8,849 matches
-
nu sunt subordonați ierarhic unor departamente, apărând oportunitatea de a face ce știi, putând apărea schimbări ierarhice în funcție de problemele ce urmează a fi rezolvate. Extinderea activităților pe bază de proiecte este impusă de nivelul de dezvoltare a forțelor de producție, diviziunea muncii, creșterea gradului de specializare, creșterea nivelului de excelență. Specialiștii trebuie să se integreze în rețele de cercetare, în rețele de management, pe plan local dar și internațional, pentru a fi cunoscuți și posibil de solicitat pentru a participa la
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
a liberei concurențe, a pieței; de la partidul unic la pluripartidism; de la o structură socială generată de preponderența proprietății colective, de stat, la o nouă structură a grupurilor socioprofesionale, stimulată, între altele, de revigorarea proprietății private; o tranziție către o nouă diviziune internațională a muncii (o nouă ordine mondială) și, drept urmare, un loc nou al economiei naționale în economia zonală și mondială; o tranziție către un comportament social nou al oamenilor și, în consecință, către o morală nouă, pe fundalul modului istoric
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
confruntarea cu socialismul marxist, dispariția Tratatului de la Varșovia, extinderea și creșterea rolului Pactului Atlanticului de Nord (NATO), realizarea unor modele noi de unitate internațională, constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, accentuarea caracterului unitar al pieței mondiale, amplificarea, adâncirea și creșterea complexității diviziunii internaționale a muncii, mondializarea producției, îndeosebi a industriei. Mondializarea sau globalizarea industriei cuprinde, după părerea lui Pierre Beckouche<footnote În lucrarea Industrie: un seul monde, Hatier, Paris, 1993, pp. 25-27. footnote> , trei fenomene, după cum urmează: mondializarea piețelor, în sensul că
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de piață Evoluția formelor de organizare și funcționare a activității economice, de-a lungul istoriei, a fost determinată de o serie de factori economico-sociali, de condițiile naturale și istorice în care a apărut și s-a dezvoltat civilizația umană. Inexistența diviziunii muncii în faza incipientă a dezvoltării societății umane a determinat un nivel scăzut al productivității și comunități închise bazate pe egalitarism și autoconsum. Diversificarea activităților umane a condus la apariția unei diviziuni a muncii de tip natural, dar modul de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
apărut și s-a dezvoltat civilizația umană. Inexistența diviziunii muncii în faza incipientă a dezvoltării societății umane a determinat un nivel scăzut al productivității și comunități închise bazate pe egalitarism și autoconsum. Diversificarea activităților umane a condus la apariția unei diviziuni a muncii de tip natural, dar modul de satisfacere a nevoilor indivizilor a rămas tot autoconsumul; schimbul de activități între oameni nu era încă posibil. Această formă de organizare a activităților umane, pe temeiul proprietății comune asupra resurselor productive și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a nevoilor indivizilor a rămas tot autoconsumul; schimbul de activități între oameni nu era încă posibil. Această formă de organizare a activităților umane, pe temeiul proprietății comune asupra resurselor productive și autoconsumului, este numită, în știința economică, drept economie naturală. Diviziunea naturală a muncii a stimulat productivitatea, care a condus, la rândul său, la apariția proprietății private. Diviziunea muncii s-a adâncit și a căpătat conotații sociale; este vorba despre specializarea unor grupuri sociale mari pe diverse forme de activitate sau
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
formă de organizare a activităților umane, pe temeiul proprietății comune asupra resurselor productive și autoconsumului, este numită, în știința economică, drept economie naturală. Diviziunea naturală a muncii a stimulat productivitatea, care a condus, la rândul său, la apariția proprietății private. Diviziunea muncii s-a adâncit și a căpătat conotații sociale; este vorba despre specializarea unor grupuri sociale mari pe diverse forme de activitate sau în producerea unor produse. Diviziunea muncii, sub această formă, și proprietatea privată au generat producția pentru schimb
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
stimulat productivitatea, care a condus, la rândul său, la apariția proprietății private. Diviziunea muncii s-a adâncit și a căpătat conotații sociale; este vorba despre specializarea unor grupuri sociale mari pe diverse forme de activitate sau în producerea unor produse. Diviziunea muncii, sub această formă, și proprietatea privată au generat producția pentru schimb. Producătorii realizau, dintr-un anumit bun, mai mult decât le era necesar pentru consumul propriu, dar nu produceau alte bunuri care le erau necesare. Satisfacerea diversității necesităților era
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
negustori independenți din Anglia secolului al XVI-lea începuse să conteste controlul breslelor asupra producției de bunuri și servicii. Primele care au avut de suferit din cauza dezlănțuirii forțelor pieței au fost breslele textile. Progresele în tehnologie au dus la o diviziune a muncii, fapt care a redus substanțial costurile de producție. Noul model de producție era mai apt să asigure satisfacerea cererii tot mai ridicate din partea consumatorilor<footnote E.L. Jones, „The European Miracle: Environments” în Economics and Geopolitics in the History
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
agenților economici. Într-o primă abordare, piața este înțeleasă ca loc amenajat special în care se întâlnesc vânzătorii și cumpărătorii pentru a-și schimba mărfurile. Ea apare, astfel, ca un ansamblu de relații de schimb între oameni, în calitate de participanți la diviziunea muncii. În sens modern, după cum afirmă P. Samuelson, piața este definită ca un mecanism prin care se realizează legătura dintre cumpărători și vânzători pentru stabilirea prețului și cantității pentru un anumit bun sau serviciu<footnote Paul Samuelson și William Nordhaus
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
care este necesară studierea mecanismului piețelor, adică cererea, oferta, concurența, ca reglatori ai pieței, și strategiile concurențiale. Piața, în accepția clasică, este cea care reglementează activitatea economică, acea forță impersonală care acționează, peste capacitatea de intervenție a agenților economici, asupra diviziunii muncii și schimbului de activități. În această viziune, piața apare ca o forță arbitrară care determină prețul și, implicit, profitul, venitul. Agenții economici sunt cei care trebuie să cerceteze, să influențeze și să controleze piața. Prin intermediul mecanismelor pieței are loc
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de credință. Din acest punct de vedere deci, Stăniloae rămâne în mod consecvent - de la Iisus Hristos și restaurarea omului (1942) până la trilogia sa dogmatică (1978-1981) - un teolog aplicând reflecției sale o metodologie modernă care, nu lipsit de ironie, moștenește canonul diviziunilor scolastice (prezentarea „ființei lui Dumnezeu” și a „atributelor Sale generale”, apoi a lui Dumnezeu ca „Sfântă Treime, în general” - sic). Cât privește volumul al doilea din TDO, diviziunea ternară a hristologiei („Profet, Preot și Rege”), aceasta este de strictă inspirație
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
reflecției sale o metodologie modernă care, nu lipsit de ironie, moștenește canonul diviziunilor scolastice (prezentarea „ființei lui Dumnezeu” și a „atributelor Sale generale”, apoi a lui Dumnezeu ca „Sfântă Treime, în general” - sic). Cât privește volumul al doilea din TDO, diviziunea ternară a hristologiei („Profet, Preot și Rege”), aceasta este de strictă inspirație calvinistă 2. A doua observație importantă se referă la uzul confuz și derutant al conceptelor de natură/ființă respectiv subiect/persoană în opera târzie a Părintelui Stăniloae, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
resentimentare. Mult mai benefică este recuperarea criticii la care modernitatea a fost supusă chiar din interiorul ei. Profesorul Louth crede că, pentru a fi completă și definitivă, înfrângerea Iluminismului trebuie susținută în ambele direcții culturale (Geisteswissenschaften și Naturwissenschaften) acreditate prin diviziunea universitară a științelor. În baza distincției epistemologice între contextul descoperirii și contextul justificării, Louth denunță criza metodologică din interiorul științelor umaniste. El recurge la hermeneutica lui Hans-Georg Gadamer, dublată de comentariile epistemologului american Michael Polanyi. Rezultanta acestor doi vectori, care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
din secolul al XIX-lea, continuând prin F. Schleiermacher (1768-1834), J.G. Droysen (1808-1884) și W. Dilthey (1833-1911), intuițiile lui G. Vico, nu va reuși să depășească blocajul metodologic și schema epistemologică carteziană (res extensa și res cogitans), prelungind-o prin diviziunea științelor între „științele naturii” (Naturwissenschaften) și „științele spiritului” (Geisteswissenschaften). Instrumentele de interpretare pe care Schleiermacher le propune sunt lipsite de orice detentă teologică. Pentru a înțelege o operă, credea teologul german, este nevoie de alianța dintre intuiție (Anschauung) și sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se dispensează cu greu, în secolul al XVIII-lea, de rolul unei causa finalis. Acest agent al ordinii face acordul imaginar între adânci inegalități sociale, pe care economia politică, începând cu Malthus, le tratează ca pe o inexorabilă consecință a „diviziunii muncii”. Spre deosebire de tonul optimist al lui Adam Smith (care vedea în educația maselor cauza, nu efectul bunăstării economice), teodiceea lui Malthus nutrește un pesimism direct proporțional cu nevoia activismului social prin care virtuțile pragmatice ale calvinismului ajung să genereze o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
reversul. El pare să omită faptul că în societățile premoderne nu putem suspecta cu prea mare ușurință existența unor mecanisme religioase de legitimare a unor conflicte de interese în relația individ-societate1. Mănăstirile sunt imaginea cea mai elocventă care probează resorbția diviziunii sociale și a practicilor economice (în regimul „ascultărilor”) de către un miraculos și nuclear „tot” al vieții liturgice. Ceea ce contează în lumea premodernă nu este atât contrastul dintre parte și întreg (structură diadică). Este mult mai importantă rezonanța acestui binom (structura
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
2.4. Principii de aplicare epistemologică Legitimarea epistemologiei constructiviste în probleme de securitate și apărare este dată și de existența unor principii: modelarea analitică, principiul rațiunii suficiente, modelarea sistemică și acțiunea inteligentă. Principiul modelării analitice este un instrument metodologic de diviziune sau de descompunere a categoriilor de analiză a realității sub forma unei reprezentări sau a unui model. Originea acestui principiu este mai degrabă al analizei, decât al reducției: a descompune nu presupune în mod imediat a reduce. Un aspect practic
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
foarte îndepărtată de realitate. Este posibil ca participanții să nu fie de acord cu această observație: ei pot prefera să se lase amăgiți, dar, în orice dispută, cei cu vederi mai apropiate de realitate au mai multe șanse de câștig. Diviziunea tripartită între dezechilibru static, echilibru aproximativ și dezechilibru dinamic poate fi comparată cu cele trei stări ale apei: solidă, lichidă și gazoasă. Societatea închisă este rigidă, cea deschisă fluidă, iar revoluția haotică. Analogia este forțată, dar poate servi drept reprezentare
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
între dezechilibru static, echilibru aproximativ și dezechilibru dinamic poate fi comparată cu cele trei stări ale apei: solidă, lichidă și gazoasă. Societatea închisă este rigidă, cea deschisă fluidă, iar revoluția haotică. Analogia este forțată, dar poate servi drept reprezentare grafică. Diviziunea tripartită este mai complexă decât o dihotomie, dar încorporează lecția dată de prăbușirea sistemului sovietic. Dacă trebuie să abandonăm dihotomia dintre deschis și închis, de ce să folosim sintagma societate deschisă pentru a descrie democrațiile liberale? Vă reamintesc că lucrarea lui
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
cauză. footnote>. Miniștrii erau colaboratori necesari ai regelui și formau un colegiu numit Consiliul de Miniștri, condus de un președinte desemnat de monarh. Constituția stabilea în art. 4 că „teritoriul este împărțit în județe, județele în plăși, plășile în comune”, diviziuni și subdiviziuni care nu vor putea fi schimbate sau rectificate decât prin lege. În Titlul III, „Despre puterile statului”, la art. 37, se prevedea că interesele exclusiv județene sau comunale se administrează de consiliile județene sau comunale, după principiile stabilite
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
puterea economică a devenit mai importantă decât puterea militară în desemnarea rolului unei națiuni. Ca urmare a acestor evoluții, în spațiul economic global, sub influența progresului tehnic, a extinderii piețelor, a mijloacelor moderne de informatizare și automatizare, s-au impus diviziunea muncii între națiuni și interdependența țărilor în realizarea produselor, serviciilor, rezultantă a acestei interdependențe fiind diferența dintre costuri și prețul de vânzare, deci profitul. Integrarea economiilor nu înseamnă în mod necesar armonia între parteneri. Între națiuni apar diferențe de putere
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Treptat însă, odată cu depășirea unui prag de instituționalizare, s-au constituit și dezvoltat organizațiile. Dimensiunea socială a organizării activității este preponderentă în raport cu cea individuală. Profesorul M. Zlate (1984) arată că elementele distinctive ale unei activități organizate sunt următoarele: - scopul comun; - diviziunea muncii; - definirea riguroasă a rolurilor; - structurile de rol; - sistemul informațional și comunicarea. Temeiurile pe baza cărora activitatea organizată s-a convertit în organizație au fost următoarele: depășirea unor limite individuale prin potențarea capacităților personale ale membrilor componenți în desfășurarea comună
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
reciprocă a tuturor membrilor); - scopurile, care la nivelul grupului-clasă pot fi multiple; din perspectiva interesului de studiu al managementului clasei, cele mai reprezentative sunt scopurile comune, acceptate de toți membrii săi. În interiorul grupului-clasă pot fi întâlnite și situații dese de diviziune a grupului în subgrupuri și deci de stabilire a unor scopuri de subgrup; - structura grupului-clasă definește două aspecte puternic corelate între ele: modalitatea concretă de interacțiune a membrilor grupului, având în vedere dinamica actului de comunicare, pe de o parte
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vei menține pe linia de plutire a eficienței; • fii american: - lucrează mereu după un plan; - lucrează step by step: „un tun îl dai o dată în viață; al doilea tun este o plasă”; • împarte în sferturi: - împarte-ți programul zilnic în diviziuni de câte 15 minute; fragmentează-ți programul tău zilnic în intervale de câte 10 minute și vei realiza mai multe acțiuni în același interval de timp; • fii flexibil: - durata fiecărei acțiuni trebuie să conțină câte o rezervă; • aplică legea Pareto
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]