2,135 matches
-
urcușul necesită un efort în plus. Oblicele sunt întâlnite în lucrările teoretice și sub denumirea de diagonale, care le sugerează doar parțial importanța și le restrânge sfera de acțiune în zona mediană. Dar lucrul cel mai important se leagă de dinamismul liniilor și formelor cu orientare oblică în imagine. Marii creatori știu să folosească cu iscusință orientările oblice atunci când caută să dea viață și dinamism imaginii. Sugerarea mișcării de către oblice face ca formele să fie simțite într-o singură mișcare potențială
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
le restrânge sfera de acțiune în zona mediană. Dar lucrul cel mai important se leagă de dinamismul liniilor și formelor cu orientare oblică în imagine. Marii creatori știu să folosească cu iscusință orientările oblice atunci când caută să dea viață și dinamism imaginii. Sugerarea mișcării de către oblice face ca formele să fie simțite într-o singură mișcare potențială, o încordare din care așteptăm să pornească acțiunea. Compozițiile cu linii, suprafețe sau volume orientate oblic dau naștere la multiple combinații, iar starea de
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
se învecinează cu lentoarea, apatia și se caracterizează prin inegalități în participarea la muncă și în randamentul muncii. Când lenea apare ca o anomalie din cauza incapacității parțiale de a presta o muncă tocmai la o vîrstă caracterizată prin activitate, curiozitate, dinamism, nu poate fi socotită ca o deviere caracterială. Ea se prezintă aici fie ca o stare de depresiune sau hiperemotivitate, ca o tulburare a dispoziției, fie ca incapacitate a unor funcții intelectuale sau ca o consecință a unei boli oarecare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
voită la orice efort intelectual și fizic cu un anumit substrat constituțional, este socotită lene. În general sunt considerați leneși acei copii care manifestă un interes interes deosebit pentru repaus, care se feresc de muncă, deși dispun de curiozitatea și dinamismul specific vârstei lor și sunt capabili să execute orice lucruri. Unii dintre ei sunt indiferenți față de îndatoririle școlare și casnice și, lipsiți de interes. Alții sunt lipsiți de amor propriu, dar posedă simțul datoriei. In priomul caz, se poate face
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
repede sau mai încet, cu mai puțină inerție și tensiune sau cu mai multă emotivitate. Temperamentul face referire la ansamblul acestor trăsături formale care caracterizează forma manifestărilor noastre. Observații asupra cantității de energie desfășurată de subiect în cadrul unei acțiuni, asupra dinamismului său au fost făcute din cele mai vechi timpuri. Unii sunt rapizi, emotivi, tumultuoși, dinamici, alții sunt mai lenți, își păstrează calmul, nu au izbucniri necontrolate. Toate aceste particularități aparțin atât activităților intelectuale și afectivității, cât și comportament exterior. Trăsăturile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și a semnificatului. De exemplu, simbolurile algebrice, matematice sunt doar semne; nu există nicio știință exactă care se poate exprima doar prin simboluri. Acestea exprimă realități concrete, iar semnele sunt utilizate ca simboluri în artă. Astfel, simbolul presupune interpretare, afectivitate, dinamism, acționând asupra structurilor mentale. Cunoașterea simbolică nu e dobândită și nici identică pentru toți. Simbolurile sunt utilizate în diverse domenii de activitate cum ar fi: psihanaliza, religia, arta, cultura, antropologia, hermeneutica, istoria religiilor, având mai multe caracteristici: Simbolul sugerează în
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
la dezvoltarea ambidextriei. Variantă Pentru a dinamiza jocul și a dezvolta cu preponderență îndemnarea, se pot mișca liber ambele picioare. La această variantă, ca și la ultimele jocuri care necesită priză de mână, este interzisă desprinderea prizelor în timpul jocului. Datorită dinamismului și a solicitărilor intense și permanente la care sunt supuși jucătorii se dezvoltă îndemnarea în regim de rezistență și viteza de reacție și de execuție. Jocul imită fidel lupta pentru prize. JOCURI PREGĂTITOARE PENTRU LUPTA LA MARGINEA SUPRAFEȚEI DE LUPTĂ
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
Exercițiul realizează o încălzire generală implicând multe grupe musculare dar în special musculatura spatelui și a membrelor inferioare. Trebuie menționat faptul că după fiecare trecere printre picioare alergarea nu se va efectua aplecat. Acest lucru se impune pentru a crește dinamismul exercițiului. 2. Unul dintre cei doi parteneri este în poziția culcat dorsal, cu genunchii ridicați, sprijinit pe tălpi, mâinile la ceafă, celălalt se află în poziția așezat, la picioarele partenerului (chiar ușor așezat pe picioarele acestuia), ținându-l de gambe
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul conștiinței, ci și al oricărui dinamism activ; distincția între formal și material care se relativizează, de asemenea 1. După Ștefan Lupașcu, imaginea este în interiorul subiectului, fiind subiect și obiect, în același timp. Subiectul este o actualizare care scapă conștiinței, iar obiectul este o potențializare care generează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile ființei, posibilitatea de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
diferitelor tipuri de stațiuni profilate pe schiat. Într-o primă clasificare a tipurilor de dezvoltare a terenurilor de schi din Alpii francezi, studiul afirmă că în orice situație intervin trei seturi de factori: • starea comunității locale la începutul dezvoltării: dimensiuni, dinamism, facilități. • ritmul dezvoltării: dacă acesta coincide sau nu cu posibilitățile de creștere a comunității locale. • caracteristicile zonei și posibilitățile tehnice și financiare de dezvoltare a acesteia. Studiile dezvoltă acești factori și sunt prezentate (Pearce, 1989, p.67-74), în general, două
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
implicarea primordială a întregii structuri psihice a copilului. Ea integrează percepțiile, reprezentările, memoria, gândirea, limbajul, atenția și imaginația sub acțiunea dinamizatoare a motivației și cu participarea voinței, fiind mediate de caracter, temperament și afectivitate, ca principale trăsături dominante ale personalității. Dinamismul continuu, specific sistemului psihic uman, constă în trecerea de la "o stare sincretică, în care elemente ca: percepția, imaginația, motivația alcătuiesc, la început o unitate nediferențiată. Procesele intime care duc la maturizare și asigură sistemului capacitatea de funcționare echilibrată sunt intercorelate
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în PAC și ramuri conexe, pe terenurile scoase din circuitul agricol: împăduriri, rezervații naturale și parcuri, agroturism, artizanat. Se încearcă pe aceste căi creșterea atractivității mediului rural și a ocupațiilor specifice și, prin aceasta, atragerea tinerilor către sate și creșterea dinamismul lumii rurale. 4. Politica regională: își propune reducerea disparităților dintre diferitele regiuni ale statelor membre. Acțiunea se realizează prioritar prin intermediul Fondurilor Structurale: Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune, pomenite mai sus. Obiectivele politicii regionale sunt: investiții
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Studiul de față a fost elaborat în contextul unui dinamism pronunțat al relațiilor internaționale ce rezultă din deschiderea crescândă a economiilor naționale. Relațiile internaționale actuale sunt rezultatul unei permanente înfruntări, alinieri și realinieri de forțe colective, state sau organisme para statale. În această dinamică permanentă, cursul evenimentelor e fundamental determinat
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
substratul afectiv corespunzător nu există învățământ eficace. Dar cum poate spera profesorul să creeze acest substrat și să-l întrețină în tot cursul învățământului “cu mâinile goale”? Oricât de mare ar fi talentul său pedagogic, oricât de mare ar fi dinamismul sâu, el renunță adesea la acest scop. Or, nenumăratele metode participativ-active printre care se numără și învățarea prin descoperire, constituie, în aceste împrejurări, un ajutor prețios. Spre deosebire de alte metode, în învățarea prin descoperire nu se prezintă doar produsul cunoașterii, ci
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
zenitul științelor fizicii și chimiei în secolul lui Pericle. Democrit (460-370 î.e.n.), fondatorul atomismului, este discipolul lui Leucip. Dezvoltă și sistematizează teoria atomistă, apărută în opoziție cu Școala Eleată, pentru care universul era gândit ca o unitate imuabilă, lipsită de dinamism, care nu poate fi cunoscută decât prin deducții logice, "golurile" lipsite de materie fiind o ficțiune, deoarece natura nu permite să consideri că "nimicul", este "ceva". Democrit emite concepția atomistă a naturii, întregul ei spațiu fiind un recipient de atomi
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cădere a două imperii, Roman (476) și Bizantin (1453). Augustin Thierry 3, François Guizot 4 și Jules Michelet 5 îi atribuie un rol social-istoric pozitiv ca societate feudală, justificat prin importanța nașterii burgheziei, o clasă socială de mijloc cu un dinamism nou, în ciuda epidemiilor și războaielor care au redus substanțial populația Europei, și prin importanța apariției orașelor medievale. Tradiția greacă s-a păstrat atât în cultura romană, cât și în cea bizantină, în ciuda dominației obscurantismului mistic. În timpul Imperiului Bizantin se realizează
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Sufletul sau spiritul său nu este altceva decât idea corporis sau "conștiința corpului" (idee adoptată de spiralogie). Omul, fiind o ființă unitară, are totdeauna o unitate de gândire și dorințe. Dorința omului este de a persevera în existență, cu un dinamism permanent și nicidecum, așa cum pretinde Nietzsche, nu este vorba despre un instinct destinat conservării. Omul se află într-o dinamică continuă, în scopul obținerii, menținerii și afirmării puterii sale raționale. Omul nu vrea să domine prin voința de rău, ci
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de armonie prestabilită. Este apologet al optimismului, exprimat de armonia naturii. Raționamentul omului poate fi redus la un calcul matematic, vorbește despre o algebră a gândirii. Ca logician, susține existența unui alfabet al gândirii, care combină idei simple în complexe. Dinamismul și continua mișcare în filosofia lui Leibniz sunt inspirate din fizică. În ceea ce privește psihologia omului, consideră că acesta este predispus la rău. 10 Plotin (204-270 e.n.), filosof platonic, căruia istoricii secolului al XIX-lea îi atribuie inventarea termenului de "neoplatonism". Stâlpii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ochi lacomi priveau luminile focului așteptând un semn sau o chemare tainică”. Scenele incendierii conacurilor boierești, cea a uciderii boierului Iuga, moartea Nadinei și, mai ales, măcelărirea țăranilor de către armată sunt magistrale. Această ultimă parte a romanului este de un dinamism atât de intens, încât, prin contrast, subliniază relaxarea prea evidentă a primei părți. „Romanul e o adevărată frescă, realizată însă nu prin ilustrare panoramică, ci printr-o extraordinară concentrare sugestivă. Mișcare epică, datorită vigoarei și puterii rezumative, dobândește un caracter
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
structură internă specifice. Rolul lui în relațiile dintre individ, comunitate și lumea "exterioară", indiferent de natura ei, devine implicit, el însuși fiind o rețea deschisă și complexă de relații între imagini, în plan și în perspectivă, caracterizată de un anume dinamism intern care le menține actuale (Thomas 18). Instanțele fondatoare corelate de și în imaginar formează ele însele un sistem al "viului", ce manifestă caracteristicile naturii creatoare și, precum ea, sunt încadrate de echilibru, mișcare și ritm. Relația în sine (ritmul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sensibilului". O a doua noțiune generală și fundamentală pentru sistem, precum schema − transportor și suport în timp pentru materia imaginară −, este structura, asimilată de Durand unui protocol normativ al reprezentărilor imaginare, bine definită și relativ stabilă, ce "implică un anumit dinamism transformator". Structurile sunt precum niște "modele" taxonomice, pedagogice; ele servesc "clasificării, [dar și] de vreme ce sunt transformabile, la modificarea câmpului imaginar" (54-55). Este ceea ce preluăm din interpretarea dată de Durand, pentru că, altfel, nu consider că structura poate fi echivalată cu forma
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
la analogia cu faptele marilor mărturisitori ai credinței, iar sacrificiul lor, motivat ideologic, a căpătat o valență sacră în imaginarul colectiv. Vocația eroică manifestată în spațiul vieții laice răspunde prin această alăturare hagiografiilor în care portretele de sfinți depășesc, prin dinamismul descrierii, canonul literar sau pe cel figurativ al picturii bizantine. Portretul lui Ștefan, realizat de Vasile Popovici la trei secole mai târziu și păstrat la Mănăstirea Putna, precum și figura lui Eustatie Plachida pot fi privite ca două reacții complementare la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
engl. activity), verbe experiențiale (engl. experience), verbe copulative (engl. copulative). Acestea sunt ilustrate, pentru limba engleză, prin lexeme ca a privi (engl. to look1), a vedea (engl. to see) și a arătaintranz. (engl. to look2). Viberg face precizări cu privire la criteriul dinamismului exprimat de verbele din cele trei clase identificate: verbele de activitate desemnează procese dinamice, controlate de cel care le "inițiază", cele experiențiale și cele copulative desemnează stări, proprietăți necontrolate de perceptor (engl. perceptor) și sunt non-dinamice. O altă diferență între
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]