1,693 matches
-
principiului artei pentru artă: „Arta nu e o meserie și nu slujește în principiu decât sieși, și rolul ei nu e cel de a «produce efecte convingătoare» [...], nu e un apendice de vulgarizare. Înțeleasă sau nu, trăiește.” Axa textului este disocierea versificației de poezie, „dar al zeilor”, sfidând „corsetul” de „cuvinte măsurate și rimate la capăt” și plutind „ca o vapoare ideală” printre stările sufletului omenesc; poetul e alesul care pune „poezia interioară” a celorlalți „în stare de spasm și ondulare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei de Cl-, acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na+ formând bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei carbonice). Anionul HCO3 format din disocierea acidului carbonic va difuza în plasmă unde se va lega de Na+ formând bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa se explică de ce după alimentație pH-ul sângelui circulant crește). Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
O2 al celulelor Oxigenul molecular formează cu ușurință o combinație reversibilă cu hemoglobina rezultând oxihemoglobina: . Această reacție determină capacitatea de încărcare cu O2 a sângelui în funcție de presiunea parțială; de fapt curba de încărcare a Hb.cu O2 sau curba de disociere a HbO2 (fig. 85). Cantitatea de O2 transportată de Hb crește până la pO2~50 mm Hg, iar pentru valori mai mari ale pO2 crește doar cantitatea de O2 dizolvată fizic, deoarece Hb este deja saturată cu O2. Forma curbei de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a HbO2 (fig. 85). Cantitatea de O2 transportată de Hb crește până la pO2~50 mm Hg, iar pentru valori mai mari ale pO2 crește doar cantitatea de O2 dizolvată fizic, deoarece Hb este deja saturată cu O2. Forma curbei de disociere a Hb are câteva avantaje fiziologice. Aproape de porțiunea superioară a curbei se produce difuzia O2 prin bariera sânge-gaz din plămân și astfel încărcarea O2 pe molecula de Hb. In plus, scăderi mici ale pO2 din aerul alveolar nu pot afecta
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
variabile cum ar fi luminozitatea și pigmentarea pielii. Deși cantitatea de hemoglobină redusă este importantă, cianoza este adesea marcată în caz de policitemie și poate fi dificil de detectat la pacienții anemici. Factorii principali care pot determina deplasarea curbei de disociere a hemoglobinei sunt: pH ul și temperatura sângelui și concentrația fosfaților organici din hematii. Scăderea pH ului, creșterea pCO2 și creșterea temperaturii deplasează curba către dreapta; deci scad afinitatea hemoglobinei pentru oxigen. Modificări inverse deplasează curba către stânga. Cea mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
poate fi atribuit acțiunii prin intermediul pH-ului. O creștere a concentrației H+ modifică ușor configurația moleculei de Hb și astfel reduce accesibilitatea oxigenului pentru gruparea hem. Creșterea fosfaților organici, în special 2,3-difosfoglicerat (2,3-DPG) din hematii, deplasează curba de disociere a hemoglobinei către dreapta și astfel asistăm la disocierea oxigenului. Creșterea 2,3-DPG în hematii în cazul hipoxiei cronice (de exemplu, după două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a concentrației H+ modifică ușor configurația moleculei de Hb și astfel reduce accesibilitatea oxigenului pentru gruparea hem. Creșterea fosfaților organici, în special 2,3-difosfoglicerat (2,3-DPG) din hematii, deplasează curba de disociere a hemoglobinei către dreapta și astfel asistăm la disocierea oxigenului. Creșterea 2,3-DPG în hematii în cazul hipoxiei cronice (de exemplu, după două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și astfel asistăm la disocierea oxigenului. Creșterea 2,3-DPG în hematii în cazul hipoxiei cronice (de exemplu, după două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
scădere a 2,3-DPG care conduce la o creștere a afinității Hb pentru oxigen, cu afectarea livrării oxigenului la nivel tisular, acest inconvenient poate fi diminuat prin adăugarea de inozină în sângele pentru transfuzie. O măsurătoare utilă privind curba de disociere a oxihemoglobinei este pO2 pentru 50% din saturația oxigenului (P50). Valoarea normală pentru sângele uman este de aproximativ 26 mm Hg la pCO2 de 40 mm Hg, pH 7,4 și temperatură de 370C. P50 diferă între speciile animale, adesea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lor sub formă de COHb și astfel hemoglobina este indisponibilă pentru transportul oxigenului. In acest caz concentrația hemoglobinei și pO2 din sânge pot fi normale, dar conținutul sanguin de oxigen este puternic redus. Cantități mici de CO deplasează curba de disociere a oxigenului la stânga făcând dificil ca sângele să preia oxigenul pe care trebuie să-l transporte. 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon Bioxidul de carbon este transportat în sânge dizolvat, sub formă de bicarbonat și în combinație cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ionii de potasiu și elimină ionii de hidrogen. Secreția de protoni este mediată de o hidrogen-ATPază (pompă de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
obișnuite de încărcare suplimentară cu acid sunt efortul fizic îndelungat (prin formare de acid lactic), cetoacidoza diabetică (acid acetoacetic și acid β hidroxibutiric), ingestia de săruri acidificatoare precum NH4Cl sau CaCl2 (săruri ale acizilor tari cu baze slabe, care la disociere vor contribui la sinteza de HCl), precum și insuficiența renală - incapacitatea rinichilor de a elimina acidul. Sursele alimentare cele mai importante de baze sunt fructele și legumele. Acestea conțin sărurile de sodiu sau potasiu ale unor acizi organici slabi (citric și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
carbon-acid carbonic). In plasmă, proteinele sunt tampoane eficiente deoarece atât grupurile carboxil cât și cele amino pot disocia, ca atare creșterile de pH sunt tamponate de carboxil, iar scăderile de grupările amino. Un sistem tampon important este cel furnizat de disocierea grupărilor imidazol ale reziduurilor de histidină din hemoglobină. In domeniul de pH de 7,0-7,7, grupările carboxilice și aminice ale hemoglobinei nu contribuie prea mult la capacitatea sa de tamponare. Totuși, molecula de hemoglobină conține 38 de reziduuri de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Paulescu sunt mari, sunt deosebite și trebuiesc relevate la valoarea lor. Pentru aceste merite l-am propus în anul 10 ca membru al Academiei Române când Adunarea Generală l-a și ales prin vot secret. În acest context se impune o disociere obligatorie între contribuția științifică în combaterea diabetului și opțiunile personale antisemite. Dacă este sau nu vinovat asta este altă problemă și deci se cuvine să o judecăm ca atare. Eu respect părerile personale ale fiecărui om și cred că nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ultimul rând, capacitatea, atât de rară, de a oferi o sinteză analitică. Eugen Negrici remarca: „Suntem în fața unei ipoteze globale, structurale, aptă să depășească analogiile fragmentare și să lichefieze treptele valorice impuse de Călinescu și de alții. [...] Coerența și subtilitatea disocierilor, modul în care ocolește criticul referințele înșelătoare și evită să tălmăcească demonstrația în termenii filosofiei speculative, ai misticii ori ai științei, lăsându-se condus numai de traseul imaginar al literaturii, dau certitudinea fericită a unui destin”. De fapt, așa cum sublinia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
mai erau decît 43%. Această scădere a interesului pentru cotidiene se observă aproape la toate categoriile sociale, însă cu precădere la clasa funcționarilor și a muncitorilor calificați. Pentru aceeași perioadă, ascultarea radioului a scăzut de la 88% la 85%, cu o disociere a funcției sale informative, întrucît numărul auditorilor exclusiv interesați de informații scade de la 22% la 19%. Privitor la televiziune, proporția indivizilor care se uită zilnic la televizor a sărit de la 65% la 73%. Durata medie de vizionare se mărește, trecînd
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
este cauzat de PA sau viceversa. Coincidența a două praguri nu dovedește relația cauză - efect și în cazul în care o asemenea relație ar exista, nu s-ar putea determina care este „cauza” și care este „efectul”. Nici chiar o disociere a pragurilor nu dovedește în mod categoric absența unei relații cauzale. De exemplu, dacă adrenalina contribuie la PL, s-ar putea ca importantă să fie o A plasmatică critică și nu neapărat PA (Clutter, 1980; Sjostrom, 1983; Staten, 1987). Această
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mai degrabă decât un prag sau un punct de inflexiune per se ar putea fi elementul de corelație cel mai puternic dintre catecolamine și creșterea lactatului sanguin în timpul exercițiului incremental. Deși A plasmatică critică poate fi atinsă înainte de PA, o disociere între PA și PL, nu subminează neapărat ipoteza că A este legată în mod cauzal de PL. Totuși, se pare că răspunsul A plasmatic în timpul efortului incremental nu poate fi răspunzător pentru întregul comportament al lactatului sanguin. III.6. Caracteristicile
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pe trei căi cuplate: - schimbul alveolo-capilar, asigurat prin difuziunea crescută de 4¬6 ori a O2; - transportul mai rapid al O2 din capilarele pulmonare spre țesuturile beneficiare; - eliberarea intensificată a O2 la nivel tisular, ca urmare a favorizării procesului de disociere a oxihemoglobinei de către O2 tisular scăzut și CO2 crescut (efectul Bohr); Prin antrenament fizic gradat și susținut, respirația devine mai eficientă, atât din punct de vedere al schimburilor gazoase, cât și al utilizării O2 la nivel tisular. Debitul respirator adecvat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este o carte recuperatorie (și reparatorie) despre scriitori disidenți (de la Paul Goma la Dorin Tudoran) și cărți interzise de cenzură, despre „cărți amânate”, toate acestea alcătuind „camera obscură a literaturii noastre”. Conceptele operaționale care dirijează clasificarea sunt în acord cu disocierea operată de Sorin Alexandrescu între „scrib”, „scriitor” și „disident”. Criticul a mai publicat, în 1999, un jurnal intelectual al călătoriei de cincisprezece zile în China. Notația scrupuloasă e contrapunctată de reveria cărturărească și chiar poetică: la un moment dat, autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
schimb, limitările spațiale ("fracția"), ori temporale ("secundă") obișnuite. În această existența originară, "substituțiile ferestrelor" - "the vacant eye-like windows" din povestirea lui Edgar Poe - , entitățile primare, pure, virtuale, impasibile și inactive, inconștiente, semnificând existența în sine, pe cale să se actualizeze, prin disociere, să devină, cu alte cuvinte, o existență pentru cineva (poetul), "entre (...) dans un espèce de circuit avec le présent" [intra într-un fel de circuit cu prezentul]24, în fapt, cu conștiința ("vegetale[le]25 raze"), care nu-i, să
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
II, București, 1962, 313-323, 381; Silvian Iosifescu, Artă și arte, București, 1965, 108-112; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965, 65-74; Ardeleanu, Însemnări, 177-181; Oarcăsu, Oglinzi, 224-230; Oprea, Mișcarea, 101-109; Cubleșan, Miniaturi, 214-231; Tomuș, Carnet, 122-127; Dimisianu, Prozatori, 139-143; Andriescu, Disocieri, 229-234; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 366-372; Popa, Dicț. lit. (1977), 471-472; Poantă, Radiografii, I, 47-50, II, 148-151; Vaida, Mitologii, 149-151; Raicu, Practica scrisului, 264-267; Cubleșan, Teatrul, 213-217; Popescu, Cărți, 116-119, 159-161; Sângeorzan, Conversații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Lirica și speciile minore, GL, 1963, 52; Al. Călinescu, Al. Andrițoiu, „Constelația lirei”, IL, 1964, 1; Simion, Orientări, 136-143; Constantin, Despre poeți, 75-82; Popa, Dicț. lit. (1971), 24-25; Martin, Poeți, II, 160-166; Grigurcu, Teritoriu, 210-213; Andriescu, Disocieri, 152-156; Poantă, Modalități, 63-66; Felea, Secțiuni, 55-60; Negoițescu, Engrame, 83-86; Barbu, O ist., 341-344; Piru, Poezia, II, 36-43; Alexiu, Ideografii, 167-169; Grigurcu, Poeți, 95-100; Lit. rom. cont., I, 424-428; Tașcu, Poezia, 18-22; Ștefănescu, Prim-plan, 145-149; Cistelecan, Poezie, 206-211; Micu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]