5,279 matches
-
inadecvată este cel mai mare dușman al operei de artă. Schimbarea paradigmelor culturale din anii ’30 a favorizat - după cum se știe - pătrunderea în zona centrală a unor forme considerate până atunci marginale. În opinia lui Jacques Barzun, „înnobilarea” operei de divertisment este consecința silogismului potrivit căruia literatura se ocupă de realitate, iar marca realității este oroarea și sordidul, și, drept urmare, o povestire îmbibată de aceste miasme este - sau echivalează cu - literatură (Barzun, 1977, p. 160). Am ales acest citat pentru că el
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
deloc ridicol în acel moment, îndemn: „Haideți acasă, oameni buni! Cu toată credința și neuitarea, cu toată durerea și speranța. Acum!” Rubricile obișnuite ale revistei sunt „Dialog cu țara”, „Dialog cu lumea”, „Cultura noastră cea de toate zilele”, „Lumea creștină”, „Divertisment” etc. Versuri religioase semnează Adrian Popescu, proză umoristică - Constantin Vrânceanu, publicistică - Carmen Antohi-Mesaroș, Corneliu Vlad, Corneliu Antim, Ion Pavelescu, Dumitru Stăniloae. Sorin Dumitrescu oferă fragmente de jurnal. Începe publicarea în foileton a studiului lui Al. Mironescu privind Contribuția științelor experimentale
ACASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285149_a_286478]
-
întâi, ceea ce Mucchielli (1981) numește „formele socializate ale apărărilor interne”. Alcătuite din combinații de apărări care apar, în aceeași perioadă, la un mare număr de indivizi, îmbrăcând astfel o formă colectivizată, formele socializate cele mai răspândite în prezent ar fi divertismentul, ecologismul și toxicomaniile. Ecologismul, de pildă, ar reprezenta un ansamblu de reacții defensive îmbinând refuzul realității sociale și tehnologice cu incriminarea societății și grupismul 31. Aceste reacții apar ca urmare a unei puternice angoase cauzate de unele sentimente de inferioritate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu ajutorul accesului la informații prin intermediul rețelelor. Această mobilitate sporită se reflectă și în posibilitățile sensibil crescute ale individului de a comunica cu alte persoane prin intermediul rețelei electronice, fără limitări impuse de timp sau spațiu. Industria TIME - Telecomunicații, Informații, Medii și Divertisment, forță motrice a erei informaționale - se formează pe baze noi din telecomunicații, ramura informaticii, precum și cea mediatică și de divertisment. Respectivele ramuri industriale, împreună cu infrastructurile lor - telefon, rețele de computere (internet), precum și televiziunea prin satelit sau cablu - se află astăzi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
comunica cu alte persoane prin intermediul rețelei electronice, fără limitări impuse de timp sau spațiu. Industria TIME - Telecomunicații, Informații, Medii și Divertisment, forță motrice a erei informaționale - se formează pe baze noi din telecomunicații, ramura informaticii, precum și cea mediatică și de divertisment. Respectivele ramuri industriale, împreună cu infrastructurile lor - telefon, rețele de computere (internet), precum și televiziunea prin satelit sau cablu - se află astăzi într-o competiție acerbă pentru supremația asupra magistralelor globale de date. Industria computerelor deține rolul de precursor al societății informaționale
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
conținutului este în cele din urmă o problemă a instrumentului prin intermediul căruia are loc comunicarea sau informarea. Comunicarea poate avea loc cu ajutorul combinației unor instrumente diferite: telemarketing, videotext, CD-ROM sau internet, care poate varia. Industria TIME - Telecomunicații, Informații, Medii și Divertisment - dominantă în era informațională, își va baza serviciile de comunicare pe tehnologia multimedia. Instrumentele actuale ale marketingului electronic vor fi adaptate de diferiții ofertanți pentru utilizarea tehnologiei multimedia. Totuși, instrumente precum faxul, versiuni interactive de videotext și distribuția fizică a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
scrieri pentru copii (Strigătul, 1967, Numiți-mă Varahil, 1969, Ochiul alb al visului, 1969, Hoții de vise, 1972, pentru acesta primind Premiul Uniunii Scriitorilor, Aventuri cu Varahil, 1996); romanul polițist (Nuanța albastră a morții, 1971, Nuanța albastră a căderii, 1974, Divertisment cu măști, 1980); povestirea istorică (Porunca cea mare, 1970); romanul-snoavă (Păcală și Tândală, 1973); romanul biografic - avându-l ca erou pe Ion Creangă (Duhul pământului, 1976). Atunci când încearcă să abandoneze rigorile unui anume gen, autorul manifestă o înclinație deosebită către
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
1972; Păcală și Tândală, pref. Ovidiu Papadima, București, 1973; Vina noastră cea de toate zilele, Iași, 1973; Nuanța albastră a căderii, București, 1974; Ulise trece pe Strada Mare, București, 1974; Duhul pământului, pref. Const. Ciopraga, București, 1976; Contemporanii, București, 1978; Divertisment cu măști, București, 1980; Aventuri cu Varahil, București, 1996; Noaptea umbrelor, București, 1998; Noaptea ușilor deschise, București, 1999. Repere bibliografice: Dan Ursuleanu, Corneliu Buzinschi, „Secvențe dintr-o margine de lume”, LCF, 1966, 10; Mihai Drăgan, Corneliu Buzinschi, „Secvențe dintr-o
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
lui Mihai Ralea intitulate Câte ceva despre critica literară, sunt grupate în trei secțiuni: „Romanul românesc”, „Critica criticii” și „Studii de istorie a literaturii române și universale”. Sunt reunite câteva studii semnate de Tudor Vianu (Cuvânt despre Eminescu), Perpessicius (Creație și divertisment folcloric la Eminescu, incluzând și texte inedite), Vladimir Streinu (Forme prozodice din secolul al XIX-lea), Al. Piru (Suprarealismul român în primii ani după 1944, cu referiri la poezia lui Gherasim Luca și Gellu Naum). I.H.
CAIETE CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286005_a_287334]
-
vor urma susțin această finalitate, deconcertând chiar, printr-o prea mare varietate: apar reportaje, note și însemnări, memorialistică, documente, literatură propriu-zisă, cronici literare, de film, de teatru și muzicale, articole pe teme sociale, științifice, rubrici de sport, de umor și divertisment, horoscopul și programul TV, ba chiar și o rubrică de sexologie, plus caricaturi și fotografii mai puțin sobre, în acord cu atmosfera relaxată a primilor ani postrevoluționari și cu stilul unui supliment de weekend, în general. Primii redactori ai suplimentului
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
prin desene, caricaturi, grafice etc. Pare o nebunie să ignori concurența televiziunii; și totuși, această absență nu numai că nu deranjează, dar oferă publicației o notă aparte de originalitate. Contează mai puțin funcțiile îndeplinite de imagine (informativă, decorativă, narativă, de divertisment). Dintre toate, importantă pare a fi funcția narativă. O fotografie inspirată povestește, are acțiune și un personaj. Pe bună dreptate, ziarele pun accent pe fotoreportaj, pe fotografia ce conține (sugerează) o anumită poveste; în acest caz, intervin: talentul, experiența, ochiul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
textului și invers. Simbolic. O imagine bine aleasă poate înlocui o întreagă realitate: suferința oamenilor după inundație, urmările unui conflict interetnic etc. În domeniul desenului, observăm o anume codificare a semnificației: funda roșie pentru cadou, bradul împodobit pentru Crăciun etc. Divertisment. Vinietele sau micile desene înviorează o pagină sau un text mai arid. La rigoare, imaginea vrea din capul locului să amuze. Este cazul caricaturilor sau a fotografiilor umoristice. Decorativ. Se întâmplă ca un text să nu aibă, din diferite motive
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
subiectivitate și de implicare a jurnalistului în discurs: cine? (interviul, portretul). ce?, unde? (reportajul, descrierea, relatarea), de ce?, cum? (ancheta, comentariul etc.). Putem, de asemenea, să clasăm știrile după conținut (politic, economic, sportiv, monden etc), după scop (de informare, utilitare, de divertisment), după structură (narative, explicative, descriptive etc.). Definiție. În orice dicționar, știrea se rezumă doar la sinonime: veste, noutate etc. Mult mai pretențioasă, dar la fel de vagă, din păcate - este definiția dată de Micul dicționar de jurnalism (1998): Text succint de agenție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
news. O știre mai interesantă, dar mai puțin importantă. Este vorba de faptul care privește viața intimă a unei personalități, incidente, curiozități. Straight news. Se prezintă faptele așa cum sunt, fără elemente de culoare, care să țină de interesul uman, de divertisment. Spot news. Întâmplări neașteptate: accidente, incendii, procese celebre. Feature news. Subiecte abordate cu intenția să distreze. Faptele sunt prezentate mai pe ocolite, însă nu fără o anume nuanță ironică. Reducând criteriile taxonomice la impactul produs asupra cititorului, școala americană distinge
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Vicky Hay (1990) merge mai departe și precizează: feature este un articol de interes uman, care nu este important, nici semnificativ, dar care are succes la cititori datorită unei calități speciale, a unei trăsături care amuză, oferă o clipă de divertisment sau de emoție intensă. Deși extrem de important ca trăsătură, amuzamentul nu trebuie absolutizat. Important este să reținem că, spre deosebire de alte genuri, articolele feature sunt pline de spirit și libere de canoane. Scrisul frumos, inventiv, punctat de umor sau de alte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
catodic al televiziunii. Aceste cercetări aduc răspunsuri, fie și parțiale, la trei întrebări fundamentale: 1. Cât de violente sunt conținuturile programelor de televiziune, pe tipuri de canale, pe genuri de programe și emisiuni (de informare - violență „reală”, ficțional și de divertisment - „violență ficțională”) și cum este „contextualizată” și „reprezentată-semnificată” aceasta. 2. Care sunt comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune și care sunt periculoase prin incapacitatea copiilor de a le da o semnificare și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
arbitrul etc. În prima etapă s-au măsurat indicatorii conținuturilor violente astfel: ● pe cele trei intervale orare menționate; ● pe tipuri și forme de violență „reală” și „ficțională; ● genuri și tipuri de emisiuni (informative, filme de cinema, telefilme și emisiuni de divertisment, seriale, publicitate); ● zilele săptămânii (weekend/restul săptămânii). În a doua etapă s-a făcut o analiză comparativă între cele 12 canale studiate în cele 2 perioade. Categorizările și „contextele de semnificare” au fost operaționalizate în 35 de grile de: numărare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
17); TVR2, Acasă și MTV ocupă polul violenței reale reduse; TVR1, B1TV și Prima ocupă poziții centrale după ambii indicatori; TVR2 se menține la polul violenței reduse atât la reală, cât și la ficțională; La capitolul violență ficțională, canalele de divertisment Atomic și MTV, destinate în principal tineretului, dețin o pondere mare de violență sexuală (34,39%, respectiv 22,65%). Studiul din noiembrie 2004 a permis o comparație relevantă între conținuturile violente măsurate în vară și în toamnă: în luna noiembrie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dezbateri în ultimele decenii în Statele Unite. În ultimii ani, publicul a fost confruntat cu rezultatele incontestabile ale unor cercetări științifice care au demonstrat că violența la televiziune are efecte dăunătoare asupra societății. Din cauza îngrijorării publice, guvernanții au cerut industriei de divertisment să supravegheze modul în care este prezentată violența la televiziune. Astfel, începând cu 1994, s-au comandat studii de evaluare a violenței în programele TV, finanțate de Asociația Națională a Televiziunilor prin Cablu. Studiul violenței la televiziunea națională americană este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sau remușcări și sunt comise de „eroi pozitivi”). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Violența reală vs. violența ficțională Analiza a urmărit evaluarea violenței reale (la știri, talkshow-uri, transmisiuni sportive etc.) și a violenței din programele ficționale (filme, emisiuni de divertisment, clip-uri muzicale etc.). Atât ca durată, cât și ca frecvență, violența ficțională este mediatizată mai intens decât violența reală. În ambele cazuri, violența fizică și verbală predomină în programele televizate, așa cum arată graficele următoare. Violența reală se manifestă, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trei și cinci. Este evident că scenele de violență au apariții diferite în emisiuni distincte. S-a observat că emisiunile cu cea mai mare frecvență a scenelor de violență sunt filmele, serialele și știrile, urmate la mare distanță de dezbateri, divertisment și emisiuni sportive. În general, s-a remarcat tendința canalelor de televiziune de a reduce cantitatea de violență prezentată pe micul ecran în intervalul orar 19-23, interval care este accesibil atât adulților, cât și copiilor. Acest efort este mai vizibil
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care vă întoarceți în țară ca să-i dislocați pe ei și ai lor din bunurile pe care și le-au însușit cu japca. L-au asasinat [pe tiran] ca să se cațere ei în capul mesei!” În ciuda subtitlurilor atribuite („parabolă”, „farsă”, „divertisment”) și a replicilor savuroase, adeseori de teatru bulevardier, piesele lui A. relevă adevăruri grave, uneori incomode, curajos și lucid evaluate. Reprezentate pe scenele europene și americane (Paris, Londra, Copenhaga, Ankara, Dortmund, Edmonton, Ottawa, New York, Washington etc.) au fost puse în
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
1973) și ale Școlii de arte-actorie și regie teatru din Timișoara (1974); în 1979 a absolvit Liceul de Filologie-Istorie din același oraș. A făcut studii și la Open University Bussines School din Marea Britanie (1998-1999). Lucrează la săptămânalul de informație și divertisment „Agenda” din Timișoara, ca redactor-șef de secție (social-economic). Este inițiatorul și totodată coordonatorul principal al revistei „Banat-Media”. Colaborează la mai multe publicații din țară și străinătate: „Orizont”, „Paradox”, „Helikon”, „Knjizevni zivot”, „Știință și tehnică”, „Renașterea bănățeană”, „Realitatea bănățeană”, „Banatske
BAISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
rău); b) precocitatea tratamentului; c) gradarea efortului; d) continuarea tratamentului până la recuperarea integrală; e) individualizarea tratamentului. Principalele forme de activitate corporală sunt: 1) activități ludice sau de joc, sistem de manifestare cu caracter formativ pentru copil (adultul utilizează jocul pentru divertisment și recreere); 2) activități agonistice, cu caracter de întrecere, de luptă, pentru a ierarhiza valorile pe multiple planuri; 3) activități gimnice, care vizează dezvoltarea și perfecționarea pe plan corporal a individului; 4 ) activități recreative, utilizate în scop de deconectare, divertisment
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]