, pe care un magician malefic Îl Închisese În acest trup umil. Celălalt moment era apariția diafană a cerbului. Amândouă erau imagini concrete, dar conțineau semnificații ascunse și niveluri diferite de Înțelegere: un sens spiritual pentru unii, mesaj pur poetic pentru alții. Cu ajutorul unor colaboratori de mare talent ca Julie Taymor și soțul ei Elliot Godenthal (devenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
totul era o deschidere firească spre el, pentru ca mintea să se obișnuiască să lucreze Într-un mediu deosebit de pur și de vast și deoarece, În termeni spațiali, străduța Îngustă, peluza Închisă Între ziduri, bolta Întunecată te constrângeau fizic, acea urzeală diafană și elastică a timpului era prin contrast extrem de binevenită pentru minte, așa cum văzând marea de la fereastră te bucuri imens, chiar dacă nu te atrage să o străbați. Nu mă interesa deloc istoria locului și eram convins că totuși Cambridge-ul era cel
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
din pivniță în carafă aburită se încălzise. Până și în cămin jăratecul începuse să se stingă, nimeni nu mai aruncase vreun vreasc, deși grămada era alături. Maria stătea pe marginea patului cu baldachin, într-o cămașă de borangic atât de diafană că trupul se străvedea pe de-a-ntregul, aproape gol. Își despletise părul ce-i cădea în valuri pe spate cum îi plăcea lui... Dar pe chipul ei, în toată ființa ei, era o încremenire mută, de statuie... Brusc, umilința rănită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o gamă la fel de diversificată și bogată. Cel mai apreciat a fost locul unde erau expuse produse 202 de artizanat, oale de lut, ceramică de Corunt și de Horezu, costume naționale, ștergare, împletituri și cergi din lână în culori naturale. Eșarfele diafane din borangic mi-au amintit de viermii de mătase la care aveam an de an plan. O suprafață însemnată era ocupată de mobilierul împletit din răchită, minunat executat în multe comune din județe. La comuna unde lucram se cultiva răchita
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
învățătura mea, sau pe Ion Maxim, profesor de română, sau pe Constantin Sandu, de matematici, sau pe soții Froicu, Petru și Clarisa, de isorie și geografie, sau pe Emil Țurcanu, mai încoace, dar a stat puțin în sat, sau pe diafana lui soție, în urmă recăsătorită cu scriitorul Dumitru Vacariu, sau pe alții din următoarea generație, al căror nume prefer să le păstrez doar pentru mine. Domnul Petru Rezuș nu are o pregătire istorică, așa încât cartea dînsului nu trebuie judecată dintr-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
învățătura mea, sau pe Ion Maxim, profesor de română, sau pe Constantin Sandu, de matematici, sau pe soții Froicu, Petru și Clarisa, de isorie și geografie, sau pe Emil Țurcanu, mai încoace, dar a stat puțin în sat, sau pe diafana lui soție, în urmă recăsătorită cu scriitorul Dumitru Vacariu, sau pe alții din următoarea generație, al căror nume prefer să le păstrez doar pentru mine. Domnul Petru Rezuș nu are o pregătire istorică, așa încât cartea dînsului nu trebuie judecată dintr-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]