3,431 matches
-
ia vino-ncoa, șir. Cine sînt eu, șir? OSWALD: Tatăl stăpînei mele. LEAR: "My lady's father"? My lord's knave, you whoreson dog, you slave, yor cur! OSWALD: I am none of these, my lord; I beseech your par don. LEAR: Do you bandy looks with me, you rascal? [Striking hîm.] OSWALD: I'll not be strucken, my lord. KENT: Nor tripped neither, you base football player. [Tripping up hîș heels.] LEAR: I thank thee, fellow. Thou serv'st me
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Wellman, B., Frank, K., "Getting support from personal communities", în N. Lin, R. Burt, și K. Cook, Social capital: Theory and research, Aldine De Gruytere, Chicago, IL, 2001, pp. 117-132. Wellman, B., Gulia, M., "Virtual communities as communities. Net surfers don't ride alone", în M. A. Smith, P. Kollock, Communities in Cyberspace, Routledge, 1999, pp. 167-195. Wellman, B., Haythornthwaite, C., The Internet in Everyday Life, Blackwells Publishers, Oxford, 2002. Wertheim, M., Pearly Gates of Cyberspace: A History of Space from
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
278 T.S. Eliot, Eseuri, p. 27. 279 Apud Martin Scofield, T.S. Eliot the Poems, Cambridge University Press, 1988, p. 78. ("And then he can say to the poem: "Go away! Find a place for your self in a book and don't expect me to take any further interest in you. ""). 280 Cf. Ștefan Stoenescu, op. cit., p. 11. 281 T. S. Eliot, Eseuri, p. 30. 282 Apud Eugen Simion, Concepția critică a lui E. Lovinescu, studiu introductiv la E. Lovinescu, Scrieri
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Pius al IX-lea s-a închis la Vatican, considerîndu-se prizonier și refuzînd legea Garanțiilor pe care i-o oferea parlamentul italian. El interzicea catolicilor, prin Non expedit, să participe la alegerile politice: "Nici alegători, nici aleși", conform formulei lui don Margotti din 1861. Dar nu se punea totuși problema de a lăsa drum liber adversarilor. În 1875, la inițiativa papei, a fost creată Asociația Congreselor care, la început, era mai mult o nebuloasă decît o adevărată organizație, dar care, trecînd
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și amintind că angajarea catolicilor în problemele de ordin social nu se putea face decît prin supunerea față de ierarhii Bisericii. În al doilea rînd, au avut loc evoluții diferite în modul de percepere a politicului de către catolicii italieni. Formula lui don Margotti, "nici alegători nici aleși", consacrată de Non expedit, a suferit unele atenuări; o linie "transigentă", care reînnoda legăturile cu catolicismul liberal piemontez, "conciliatorist", se reactiva și spera ca Biserica să recunoască statul liberal 17. Dar acești catolici moderați se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fondată în 1928 de Charles Flory, cotidianul L'Aube, fondat în 1932 de Francisque Gay7; el a mai găsit un sprijin important în Ouest-Éclair, al cărui fondator, Emmanuel Desgrées du Loû, era vicepreședinte al partidului. PDP datora mult popularismului lui don Sturzo, a cărui filosofie era difuzată de presa partidului și mai ales de Maurice Vaussard, care i-a consacrat un capitol în cartea sa L'intelligence catholique dans l'Italie du XXe siècle (1921) și de Marcel Prélot, unul din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fără ca dorința sa de a schimba omul, de a crea omul nou, să fie remarcate. Deputații populari au votat deci încrederea și deplina putere în noiembrie 1922. Mulți dintre șefii de partide nu și-au făcut deloc iluzii, mai ales don Sturzo, care era conștient de caracterul inconciliabil al Evangheliei și fascismului. Șeful guvernului a dus însă o politică foarte abilă care viza anularea principalei semnificații politice a PPI-ului: aceea de a-i promova din nou pe catolici în viața
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cîțiva deputați votînd în favoarea sa, după care au părăsit partidul: curentul clerical fascist, continuator al clerico-moderantismului, s-a afirmat în momentul în care atacurile împotriva PPI-ului se înmulțeau, culminînd la 24 august 1923 cu asasinarea unui preot din Romagne, don Giovanni Minzoni. În 1924, mai multe personalități catolice, printre care contele Giovanni Grosoli, patron al Società Editrice Romana, care regrupa o bună parte din presa catolică, și reprezentant al Federației Bancare Italiane, care controla diferite instituții bancare regionale, au apelat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unitare, ce cuprindeau electoratul moderat, cele interconfesionale și laice. Rolul direct al ecleziasticilor era redus, iar preoții parlamentari erau rari: în Franța, abații Henri Grouès (numit și abatele Pierre) și Albert Gau (canonicul Kir se găsea printre Independenți); în Italia, don Sturzo era marginalizat. Această generație era confruntată cu expansiunea comunismului adus în camioanele Armatei Roșii și răspîndit în Europa de Est. Orice speranță de a face să renască partidele de inspirație creștină se năruia în țările plasate sub influența jugului sovietic. În
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
apocalipsă ori în diverse medievalități; un extatism de tip bizantin coexistă cu tumultul modern al priveliștilor lăuntrice. Privirile evocatorului în transă merg admirativ spre câte un "grande" hispanic, spre vreun principe toscan ori spre vreun înțelept oriental; el însuși devine Don Cezar ca într-un lamento cu acest titlu (la moartea unei fetițe de unsprezece ani). Smerenie și iactanță diferențiază un personaj complicat, cu zeci de măști, anxios, afectuos și lucid, asediat de dubii. Poetul, în totul, este imaginea fidelă a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ha-tsarot: Crusade Memories and Modern Jewish Martyrologies", Jewish History 13 (2), toamna 1999, pp. 49-64. Nachman, Rabbi, Garden of the Souls. Rebbe Nachman on Suffering, trad. din ebraică de Avraham Greenbaum, Breslov Research Institute, Ierusalim/New York, 1990. Nagy, Piroska, Le Don des larmes au Moyen Âge, Albin Michel, Paris, 2000. Neubauer, Adolph, "Le Memorbuch de Mayence. Essai sur la littérature des complaintes", Revue des études juives (4), 1882, pp. 1-30. -, și Stern, Moritz, Hebräische Berichte über die Judenverfolgungen während der Kreuzzüge
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
crud simbol al războiului civil pictat vreodată. Comparat cu el, Guernica picassiană era un exercițiu de stil - deși asemenea figuri, spusese Olvido, nu-s mare lucru; tabloul autentic este pictat pe latura dreaptă a pânzei, nu ți se pare? Bătrânul don Francisco e atât de modern, că-ți face rău. În orice caz, după cum Faulques știa prea bine, antecedentele cele mai directe ale scenei pe care el o pictase pe acea latură a frescei trebuiau căutate, indiferent de Goya, În Victoria
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
scara de la Trinità dei Monti; și, În fața numărului 31 - un vechi palat transformat În locuințe particulare -, ea se oprise, privise ferestrele de la etajele patru și cinci și spusese; aici mă aducea tata când eram mică, să-i vizitez pa bătrânul don Giorogio și pe Isabella. Să urcăm. Casa, tutelată de o fundație, Încă nu devenise muzeu; dar portarul se arătase sensibil la surâsul lui Olvido și la un bacșiș, și vreo jumătate de oră putuseră să se plimbe pe sub tavanele Înalte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și nu trebuia să se afle lucrul acesta. Nu trebuia să chem nici un copil la mine acasă ca să nu se observe lipsa tatălui meu. Trăia încă Stalin și la grădiniță învățam poezia: “Du-te păsărică-n zbor, Peste Volga peste Don Si te-așează la Kremlin, La fereastra lui Stalin, Spune-i că noi toți muncim, Planul să-l îndeplinim.” și sloganul: “Stalin și poporul rus, Libertate ne-au adus” Pentru conducătorii noștri trebuia să scandăm: “Luca, Pauker și cu Dej
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dar totuși dorit. (Peter Brook) Un spectacol de teatru e ceea ce se întâmplă între actor și spectator. Toate celelalte sunt suplimentare. (Jerzy Grotowsky) Anexa 2. Fragmentele de texte oferite grupelor pentru aplicația din ora a II-a Grupa 1 Seducătorul Don Juan de Molière SCENA 2 Don Juan, Sganarel, Charlotte (în fundul scenei) DON JUAN: N-am nimerit-o, Sganarel. Din pricina furtunii aceleia neașteptate, toate socotelile noastre s-au răsturnat odată cu barca. Dar nu-mi pare rău, fiindcă țărăncuța de care m-
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
întâmplă între actor și spectator. Toate celelalte sunt suplimentare. (Jerzy Grotowsky) Anexa 2. Fragmentele de texte oferite grupelor pentru aplicația din ora a II-a Grupa 1 Seducătorul Don Juan de Molière SCENA 2 Don Juan, Sganarel, Charlotte (în fundul scenei) DON JUAN: N-am nimerit-o, Sganarel. Din pricina furtunii aceleia neașteptate, toate socotelile noastre s-au răsturnat odată cu barca. Dar nu-mi pare rău, fiindcă țărăncuța de care m-am despărțit adineauri, m-a mângâiat cu prisosință și farmecele ei au
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de ceasul rău, dumneata te dai peste cap să-i răscolești din nou mânia cu năzdrăvăniile dumitale obișnuite și cu dragostele... (Don Juan îl privește amenințător.) Au! Ține-ți gura, păcătosule, tu nu știi ce vorbești; stăpânul știe ce face!... DON JUAN: (zărind-o pe Charlotte): Dar de unde ieși fetișcana asta? Ia uită-te la ea ai văzut ceva mai minunat pe lume? Și nu ești de părere că face cât cealaltă? SGANAREL: Face, stăpâne... (Aparte) Alta la rând! DON JUAN
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
face!... DON JUAN: (zărind-o pe Charlotte): Dar de unde ieși fetișcana asta? Ia uită-te la ea ai văzut ceva mai minunat pe lume? Și nu ești de părere că face cât cealaltă? SGANAREL: Face, stăpâne... (Aparte) Alta la rând! DON JUAN: (Charlottei) Cui să mulțumesc, frumoaso, pentru întâlnirea asta, atât de plăcută? Cum e cu putință că pe dâmburile acestea de țară, la umbra copacilor și a stâncilor de pe-aici, să se nimerească făpturi ca dumneata? CHARLOTTE: Se nimeresc
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
frumoaso, pentru întâlnirea asta, atât de plăcută? Cum e cu putință că pe dâmburile acestea de țară, la umbra copacilor și a stâncilor de pe-aici, să se nimerească făpturi ca dumneata? CHARLOTTE: Se nimeresc, de ce să nu se nimerească? DON JUAN: Ești din satul de colo? CHARLOTTE: De colo, domnule. DON JUAN: Și locuiești acolo? CHARLOTTE: Acolo, domnule. DON JUAN: Cum te cheamă? CHARLOTTE: Charlotte, cu voia dumitale. DON JUAN: Frumoasă fată și ai niște ochi care-ți pătrund în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
că pe dâmburile acestea de țară, la umbra copacilor și a stâncilor de pe-aici, să se nimerească făpturi ca dumneata? CHARLOTTE: Se nimeresc, de ce să nu se nimerească? DON JUAN: Ești din satul de colo? CHARLOTTE: De colo, domnule. DON JUAN: Și locuiești acolo? CHARLOTTE: Acolo, domnule. DON JUAN: Cum te cheamă? CHARLOTTE: Charlotte, cu voia dumitale. DON JUAN: Frumoasă fată și ai niște ochi care-ți pătrund în suflet. CHARLOTTE: Vai, domnule, nu mai spune de-al de astea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
copacilor și a stâncilor de pe-aici, să se nimerească făpturi ca dumneata? CHARLOTTE: Se nimeresc, de ce să nu se nimerească? DON JUAN: Ești din satul de colo? CHARLOTTE: De colo, domnule. DON JUAN: Și locuiești acolo? CHARLOTTE: Acolo, domnule. DON JUAN: Cum te cheamă? CHARLOTTE: Charlotte, cu voia dumitale. DON JUAN: Frumoasă fată și ai niște ochi care-ți pătrund în suflet. CHARLOTTE: Vai, domnule, nu mai spune de-al de astea, că mă fâstâcesc toată. DON JUAN: Să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
făpturi ca dumneata? CHARLOTTE: Se nimeresc, de ce să nu se nimerească? DON JUAN: Ești din satul de colo? CHARLOTTE: De colo, domnule. DON JUAN: Și locuiești acolo? CHARLOTTE: Acolo, domnule. DON JUAN: Cum te cheamă? CHARLOTTE: Charlotte, cu voia dumitale. DON JUAN: Frumoasă fată și ai niște ochi care-ți pătrund în suflet. CHARLOTTE: Vai, domnule, nu mai spune de-al de astea, că mă fâstâcesc toată. DON JUAN: Să nu te fâstâcești, fiindcă sunt lucruri adevărate. Tu ce zici, Sganarel
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
CHARLOTTE: Acolo, domnule. DON JUAN: Cum te cheamă? CHARLOTTE: Charlotte, cu voia dumitale. DON JUAN: Frumoasă fată și ai niște ochi care-ți pătrund în suflet. CHARLOTTE: Vai, domnule, nu mai spune de-al de astea, că mă fâstâcesc toată. DON JUAN: Să nu te fâstâcești, fiindcă sunt lucruri adevărate. Tu ce zici, Sganarel? E cu putință ceva mai încântător? Ia întoarce-te nițel, fetițo. Ah, ce mijlocel bine prins. Te rog, ridică acum nițel capul. Ah, ce obrăjori minunați!... Deschide
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și buzele îți vine să le strivești cu sărutări. În ce mă privește, sunt mulțumit și-n viața mea n-am văzut o fetișcană mai fermecătoare. CHARLOTTE: Zici dumneata așa, dar eu tot cred că-ți bați joc de mine. DON JUAN: Eu îmi bat joc de tine? Să mă pedepsească Dumnezeu dacă... nu spui adevărat!... Mi-ești prea dragă ca să te mint și te încredințez că-ți vorbesc din adâncul sufletului meu. CHARLOTTE: Dacă e așa cum spui, îți rămân îndatorată
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
JUAN: Eu îmi bat joc de tine? Să mă pedepsească Dumnezeu dacă... nu spui adevărat!... Mi-ești prea dragă ca să te mint și te încredințez că-ți vorbesc din adâncul sufletului meu. CHARLOTTE: Dacă e așa cum spui, îți rămân îndatorată. DON JUAN: Mie să nu-mi rămâi cu nimic îndatorată, fiindcă n-am nici o cădere pentru asta. Frumuseții dumitale să-i fii recunoscătoare... CHARLOTTE: Vorbești prea frumos, domnule, pentru o biată fată ca mine și eu n-am meșteșugul dumitale ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]