2,584 matches
-
până atunci în redacția Timpului. Războiul a fost primul nostru ziar popular de informație, pregătind terenul pentru apariția, peste câțiva ani, a jurnalelor care s-au impus în această direcție: Universul (1884) și Adevărul (1888), până la mijlocul secolului trecut. 145. Dorobanțul, ziar cotidian, a apărut la 15/27 noiembrie 1877, editor fiind tipograful Carol Göbl, difuzându-se - pentru puțină vreme - în tiraje rar întâlnite până atunci la noi, de până la 9 200 de exemplare. 146. Bacalbașa a înregistrat corect principalele cotidiene
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Plângerii. anul 1877 385 Afacerea veni în Parlament în urma stăruințelor lui Nicolae Lahovary, tatăl maiorului. Într-o ședință a Camerei, Ion Brătianu respinge acuzarea adusă maiorului și-i aduce laude pentru priceperea și curajul său. Victoriile de la Plevna și eroismul dorobanților din Regimentul 13 de Vaslui inspiră pe Vasile Alecsandri care publică atunci Peneș Curcanul. În lauda vitejilor din Regimentul 13, Alecsandri scrie nepieritoarele lui versuri: Plecat-am nouă din Vaslui Și cu sergentul zece Și nu-i era, zău, nimănui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
21 octombrie 1877 (în cor figura și o viitoare stea a teatrului nostru, acum la începutul carierei, Aristizza Romanescu - cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
viitoare stea a teatrului nostru, acum la începutul carierei, Aristizza Romanescu - cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cf. Ioan Massoff, Teatrul românesc, vol. III, pp. 29- 31). La această bătălie au luat parte un batalion din regimentul de dorobanți (Mehedinți și Dolj), un batalion din 1 dorobanți (Muscel și Argeș), 1 batalion din 6 Ilfov, regimentul 10 dorobanți Putna, două regimente de călărași, 2 regimente de roșiori și un regiment de ulani ruși.161 * căderea plevnei În București, prelungirea asediului Plevnei face ca enervarea populațiunii să crească zi cu zi. Pe de o parte se dădeau asigurări formale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Adevărul o versiune mai detaliată a paragrafelor anterioare: Generalul Florescu, ministrul de Război, înființă cele dintâi 16 regimente de do robanți. Aceste regimente erau obținute prin transformarea, reorganizarea și înmulțirea trupei de grăniceri. Grănicerii dispăreau deodată cu înființarea regimentelor de dorobanți și primeau o nouă uniformă inclusiv căciula care amintea pe Mihai Viteazu. Până atunci grănicerii purtau pe cap o coafură la fel cu calpacul bulgăresc. La 10 Mai se făcu o mare defilare la Șoseaua Kiseleff. Era o zi strălucitoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cap o coafură la fel cu calpacul bulgăresc. La 10 Mai se făcu o mare defilare la Șoseaua Kiseleff. Era o zi strălucitoare, un public foarte numeros se îngrămădea și defilarea începu având în cap pompierii cu căștile strălucitoare. Trecerea dorobanților fu aplaudată de public, iar fața Domnitorului radia de bucurie. Generalul Florescu se încerca să combată curentul opoziționist printr-un contra curent patriotic. Aceasta se vedea. De aceea luă dispoziția ca elevii din licee cât și studenții uni versitari să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dar eu am fost dintre cei cari și au făcut uniforma. Cu 22 de lei mi-am făcut o tunică și o pereche de pantaloni dintr-un dril grosolan, cât și o căciulă de oaie. Uniforma noastră era aceea a dorobanților. După câteva săptămâni de instrucție am primit puștile model Peabody, apoi, într-o duminică, am făcut un marș militar pe străzile Capitalei cu muzica în frunte. Pe vremea aceea era lume puțină în București, iar aceea câtă era nu avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bogdan - o figură foarte cunoscută a Bucureștilor - în fruntea 420 addenda addenda 421 trupelor pe care le îndemna la atac. Se află cum maiorul Șonțu a căzut rănit în fruntea batalionului său. Se află cum căpitanul Valter Mărăcineanu, în fruntea dorobanților, a fost unul dintre cei dintâi care a pus piciorul în reduta Grivița, unde a căzut sub gloanțele turcilor. Moartea căpitanului este poetizată în gravuri speciale. Valter Mărăcineanu e reprezentat cu un drapel în mână, în fruntea soldaților, urcându-se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Oteteleșanu (Terasa) 115, 156; „La Podul de fier“ 118, 134; „La Radu“ 133; 67; Riegler 120, 134, 162; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118, 138; Ströbel 133; Tripcovici 116 Calea: Craiovei (Podul Caliței, Calicilor; Calea Rahovei) 128, 143, 222, 446, 450, 451; Dorobanților (strada, șoseaua Herăs trăului) 136, 143; Dudești 144; Griviței (ulița; strada Calea Târgoviștei) 122, 128, 359, 376; Moșilor (Podul Târgului de Afară) 109, 128, 130, 144, 179, 183, 400, 403; Plevnei (Podul de pământ; strada Belvedere) 128, 139; Rahovei (Podul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ulița; Carol; 30 Decembrie) 50, 98, 127, 128, 137, 154; Gabroveni 130; Germană (Smârdan) 49, 128, 129, 133; Ion Ghica (Vestei) 126; Nicolae Golescu (Poșta Veche) 121; Gorgani 130; Grădina cu cai 139; pictor Nicolae Grigorescu (Modei) 116; Herăstrăului (Calea Dorobanților) 136, 143, 380; Imperială 116; Nicolae Iorga 122, Italiană 395; Justiției 258; Karagheorghevici (Eugeniu Carada) 118, 127; Lipscani (ulița cea mare de lângă Curtea domnească) 98, 123, 127, 129, 133, 135, 146 149, 167, 184, 229, 358, 382, 394; Lipscanii Noi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
foarte Înalte În ierarhia militară, dovedindu-se capabil și iubitor de țară și neam. 37 Savantul Dimitrie Leonida (n.25.V.1883, Fălticeni - m.14.III.1965, București) este fiu de ofițer care a funcționat În epocă la Regimentul 16 Dorobanți din oraș. 38 Constantin Rădulescu, cărturar din București, fost elev al lui E. Lovinescu la un liceu din Capitală. Tatăl cunoscutei ziariste Pia Rădulescu de la ziarul „România liberă”. Bibliograf, În corespondență cu personalități marcante din țară, a realizat fișiere bogate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
materialele necesare publicării unui microportret 251 E vorba de un foarte bogat set de partituri (muzică ușoară) tipărite la sfârșitul veacului trecut și Începutul acestui secol, care au aparținut dirijorului și compozitorului Dimitrie Buiuc, șeful fanfarei militare a Reg. 16 Dorobanți din Fălticeni. Erau În posesia fiicei sale, prof. Alexandrina Buiuc (căsătorită Ionescu), colegă de liceu cu sculptorul Ion Irimescu. L-am invitat pe prof. George Pascu de la Conservatorul din Iași, pentru că voiam să știu precis, de la Început, ce valoare avea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aproape un apogeu al crizei de combustibil pentru populație, comparabil cu cel care a premers scumpirea ultimă (oare?) a acestora la 9 lei litrul. Ca să vă dați cât de cât seama, coada de la Miorița (Băneasa) depășise Piața Scânteii. Cea de la Dorobanți ajunsese până în Ștefan cel Mare, o vira la stânga, prin fața Spitalului de Urgență, și se continua pe Calea Floreasca. La Intercontinental se blocase caldarâmul străzilor din spatele hotelului, pe Batiștei până la încrucișarea cu str. Al. Sahia, iar de aici pe C.A
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
poliție după descoperirea broșurilor. Focșani 27 August 1938 a) în ziua de 27 August, gardienii publici au găsit în curțile D lui Colonel (r) N. Druțu, fost comandant al regimentului 5 Pionieri și Colonel (activ) Stănescu, Comandant al regimentului 10 Dorobanți o carte intitulată „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu”. Cartea are pe prima copertă un gard de fier, desenat în culoare verde, cu titulatura de mai sus, în mijlocul copertei, iar dedesubt portretul mic al lui Corneliu Zelea Codreanu. b) La
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu-mi vii... și Kamadeva. V. Alecsandri trimite două pasteluri (Iarna vine și Izvorul), precum și actul întâi al dramei în versuri Ovidiu. Alături de versurile lui Iacob Negruzzi (Epistola V. Către A. Naum), ale lui I. S. Nenițescu (Blestemul meu, Cântecul dorobanțului etc.), ale Matildei Cugler-Poni (Visurile), ale lui Iosif Vulcan, se remarcă una dintre cele mai reușite scrieri ale lui A. Naum - Dona Serafina, precum și poezia lui Duiliu Zamfirescu, Liniștea. Nu la același nivel se prezintă scrierile în proză. I. Creangă
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4 călărași de Țarigrad, 17 armășei ai armășiei, 29 dorobanți ai armășiei, 106 aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de divan" („Statistica răzeșilor", p. 6162). Dar adăugă cercetătorul: atât la Vaslui cât și în ținuturile Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași, nu se arătau exact satele din care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
b) trecerile cu ștafete; c) transporturile - expediții ale statului; d) funcționarii civili și militari care erau în serviciu și călătoreau cu caii de poștă, dar nu și cei care ar fi călătorit cu caii lor sau cu birje închiriate; e) dorobanții și surugii aflați în serviciu; f) transporturile de bagaje ostășești; g) călătorii pe jos; h) vitele cu care se făceau transporturile la lucrările de drumuri publice; i) cărăușii care transportau sare în contul guvernului, atât la trecerea lor cu carele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și alte zeci de localități urbane, condamnate la o totală stare de subdezvoltare, deși nu-i lipseau nici resursele și nici forța de muncă, trăia în umbra străvechii și glorioasei sale istorii, dar amintirea bravurii oștenilor marelui Ștefan și a dorobanților de la 1877 era numai o firavă consolare". Statisticile economice din anul 1938, an de vârf a României burghezo-moșierești înregistra pentru orașul Vaslui un număr de 1489 „întreprinderi" industriale, comerciale, bancare și altele cu un personal de 1489 muncitori, revenind în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
imediat după marele bombardament al aviației sovietice, care a lovit centrul orașului, adică la 26 iunie 1941; iar șoferul, care se plictisise, a plecat În oraș să vadă pagubele. În afară de acest comandament, cei doi au mai vizitat Comandamentul Regimentului 13 dorobanți, cantonat În apropierea orașului, În satul Holboca. Întrucât șoferul lui Micandru XE "Micandru" Îi transportase pe Micandru XE "Micandru" și pe atașatul german de mai multe ori, el a constatat că „acești doi ofițeri manifestau tot timpul o ură bestială
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Gloanțele oarbe trase de legionarii Înarmați de agenți ai SSI și focurile trase de alții care cunoșteau secretul au constituit pretextul final pentru Începerea pogromului. Prefectul județului, colonelul Captaru XE "Captaru, Dumitru" , a identificat grupa de soldați din Regimentul 13 dorobanți „care au jefuit și maltratat grav pe evrei” și pe aceia dintre soldați care au ucis șase evrei „fără a avea un ordin din partea vreunei autorități” ca fiind membri ai Gărzii de Fier XE "Gărzii de Fier" . El a mai
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
că prefectul legionar al județului din timpul regimului legionar, Venturică, „se găsea cu automobilul său În fața unei case din cartierul unde se efectuau primele maltratări asupra evreilor, În ziua de 26 iunie, de către legionari și militari aparținând unităților Regimentelor 13 dorobanți și 24 Artilerie”. Despre altă figură legionară, Horia Hulubei XE "Hulubei, Horia" , Poliția știa că „era În contact cu organele militare germane și cu consulul german din Iași”. Chestorul Poliției din Iași, locotenent-colonel Chirilovici XE "Chirilovici" , a lăsat o descriere
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În oraș și pentru restabilirea ordinei Întrucât mai mult decât am făcut nu puteam face fără a compromite operațiunile șmilitareț”. Forțele care au stat la dispoziția generalului Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" În oraș erau constituite din două regimente - Regimentul 13 dorobanți, și Regimentul 1 Transmisiuni - și o unitate de soldați care păzeau stația de cale ferată și instalațiile feroviare, tot dispozitivul de rezerviști din oraș (soldați necombatanți), o companie Întărită de Poliție militară și alte forțe pe care Stăvrescu XE "Stăvrescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
alte forțe pe care Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" a uitat să le amintească În timpul anchetei. Sub comanda generalului Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" s-au aflat, În afara Iașiului, și Regimentul 39 Infanterie, Regimentul 6 vânători și numeroase forțe auxiliare. Regimentul 13 dorobanți era amplasat În oraș și În Împrejurimi În timpul pogromului, iar la 26 iunie, soldații lui deja Începuseră să jefuiască, să maltrateze și să ucidă evrei. Apărarea generalului la proces a afirmat că anumiți miniștri au avut la 29 iunie numeroase
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
14, generalul Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" , Într-un ziar local, soldați români, În majoritate beți, au Început să violeze casele evreilor din suburbiile Învecinate cu cantonamentele lor, cu scopul de a-i jefui și maltrata. Un sergent din Regimentul 13 dorobanți, Mircea Manoliu XE "Manoliu, Mircea (sergent)" (cunoscut ca legionar sau simpatizant al mișcării), fiind postat la Comandamentul regimentului din suburbia Copou XE "Copou" , a hotărât din proprie inițiativă să ucidă trei evrei arestați sub acuzația falsă de „semnalizare” În sprijinul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]