39,259 matches
-
fusese... înhumat!? la cimitirul Străulești. Și mai era ceva. Cu cine vorbisem dimineață la telefon? Erau întrebări mai mult decât tulburătoare și fără de răspuns. După câtva timp când am putut să-mi reiau activitățile normale, am mers personal și am discutat cu soția lui nea Tudor, cu care de altfel mă cunoșteam de la spital, în urma numeroaselor vizite făcute soțului său. Aceasta a rămas înmărmurită când am descris cum era îmbrăcat la prezumtiva întâlnire, hainele fiind exact cele de înmormântare dar pe
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
a unui partid regional. "Vă rugăm dle prim-ministru, scriu redactorii Provinciei, să nu considerați disocierile de mai sus drept o încercare de a ne dezice de o tematică pe care s-ar părea că dv. o considerați tabu. A discuta despre specificul Transilvaniei, despre identitatea sa regională, despre "fondul cultural comun al ardelenilor", fie ei români, maghiari, germani, sîrbi, evrei, rromi, armeni sau italieni, nu reprezintă, în opinia noastră, în nici un fel, o ofensă adusă articolului 1 din Constituția română
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
unor autori precum Jebeleanu, Zaharia Stancu și cu siguranță în acela al lui A. E. Baconski. Veți spune, poate, că, totuși, nu despre această categorie - conform prejudecății, de departe anacronică - e vorba, ci despre scriitori precum Sadoveanu, Călinescu, Vianu. A discuta cu superbie și nenuanțat despre "colaboraționismul" acestor scriitori și despre păcatele lor omenești începe să mi se pară acum consecința unei furii distructive. Mai exact, a unei uri de sine devenite, de la o vreme încoace, semnul distinctiv al românilor, consecință
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
comun, și în analize lucide exprimate fără nici un echivoc. Poetul urmărește cu atenție mișcarea de idei politice din țările europene. În 1876 el publică în Curierul din Iași un articol intitulat Idealul istoric al Rusiei; în partea a doua Eminescu discută cartea lui N.I. Danilevski, Rusia și Europa, publicată la Petersburg în 1871 și retipărită ulterior în mai multe ediții. Autorul rus, un gînditor slavofil care a făcut parte din cercul lui Petrașevski, cerc căruia i-a aparținut și Dostoievski, prevestește
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
toate acestea marele aliat ne-a răpit sudul Basarabiei, în ciuda faptului că ne garantase solemn integritatea teritorială. Din acest moment factorii politici români responsabili au devenit conștienți de pericolul fatal pe care îl reprezintă pentru România imperiul de la răsărit. Eminescu discută din ce în ce mai mult evoluțiile și tendințele Rusiei și încearcă să-i deslușească resorturile adînci și invizibile la prima vedere. Articolele poetului referitoare la chestiunea orientală și la imixtiunea Rusiei în această problemă ar merita studiate în toată complexitatea lor. Pentru a
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
invizibile la prima vedere. Articolele poetului referitoare la chestiunea orientală și la imixtiunea Rusiei în această problemă ar merita studiate în toată complexitatea lor. Pentru a înțelege însă ce înseamnă în viziunea eminesciană o supremație moscovită în această regiune, voi discuta un text care, cum se va vedea, consună cu gîndirea din Memento mori. Eminescu pornește de la următoarea constatare în articolul intitulat Tendențe de cucerire publicat în Timpul în aprilie 1878: "din nefericire rușii sînt sub dominarea unui deșert sufletesc, a unui
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
împlinit 90 de ani de la nașterea lui Ion Pena, mort de foarte tînăr, la nici treizeci și trei de ani. Scapă CVTudor și de această dată? Citat de toată presa cotidiană, președintele Iliescu a anunțat la Timișoara că nu mai are ce discuta cu CVTudor. Intr-o remarcabilă punere la punct Ion Iliescu a adăugat că CVTudor ar trebui să nu mai vrea să aibă de-a face cu el, dacă e convins de adevărul acuzațiilor pe care i le-a adus, acuzații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
dialoga cultural cu minoritarii - ceea ce se vede mai ales în cazul rromilor. Emmanuelle Pons, Țiganii din România. O minoritate în tranziție, trad. Gabriela Ciubuc, Edit. Compania, București, 1999, 158 pag. Hackeri și crackeri - la 12 ani de la inaugurarea Internetului Se discută azi foarte mult despre criminalitatea informatică. Se știu însă foarte puține la noi despre principalii incriminați, așa-numiții hackeri. Cititorul descoperă o dată cu cartea Ioanei Vasiu o lume fascinantă, dar nu una a piraților de basm, cât mai curând una a
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
n-ar fi fost un suporter al ceaușismului de factura lui Adrian Păunescu, mai că aș fi zis că ProTV a dat lovitura. Ideea că un post comercial de televiune dă microfonul unui reprezentant al partidului de guvernămînt care să discute cu diverși invitați despre problemele pe care le are în față partidul de guvernămînt ar fi fost interesantă. Dar Adrian Păunescu mai are de apărat un partid de guvernămînt, în afară de cel al cărui senator este. Nu e semnificativ că fostul
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
un om care reprezintă puterea în Senatul României, se întoarce la temele ceaușismului, comparîndu-le, nesăbuit, cu temele democrației și ale actualei puteri, mă tem că publicul nu numai că nu pricepe nimic, dar efectul imediat ar putea fi acela că, discutînd demagogic despre problemele acute de azi ale oamenilor obișnuiți, Adrian Păunescu se străduiește fără să știe (?) pentru sporirea voturilor PRM, partidul care își bate joc demagogic de speranțele alegătorilor, pendulînd între nostalgiile după ceușism și promisiuni justițiare de factură fascistă
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
amîndoi în cercul Petru Comarnescu și ne plimbam într-o după amiază însorită (era prin 1946) de-a lungul lacului din parcul Herăstrău. Petru Dumitriu era un interlocutor care gîndea și se exprima în mod deosebit. Traversam peluzele înverzite și discutam despre eforturile comuniștilor de a robi societatea românească, în primul rînd intelectualii - ceea ce s-a întîmplat nu după multă vreme. Și atunci Petru mi-a încredințat un gînd al său (nu voi uita privirea lui ațintită către viitorul sumbru care
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
care fug după tine. Dar, sărmanul de tine, o filozof învățat, în ziua în care ființe și lucruri se depărtează de tine pentru că vei fi încetat să le mai atragi! Întâlnire intimă în această seară, la vilă, după cină. Am discutat îndelung despre Iubire... cu Pandy Psycha. Vrăjitor pentru femei și neîntrecut diplomat care găsește mijlocul de a reprezenta, în modul cel mai armonios din lume, la Iași, pe Regele Constantin și pe adversarul său, Venizelos: grec cinic și rafinat, faun
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
personajul Vasile se temea să nu le murdărească atunci cînd își va tăia venele (11 și 32 de minute), inima bătrînului cu un rucsac soios lăsată "să zvicnească// înfiptă-ntre rafturi" cînd acesta părăsește un anticariat (Eu cu Mihai Ignat discutînd despre Thomas Wolfe în anticariat), chipul Prințesei Diana pe o foaie de ziar călcată de un trecător cu "talpă 45" (Curriculum vitae), agresiune acumularea de tensiuni sexuale cvasiagresive în autobuz sau pe stradă (Ard cozile de rachetă, 8 iulie '98
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
că e vorba doar despre o consecvență a ideilor, am constatat cu amărăciune că Marin Mincu nu s-a ostenit să schimbe nici măcar o frază, modificările fiind exclusiv cantitative. La Dan Laurențiu apare în 2000 un paragraf în plus care discută un volum postum apărut la Editura Pontica. La Virgil Mazilescu lipsește prima propoziție în care autorul deplîngea faptul că o întîmplare copilăroasă l-a îndepărtat în primul an de facultate de poet. La Vasile Vlad este adugată o frază veninoasă
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
a mai precizat Năstase, rămîne cum a hotărît guvernul, nu cum vor dnii Mischie și comp. Mai semnificativ decît conflictul însuși e că premierul n-a încercat să-l ascundă prin formulări de tip "neînțelegeri de comunicare" ori "s-a discutat despre această problemă cu cei în cauză". Întrebarea e de ce a sacrificat Adrian Năstase imaginea unității partidului pe care îl conduce, în numele funcției sale de premier? Un prim răspuns e că pe agenda de prim-ministru Adrian Năstase a avut
Bălți și cutremure politice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15879_a_17204]
-
dar, în reprezentări amar-comice. Lumea artistică nu mai este o periferie: "cînd marea s-a retras/ în urechea internă a pămîntului/ au ieșit la iveală patru-cinci mese cu scaune/ de fier la care stăteau/ cîțiva scriitori contemporani/ și cîțiva cititori", discutînd, evident, literatură. Moartea infiltrată în viață ("alive and warm in my heart is death, only death./ it fills my cells with blood; it lends color to my/ cheeks flushed with hope", am citat dintr-unul din poemele traduse în engleză
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
chiar greșit. Sau pur și simplu mîrșav. O însemnare din Adevărul din 3 septembrie a dlui C(onstantin) S(tănescu) se referă la unul din cele trei manuale de literatură pentru clasa a XI-a care au fost aprobate. Nu discut preferința dlui C.S. pentru manualul de la Editura Corint. Dar din conținutul notei se vede că dl C.S. cunoaște programa la fel de puțin ca și coordonatorul manualului. Dl C.S. citează, cu multă deferență, din prefața coordonatorului, care se plînge că posibilitățile de
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
de autoritatea pe care o are. Nu știu cu ce efecte, dar mă întreb cu ce intenții. Căci dacă premierul însuși voia un adevărat armistițiu pe această temă, înainte de a-l face public, ca pe o somație, putea să-l discute, la vîrf, cu liderii partidelor parlamentare, pentru a negocia răspunsuri afirmative. Oferta premierului, făcută în termeni mult prea generali, i-a determinat pe liderii partidelor opoziției democratice să creadă că armistițiul politic în privința integrării în NATO ar fi tot una
Scandalul candidaturii la NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15914_a_17239]
-
mea interioară, unde distingea "ceva frivol și vulgar": "Un mascul încrezut." ...Allez, cel ce a putut da o atât de dezolantă răsfrângere în simțirea unui contemporan nu are altceva de făcut decât să-și examineze, calm, "portretul". Cum aș putea discuta verosimilitatea celor scrise în singurătate de un altul, decedat? Și la ce rost? Detașându-mă de cioburile imaginii mele în marea carte a lui Victor Felea, constat că acest autor îmi rămâne, omenește, simpatic, iar literar - demn de considerație. " Nu
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
mult. Paul Engle, soțul directoarei Hualing, este un yankeu cărunt, cu ochi albaștri de porțelan. Băutura lui favorită este Bourbon, whisky-ul american pe care-l degustăm ori de câte ori se ivește prilejul. M-am amețit de câteva ori cu Paul, în timp ce discutam rar, în propoziții foarte scurte, despre decăderea imperiului roman, fatal decay, tema noastră predilectă. Știu că veți decădea și voi ca și imperiul roman - îi spuneam - și regret, regret foarte mult că nu avem ocazia să decădem împreună cu voi! Abia
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
calități îl apropiau de Spinoza. Evrei amîndoi, amîndoi slujindu-și ideile, au știut să facă lumea să li se încline. Pe Bergson l-am văzut prima dată pe un coridor al hotelului Victoria din Geneva. Îl citisem, auzisem, venerasem și discutasem, dar nu mă aflasem niciodată față-n față cu el. Am aflat că urma să asiste la una din ședințele comisiei din care făceam și eu parte și m-am simțit oarecum mîndră, căci îmi era îngăduit să aspir la
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
-și câștige pacea cu ei însiși. Secretele erup ca vulcanii, în această perioadă a anului. Mulți recurg la spovedanie și mai puțini la prieteni ori colegi; spiritul de competiție îi împiedica s-o facă. De-alungul vieții eu am preferat să discut problemele intime cu persoane din afara cercului meu de viață cotidiană. Este bine să creezi o relație de încredere și continuitate cu această persoană specială și nu de interdependentă. Pentru a avansa în viață, noi toți avem nevoie de ajutor. De
Viață de doctor. In: Editura Destine Literare by Julia Deaconu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_229]
-
vorbit despre Europa Centrală. Dacă regina spune că există, atunci chiar există". Că nimeni nu știe cu precizie ce înseamnă e cu totul altceva: același Garton Ash amintește despre o carte din 1954 a geografului Karl Sinnhuber în care erau discutate peste 90 de definiții ale zonei - singurul teritoriu exclus din toate era Peninsula Iberică, singurele incluse în toate erau Boemia, Austria și Moravia. Mai mult, autorul Dosarului meu de securitate vorbește despre mecanismele de admitere în Europa Centrală pe baza
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
de la eseul O mare iluzie, tradus și el în acest volum, în care autorul își mărturisește clar neîncrederea în șansele lărgirii UE) Istoric de formație, Judt cunoaște bine problemele Europei Centrale și unele dintre temele comune celor patru seminare sunt discutate de directorul Institutului Remarque cu multă înțelegere - e vorba în primul rând de ironia așa-zis istorică, esențială în literatura celei de-a treia Europe, obsesia autodefinirii-culturale și politice (un bun exemplu ar fi Europa natală al lui Czeslaw Milosz
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
despte Patologiile politice și altul despre Enigmele Balcanilor și, în primul rând, o analiză a rolului intelectualilor în Europa post-comunistă. Tismăneanu vorbește și scrie foarte bine, argumentațiile sunt foarte inteligente, iar Bătălia pentru sfera publică. Intelectualii democratici în perioada postcomunistă discută rolul foștilor disidenți după căderea Cortinei de Fier, șansele lor de a se transforma din intelectuali democratici (Irena Talaban îi numea les arracheurs de masques) în intelectuali critici, vorbind despre cazul lui Vaclav Havel și Adam Michnik (ale căror evoluții
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]