7,734 matches
-
de la noi, unde ne ducem, cât e menire și cât fatalitate, cât e întâmplare și cât calcul în această trecere... În poezie, tema divinității e concentrată și voalată de metafore, dar și eroii prozelor mele sunt marcați de întâlnirea cu divinitatea sub o formă sau alta, se confruntă cu provocările obișnuite ale existenței, recunoscând, însă marea provocare care le ghidează, simbolic, devenirea. - Vă propun să râmânem tot în India. “India îmi bântuia visele de mult, doar că nu-ți amintești întotdeauna
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
și va rămâne același încă alte mii.Înțeleg de ce mari învățați, credincioși, artiști, au dorit să ajungă o dată în viață, în India. Este locul unde natura și cerul sunt mai aproape, neinterferate de “facilitatea” civilizației care îndepătează de adevăr și divinitate, tocmai în încercarea de a descifra misterul... - Uneori, vă întrebați - “Cât din viața aceasta să fie sortită/sfiiciunii/de a ne arăta întregi/într-o oglindă de cenușă. (“Oglinda de cenușă”) sau doar vă priviți “umbra întinsă arogant/în oglinzi
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
Articolele Autorului Motivul icoanei în literatura română Se spune că românul din toate timpurile a fost creștin. În astfel de condiții, din vremuri ancestrale el a încercat să-și exteriorizeze acest sentiment, desenând și cioplind în piatră reprezentări imagistice sugerând divinitatea, mai ales în peșteri, ce se constituiau în adevărate lăcașuri de cult. Însă tradiția spune că Evanghelistul Luca ar fi pictat primele trei icoane ale Fecioarei Maria, din cele 12 realizate în total. La noi în țară există cel puțin
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
am murit... și mă bucur!” Pentru că “de fapt... am învins timpul!“ (Un mesaj de iubire). Însă Cronos nu poate fi biruit decât metaforic. Iar poeta înțelege acest lucru. În celălalt taler al balanței se află sentimentul sacrului. Dialogul poetei cu divinitatea este nostalgic, cu valoare de experiment, dovedind vulnerabilitatea ființei ei: ”ce caut eu, Doamne,/ în pustiul lumii?/ mângâie-mă, Doamne,/ cheamă-mă la Tine!” (Black wind). În poezia Danielei Voiculescu, nimeni și nimic, în afara divinității, nu are legătură cu viitorul
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
sentimentul sacrului. Dialogul poetei cu divinitatea este nostalgic, cu valoare de experiment, dovedind vulnerabilitatea ființei ei: ”ce caut eu, Doamne,/ în pustiul lumii?/ mângâie-mă, Doamne,/ cheamă-mă la Tine!” (Black wind). În poezia Danielei Voiculescu, nimeni și nimic, în afara divinității, nu are legătură cu viitorul. ”aș vrea... să evadez în viitor! să patinez pe refrenul unui cântec portughez... și să te găsesc pe portocaliul inimii mele... luptând pentru filozofia simplă a unui licurici, căutând drumul ce duce spre veșnicie!” (Unio
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
în versurile pe care le scrie. ”cred în aerul domnesc al perechii, cred în semne și tipare... da, ăsta e tâlcul! noi ne punem, unul pe altul, în rânduială, în lumină! și Dumnezeu se va bucura de această lucrare-mesaj!” (Passiflora). Divinitatea Însăși e chemată să Se bucure de unirea ei cu cel iubit, așa cum S-a bucurat, de prima nuntă, în Eden. Iată de ce, cu atât mai neagră, venită din semiobscuritate, cu străfulgerări oculte, este decizia omului pereche de a pune
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
nu să ucidă lumina: ”m-ai ucis, iubitule, tocmai când lumina/ îmi pătrunsese în suflet, cu luna...” (În orezărie). Un element luminos în versurile Danielei Voiculescu este faptul că dincolo de această tristețe ancestrală, poeta nu traversează o criză de identitate. Divinitatea o ajută să depășească momentele de cumpănă. ”vom spune tuturor că timpul trebuie trăit în sensul că Dumnezeu este mereu prezent... singura clipă în care putem să folosim timpul în favoarea noastră este prezentul!” (Celebrul ”Acum”) sau ”Dumnezeu îmi pășește în
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
lângă ce loc și cu ce încărcătură spirituală trăiesc. Cum poți să votezi cu „Baraba”, în anul 2016, adică să-l răstignești încă o dată pe Iisus, și să intri în biserica din Maglavid, care este o biserică ce ține de divinitate în adevăratul sens al cuvântului!? Acționează un întrerupător aflat la intrarea și un bec, aflat între pronaos si naos, se luminează deschizând calea spre altar. Pășește cu pași mărunți, în timp ce liniștea și ansamblul de lucrari cu obiectele alăturate îl fac
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368762_a_370091]
-
raportului între Dumnezeu și Israel, al ideii alegerii lui Israel de către Dumnezeu și răzbunării lui Israel de către Dumnezeu, al refacerii și resuscitării lui Israel. Este un fel de interpretare optimistă a speranței, a ideii mesianice de salvare, de renaștere cu ajutorul Divinității. Unii comentatori au introdus chiar o comparație între „Hâd Gadya” și ideea relației între trup și suflet în mistica iudaica. S-au făcut încercări de paralelizare între povestirea din „Hâd Gadya” și povestirea vieții lui Iosef (Iosif) fiul lui Iacov
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
dintre marile întrebări sau chiar răspunsurile la toate întrebările. Clipa aceea unică a ideii sale, rămâne uneori înscrisă în istorie, dar, de cele mai multe ori doar în amintirea lui, ca un moment personal, o relație a sa cu infinitul și cu divinitatea, căci: „Ce un secol ne zice ceilalți o dezic / decât un vis sarbăd, mai bine nimic”, spune poetul Mihai Eminescu în poezia „Mortua est”. Curiozitatea noastră însă nu are margini și nu va dispărea nicicând. Va trebui să avem răbdare
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
acesteia de către oameni în raport cu evoluția culturală, este diferită. Dar punctul central al sărbătorii este Coborârea Fiului iubit al lui Yehova Dumnezeu printre noi ca să ne răscumpere de sub osânda ce aștepta întreaga omenire din cauza păcatelor și fărădelegilor noastre. Și relegarea de divinitate prin nașterea din nou, respectiv, căpătarea unei identități spirituale interioare cu o nouă mentalitate care se alătură în mod categoric de Dumnezeu și în lupta împotriva răului, prin dragostea necondiționată printr-un un nou fel de a trăi în Lumină
DESPRE SEMNIFICAŢIA CRĂCIUNULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368988_a_370317]
-
starea asta îngrijorătoare pentru condiția umană nu este de-acuma, o știm prea bine cu toții, dar continuăm să ne complacem în ea, unii într-un mod fatalisto-contemplativist („Ce putem să facem?...”), adepții dictonului „Trăiește-ți clipa!” în chip sfidător la adresa divinității și disprețuitor la adresa naivilor nedescurcăreți, cei mai mulți dintre semeni rămânând complet nepăsători la tot ce-i dincolo de ei și de ograda egoismului lor monstruos. Iar consecința logică a acestei alarmante stări de lucruri nu putea să fie decât relativul progres material
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
este aducător de binecuvântare dumnezeiască pe pământ. Prezența îngerilor și lucrarea acestora în viața omului a fost și rămâne o provocare și pentru noi, oamenii mileniului al III-lea. Hierofaniile nu pot fi decât o certitudine, așa cum, de pildă, existența divinității a șters orice urmă de îndoială. A fi și a nu fi, aceasta e lumea îngerilor, o prezență prin absență, o altfel de prezență. Manifestarea îngerilor în viața omului este o experiență unică, copleșitoare și mistică. Fiecare om, într-un
O ALTFEL DE PREZENŢĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369118_a_370447]
-
Vasile Goldiș”, distins cu mai multe premii pentru literatură și traduceri. Pe scena Filarmonicii din Ploiești i-a mulțumit iarăși lui Nichita că existăm și a recitat din poezia Îngerului blond, „Fiind și strigând”, rămasă în manuscris, o rugă dedicată divinității pentru poporul român „Doamne, apără poporul român!/ Ai grijă de el și apără-l! [...]” În timpul activităților de la Ploiești Adam Puslojic ne-a creat impresia unui stejar bătrân prin a cărui sevă curg o forță ancestrală, o pasiune devoratoare, o dăruire
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
poetice, Apostu Panaitache Vultureanu este, fără rezerve, una dintre vocile importante ale poeziei românești contemporane. Din nefericire, nu atât de cunoscută pe cât ar merita, poezia sa rămâne, în esență, una valoroasă, reiterând armoniile și dizarmoniile vieții, și închinându-se singurei divinități pe care poetul o recunoaște, cu toată puterea ființei sale astrale: Dumnezeul Cuvântului. Și apoi, chiar dacă nu putem fi în totalitate de acord cu opera cuiva, trebuie să pozitivăm efortul, actul creator, curajul și mai ales perseverența în a-și
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
o temelie de piatră și aici să crească... florile suferinței?.. Vi se pare destructiva imaginea, dar și tropul utilizat, însă, nu există nici o siguranță în lume, neștiind, dacă mulți sau puțini sunt cei care aleg o extremitate, care cauzează liniște, divinitate, profețime, aspirații, integritate, si anume cea a suferinței... "De fiecare dată, când mă chinuie Timpul, îmi spun că unul dintre noi trebuie să sară în aer, că nu e posibil să continuăm la nesfârșit această crâncena înfruntare", scria Emil Cioran
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
social al prezentului incită mase tot mai largi de oameni, dar, mai ales, creează acel fluid propice gânditorilor, duce la un spațiu și timp prin care personalitățile cele mai diverse ale Planetei se întorc cu mintea și cu sufletul spre Divinitate. Omul religios al zilelor noastre nu mai este doar eșantion de percepte însușite în numele unei religii anume, nu se zbate, la polul opus, să cucerească ceea ce a mai rămas întreg din natură. Omul de azi își caută latura sa pierdută
ZBOR CAZUT INTRE ARIPI de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370847_a_372176]
-
aș zice, prometeic, să se apropie ca de soarele dumnezeirii. Această lucrare, cartea, este ca un poem în proză, are puterea de-a despica frumos apele neliniștii noastre generale, să ne facă părtași la aventura prin care Știința și Lucrarea Divinității sunt Alfa și Omega, - Dumnezeul Întreg spre care privim punând întrebări, căutând răspunsuri. Dar, autorul intervine mereu, punctează fără să-și aroge paternitate ideii : „Procesul cunoașterii este mai degrabă un proces al punerii întrebărilor decât un proces al găsirii răspunsurilor
ZBOR CAZUT INTRE ARIPI de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370847_a_372176]
-
sunt ridicate, prin cunoașterea de sine, la apoteoza Înălțării, a drumului în Lumină. „Da, omul este un zbor căzut între aripi dar numai în tendința lui de a fi independent față de Dumnezeu. El este o revoltă a firii pământești împotriva divinității, dar mai ales el este un revoltat împotriva lui însuși. Indiferent de atitudine, omul nu poate fi desprins din contextul eternității.” În viziunea autorului, omul, frumosul-răzvrătit, ține mereu să aibă ultimul cuvânt chiar și în relația lui cu Dumnezeu, dar
ZBOR CAZUT INTRE ARIPI de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370847_a_372176]
-
Poezia În vara din tine... este Ars poetica lui Gheorghe A STROIA și vă rog să o învățați pe dinafară ! Ioan LILA, FRANCE *** Frânturi de Gânduri! Gânduri, speranțe, vise! Slovă, cuvânt, entitate! Copilărie, iubire, anotimp! Mamă, timp, viață! Țară și Divinitate! Așa aș traduce poezia lui George Stroia. Plin de exuberanță, dar și de subtilitate, versul său îmbracă forme și sensuri multiple, menite să încarce suflete, să mângâie timpul din oameni, să lumineze întunericul ascuns, trezindu-l la viață. Își strigă
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
articolele sale de critică sau programatice, pamfletele și analizele sociale și politice etc. pun în relief un artist pentru care Arta este Rațiunea supremă a existenței, cea care dă sens și culoare existenței, iar, în speță, poetul, îngerul care aduce divinitatea în lume, pe care o înfrumusețează și înnobilează, armonizând-o. Până a ajunge la această imagine, poetul Nopților, al Rondelurilor, al Cărții de Aur etc. își construiește un arbore genealogic care să-i dea strălucire și prestanță. Într-adevăr, mama
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
ARAMĂ ȘI ORIZONTURI, fiecare parte reprezintă o etapă în devenirea poetică a tânărului autor. Dacă în prima parte nuanțele mitologice, filosofic-existențialiste își manifestă influența, conturând aura unui visător, înclinat spre meditație, a doua parte este cântul muritorului care se adresează divinității, realizând trecerea lină între lumi paralele. În partea a treia, cea mai întinsă, autorul își reconstruiește universul liric, aici, între filele de timp găsindu-și loc evenimentele istorice marcante, omagiul eminescian și multe alte teme inovativ-abordate. (Referință critică Gheorghe A
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
puteți da ca exemplu? Mihai LEONTE: Dacă Divinul Creator ne-a înzestrat cu darul de a scrie poezie nu înseamnă că trebuie să scriem numai pe această temă. Creațiile mele religioase sunt puține, însă redau ceea ce simte sufletul meu pentru divinitate, pe care o percep ca pe ceva deosebit de intim. Singura capodoperă religioasă care am reținut-o este; Cântarea cântărilor a lui Solomon, din Biblie. Geta NEDELCU: Vă place Coșbuc? Prin ce credeți că este poezia lui George Coșbuc modernă și
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
aplecare asupra muncii de cercetare semnează Ioan Bude. Studiile sale teologice publicate ne descoperă un profund filozof al teologiei. Lucrările sale ne conduc către ontologe, acea parte a filozofiei care studiază trăsăturile generale ale existenței în contextul creației și a divinității. Eseurile și fragmentul de roman ale lui Matei Castiov par smulse dintr-o operă perfectă, dacă există așa ceva, observația rapidă a gestului esențial, detașare, impetuozitate în relatare sunt trăsăturile de bază ale prozei acestui scriitor de talent.Istoricul literar Ionel
CRESTOMAŢIA CA REPREZENTATIVITATE ÎN MIEZUL CUVÂNTULUI LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370934_a_372263]
-
al păstorilor, care a inventat naiul din dragostea sa pentru nimfa Syndis, era din neamul daco-tracilor. În context, în spațiul cultural-etnic de la noi, mărturiile de natură pictografică din antichitate, depistate în centrele populate de geto-daci reprezintă scene muzical-coregrafice cu prezența divinităților mitologice, toate datând cu mult înaintea de era noastră. Și în scrierile poetului antic Ovidiu, exilat din Roma la Tomis (azi Constanța) se vorbește despre prezența naiului în practica muzicală a geto-dacilor. Nimic nu e întâmplător pe această lume. Protejați
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]