6,536 matches
-
cinică: pe de o parte, se demască aici o umanitate larvară și amorală, dominată de tropisme instinctuale și de o insațiabilă voință de putere, în cadrul căreia firavele reminiscențe etice se maculează ireversibil în mâzga pulsiunilor narcisiace; pe de altă parte, dominația autorului asupra personajelor sale dobândește proporții tiranice, protagoniștii fiind reduși la statutul de marionete eviscerate și acefale. Nu în ultimul rând, combinând eseul cu introspecția, oniricul cu distopicul și kitschul cu pastișa, textul e un tur de forță în planul
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
financiare au fost un laitmotiv al politicilor academice. Poate că nu erau atât de vizibile sau atât de insistente, dar oricum erau acolo în universități. Recent însă, adică de vreo două decenii încoace, resursele financiare și-au extins influența, adică dominația, în aproape toate sectoarele lumii academice. Banul este zeul absolut al universității contemporane, în sensul că dictează selecția și orientarea studenților, respectiv a predării și învățării, și comandă cercetarea, mai ales aplicativă, pentru că locul celei pure este îngustat la maximum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cărturarul realizează o primă desprindere de concepția strict teologică despre lume, însușindu-și principiile unei filosofii raționaliste, care i-au deschis o nouă viziune asupra fenomenului istoric sau lingvistic. O altă operă de vastă informație, dar și de împotrivire la dominația Bisericii și a papei (punct important în programul iluminist european) era aceea a lui Claude Fleury, pe care M. a tradus-o sub titlul Istorie besericească (douăsprezece părți, păstrate în manuscris din perioada 1794-1799). Anterior, folosind documentația de aici, el
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
către anii de la Universitate, când, cu o enigmatică suficiență, studenții o abandonau. Prin urmare, cultura de masă nu este creația postmodernității, ci visul secret al oricărei religii mesianice. Creștinismul pare să fi operat o sinteză aparte între ispitele nomade ale dominației (reflectate în experiența Imperiului Bizantin) și somnolența genei sedentare (exprimată, bunăoară, de cultul șintoist al strămoșilor). În zorii și după-amiaza modernității românești, membrii școlii ardelene, valahe sau moldovenești au înțeles foarte bine că templul (devenit bibliotecă sau academie) are un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al Comisiei pentru Cultură a Senatului. La fel, Ioan Biriș, ex-propagandist din Arad, coordonează astăzi doctorate de Filozofie la Universitatea din Timișoara (minus punctul opt). Reptile de tot soiul, scurse din cadavrul lui Ceaușescu, își extind fără remușcare impostura și dominația. În schimb, cei puțini care au greșit în comunism, asumându-și public păcatele colaboraționismului, n-au drept nici la clemență și nici la iertare. Scuipatul cu venin compromite orice autentică vindecare. Din același buget de stat extragem fonduri pentru pensiile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sigur, pe de o parte, prin afluxul de aur și consecințele sale inflaționiste, iar pe de altă parte, prin furnizarea cadrului individualismului liberal. Afluxul de aur din America se află la origine primelor reflexii economice detașate de morală (mercantilismul). Admițând dominația economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns astfel teoria economică dominantă a statelor, vorbind de încurajarea continuă a exporturilor pentru a obține aur, crezând în același timp că pot păstra și o politică cât mai
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și, reflectează Buber, legăturile interumane nu sunt o chestiune de alegere liberă individuală, ci mai curând un dat al destinului personal, al istoriei și al culturii. Sesizând pericolul plasării individului sub dominația comunității (tradiționale), Etzioni ia distanță față de Buber, subliniind că acesta se concentrează prea mult pe relația bipolară, ceea ce duce la o definire îngustă a comunității, inaplicabilă agregatelor umane mai mari. Un alt punct în care Etzioni se desparte de Buber
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este de fapt un asociaționism? Noțiunea de religie civilă, amintită în secțiunea precedentă, a părut să ofere, cel puțin în Statele Unite (unde, o știm de la Tocqueville, multitudinea de Biserici concurente și angajate în proiecte utilitariste elimină pericolul cezaropapismului ori al dominației unei anumite Biserici asupra statului și societății), o cale de ieșire din sfera acestor îndoieli și interogații. Scriind pentru un public românesc, în condițiile în care despărțirea noastră colectivă de ortodoxism și legionarism se află abia la început, poate ar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
închide la nevoie gura celor ce susțin alte idei, paradigme și valori, transferând competiția de pe terenul mai bine normat al competenței profesionale pe nisipurile mișcătoare ale conflictului politic. Un atare transfer nu-i poate surprinde pe supraviețuitorii regimurilor în care „dominația simbolică” înlocuiește legitimitatea democratică și libertatea de opinie. E trist totuși să vezi fenomene asemănătoare în țările care dau tonul democrației contemporane, mai cu seamă după ce și acestea au trecut prin experiențe oarecum similare, deși evident mult mai blânde, ca
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
însăși. Căderea sa în plasa tiraniei este ultimul pas într-o tragedie a spiritului. Mai exact: tragedia spiritului nesăbuit, care și-a rupt legăturile cu etica și morala, și-a trădat menirea, optând pentru imoralitatea și amoralitatea unui eros al dominației. Lilla ne reamintește în ultimul capitol legătura stabilită de Platon în Republica și Phaidros între tiranie, eros și filozofie... Veștile bune sunt rare și, de multe ori, însoțesc veștile rele. Astfel, Lilla a identificat totuși (puține) excepții de la regula tiranofiliei
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
superioară, preceptele morale nu-i vor uni ci îi vor despărți, cel puțin în anumite privințe, pe oameni, în funcție de apartenența lor la diferite tradiții culturale și religioase. Tocmai ancorarea moralității în rațiunea comună, împletită cu speranța în creșterea treptată a dominației acesteia asupra gândirii și acțiunii oamenilor, au reprezentat sursele încrederii lui Kant în posibilitatea statornicirii păcii eterne într-o societate cosmopolită. Din acest punct de vedere, filosofia lui poate fi socotită o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea unei direcții
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
organizase deja o primă epurare a vechilor cadre din minister, dar și o înlocuire a acestora cu elemente pregătite de comuniști 2. Intrarea comuniștilor în coaliția de guvernare le-a permis acestora să pună în aplicare planul de instaurare a dominației sovietice și „defascizare” a țării. Principalul argument era necesitatea aplicării prevederilor Convenției de Armistițiu, iar pentru realizarea acestui plan au beneficiat de sprijinul Comisiei Aliate, controlată de către sovietici. Primele lor măsuri au urmărit înlăturarea din administrație a persoanelor considerate fasciste
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Morash (1999), care au analizat 20 de femei vietnameze, câte 10 din fiecare categorie. Studiul s-a axat pe corelația dintre abuzul fizic și emoțional, și dintre alte variabile, cum ar fi: conflictele din familie datorate „schimbării normelor și valorilor”, dominația masculină, statutul educațional al soților. Concluziile cercetării au reliefat rolul și contribuția femeii la dezvoltarea familiei, interesant fiind faptul că, în ciuda acestui fapt poziția soțului de lider al familiei nu poate fi subminată. Referindu-se la societatea și cultura coreeană
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2001, p. 902). Abuzul exercitat față de persoanele în vârstă din familie a atras de mult atenția cercetătorilor. Abuzul îndreptat împotriva copiilor s-a explicat prin faptul că ei „sunt percepuți drept proprietatea părinților lor”, iar cel îndreptat împotriva femeilor, prin dominația masculină, subordonarea tacită sau „subjugarea” devenită „necesitate”. Abuzul îndreptat către persoanele în vârstă pare să fie de neînțeles în cultura asiatică. „În cultura indiană nu există nici o valoare care să scuze controlul, denigrarea ori abuzul față de un bărbat sau o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2. Îmi pare rău încă să spun că suntem jignite nu atât de răpirea drepturilor noastre firești cât de inferioritatea în care suntem puse față de surorile noastre din Ardeal, Basarabia și Bucovina, care au dobândit parte din drepturile civile sub dominație străină. și mai suntem jignite să constatăm egoismul abuziv, feroce și mai ales interesat al acelor care cu voință vor să arate că sunt lipsiți de acele sentimente de înaltă dreptate socială, însușiri care ar trebui să fie inerente acelor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
anilor în domeniul moral și economic al țării. Nu se poate îngădui ca femeile din vechiul regat să continuie a trăi sub regimul unei complete incapacități civile în timp ce surorile noastre din teritoriile alipite beneficiază de drepturi civile legiuirilor din timpul dominațiilor străine. II. Introducerea acordării de drepturi politice femeilor române cu ocazia prezentării proiectului de reformă electorală, care urmează a fi luată în discuție de actualul parlament. Un elementar sentiment de dreptate cere ca și femeile române, care au aceeași cultură
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
lui Ministru de Justiție Hamangiu moțiunea, prin care Congresul cere drepturile civile pentru femeile Vechiului Regat și Basarabia, care sunt în inferioritate față de surorile lor române din Ardeal și Bucovina, ce s-au bucurat de aceste drepturi, chiar sub vechea dominație străină. D-l Ministru Hamangiu a promis a lua în considerare doleanțele prezentate de delegatele Congresului, la lucrarea unificării. Această promisiune nu a putut fi realizată atunci, pentru că soarta crudă a răpit după aceea, în scurtă vreme, pe distinsul Ministru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care ține la demnitatea sa, este de a-și apăra onoarea, iar datoria fiecărui popor, care se respectă, este de a-și apăra țara... Venim și noi, femeile să facem dovada înaintea lumii, că nu mai admitem nici un fel de dominație străină și că dorim să trăim și să murim pe acest pământ, udat de sângele moșilor și strămoșilor noștri... Din acest pământ sfânt al țării noastre nicicând nu vom da nici un petic, câtă vreme în această țară va trăi un
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fascistă, în Turcia; le vedem pe tot cuprinsul globului îndreptate spre teritoriile productive de materii prime, spre căile internaționale de comunicații, împotriva libertății popoarelor pașnice iubitoare de muncă, libertate și progres. În calea acestor tendințe războinice, financiare și economice de dominație mondială, stă neclintită marea forță a U.R.S.S. ca și a țărilor cu regim democratic de tip nou. Alături de acestea, de clasele lor muncitoare, stau femeile democrate din lumea întreagă, care știu ce înseamnă grozăvia războiului, dar care știu, de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de guvernanță corporativă În practica internațională există mai multe modele de guvernanță corporativă<footnote Ibid., pp. 9-10. footnote>, dar cele mai reprezentative, care s-au conturat și sunt acceptate unanim, sunt următoarele: Modelul de guvernanță corporativă american se bazează pe dominația persoanelor independente și acționarilor individuali care nu sunt legați de corporație prin relații de afaceri („outsiders”). Capitalul social este dispersat la o mulțime de acționari care se interesează preponderent de dividende. Acționarii sunt „agresivi și revoluționari” în sensul accelerării implementării
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
din contră, Gheorghe Gheorghiu-Dej și prim-ministrul său, Ion Gheorghe Maurer, au deschis - treptat, dar În mod substanțial - instituțiile centrale ale aparatului de stat pentru reprezentanții acestei pături sociale, În timp ce Ceaușescu a inversat această tendință, simțind că ea Îi amenința dominația politică. Dintr-o perspectivă mai largă, sper că studiul de față va aduce argumente pentru o problemă În mare parte teoretică: aceea a legitimității În sistemele comuniste. Această problemă a fost evidențiată, Între alții, de Thomas Baylis (1974, p. 14
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
-a aniversare a eliberării Patriei” (1964); Medalia „A XXV-a aniversare a eliberării Patriei” (1968); Medalia „A 50-a aniversare a Înființării PCR” (1971); Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii” (1972); Medalia „30 de ani de la eliberarea României de sub dominația fascistă” (1974); Ordinul „În serviciul patriei socialiste” (1965); Ordinul „Meritul Militar”, clasa a II-a (1970) și clasa I (1976). Pedepse: Sancționat În 18 rânduri cu „zile de arest”, „observare”, „mustrare” pentru: „superficialitate În muncă”, „lipsă de control”, „nerespectarea ordinelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de partizani Împotriva naziștilor. În cadrul conflictului dintre Foriș și Gheorghiu-Dej, niciunul dintre ei nu a pus sub semnul Întrebării dreptul Kremlinului de a stabili strategia PCdR. Disputa dintre cele două tabere a avut drept cauză ambițiile personale legate de obținerea dominației În partid. Emisarii Moscovei, Emil Bodnăraș (ucrainean de origine, ofițer de carieră, a devenit spion sovietic și a dezertat În URSS În perioada 1932-1934; Întors În România la mijlocul anilor ’30, a Îndeplinit diferite misiuni pentru spionajul militar sovietic, a fost
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să dovedim asta” a fost un leitmotiv general și principalul mod de justificare. Opțiunea „evoluționistă” a fost și ea prezentă: știam cum va evolua istoria, deci m-am pregătit. Mai rar, opțiunea cinică, totuși atât de răspândită În sistemele de dominație sovietică: doar participând la grupul guvernant mă puteam realiza și, cum ne-a și spus unul dintre ei, „nu Însemna că, dacă am semnat o adeziune, am devenit comunist” (Cazul 21, Polonia). (Traducere realizată de Ruxandra Ivan) Anexă METODA Obișnuiți
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
45 de ani de după război, de trei generații de români”. „Două Comunisme” și „două Securități” au reprezentat conceptele-cheie ale atitudinii partidului față de trecutul dictatorial. Pe de o parte, PRM s-a distanțat de modelul stalinist din anii ’50 și de dominația sovietică asupra sistemului politic românesc. Asimilând instaurarea comunismului cu „pierderea independenței naționale”, liderii partidului denunțau atât expansionismul rus, cât și „trădarea occidentală”. Pentru PRM, principalii vinovați de importarea stalinismului erau minoritățile naționale, În principal maghiarii, rușii și evreii. Revista Politica
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]