7,291 matches
-
1954, purtată de Danciu Agenor cu preotul Francisc Pall de la Mănăstirea franciscană din Gherla acesta amintea și de Benedict Ghiuș care ar susține o astfel de reconciliere religioasă, acesta din urmă fiind considerat și filocatolic (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 249 250). 43 Se pare că se căuta desființarea Patriarhiei Române și dependența mitropoliilor românești de Patriarhia Rusă (cf. Cr. Păiușan, Politica Patriarhilor României și „colaboraționismul” cu organele statului, în Analele Sighet, vol. VII, p.
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
250). 43 Se pare că se căuta desființarea Patriarhiei Române și dependența mitropoliilor românești de Patriarhia Rusă (cf. Cr. Păiușan, Politica Patriarhilor României și „colaboraționismul” cu organele statului, în Analele Sighet, vol. VII, p. 111-113). 44 A.M.J., fond penal, dos. nr. 19.556, f. 68 nota informativă dată de sursa „Zamfir Pană”, din 19 septembrie 1950: „Unirea a făcut-o comuniștii, nu biserica ortodoxă, și nici Patriarhul Justinian. De aceea ea n-are să dureze, decât atât cât va dura și
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
vezi și N. Runcan, Premise istorice ale catolicismului în România interbelică, Constanța, Ed. Europolis, 1998. 46 Date despre păstrarea Bisericii Catolice în România, dar fără conducerea papală vezi în S. Guinle-Lorinet, Op. cit., p. 64. 47 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 263-265. 48 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 257, notă informativă din 16 aprilie 1962. 49 Ibidem, f. 274-277. 50 Ibidem, f. 130-131. 51 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
Europolis, 1998. 46 Date despre păstrarea Bisericii Catolice în România, dar fără conducerea papală vezi în S. Guinle-Lorinet, Op. cit., p. 64. 47 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 263-265. 48 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 257, notă informativă din 16 aprilie 1962. 49 Ibidem, f. 274-277. 50 Ibidem, f. 130-131. 51 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 132; Tot despre problema desființării mănăstirii Hurez este
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
dos. nr. 701, vol. I, f. 263-265. 48 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 257, notă informativă din 16 aprilie 1962. 49 Ibidem, f. 274-277. 50 Ibidem, f. 130-131. 51 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 132; Tot despre problema desființării mănăstirii Hurez este și ultima parte din nota informativa, datată 20 octombrie 1961: „ ( ... ) La mănăstirea Hurezi - Vâlcea, este mare confuzie. Departamentul Cultelor dorește desființarea dreptului de stavropighie patriarhală și trecerea
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
Vâlcii, [iar] patriarhul nu vrea să renunța la acest drept. În mănăstire domnește părerea că această trecere este tot una cu desființarea mănăstirii. Ca urmare, stareța mănăstirii a venit la București pentru lămuriri de la patriarh” (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 268). Precizare: Pentru posibilitatea accesării consultării fondului informativ și documentar din A.C.N.S.A.S. aduc calde și sincere mulțumiri, pentru deschidere, receptivitate și amabilitate, domnului Laurențiu Tănase precum și cercetătorilor George Enache și Adrian Nicolae Petcu
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
simți cu sufletul dulceața vieții. Să ne mai amintim un pic și de Conul Mihai, acel munte al literaturii române, Sadoveanu, care aflat o dată cu scriitorimea de la Viața Românească sus, pe Ceahlău, în timp ce asfințea fascinant astrul zilei, el stătea, scuzați, cu dosul la minunatul spectacol ceresc, suflând în cărbunii și vreascurile focului, care trebuiau să-și aprindă răsăritul lor meschin, dar atât de trebuitor. Și cine-apoi a descris cel mai strașnic amurg de soare, în pagini fermecate, având parfum de cetină și
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
slugi să i se pregătească toate cele necesare pentru drum. Mai ceru să i se aducă și ei cele necesare pentru a scrie un pergament. După ce sfârși și această treabă, îl sigilă și porunci ca pergamentul să fie cusut în dosul cămășii lui Tragodas. - Te rog să duci și această solie scrisă pe pergament regelui Lycaoniei și să nu-l dai nimănui altcuiva decât regelui în persoană. Iar de-ți va sta cineva în cale căutând să te oprească să ajungi
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
pe păgânii ăștia cu idolii lor și cu toate crimele pe care le-au săvârșit și de care nici rabi al vostru n-a scăpat? Cum? tună el. Cu o mișcare scurtă Baraba îl lovi pe cel din fața sa cu dosul palmei peste obraz în așa fel încât să-i atingă nasul așa că sângele apăru imediat din nările ucenicului. Expert în astfel de lucruri Baraba nu dorise să-l vadă prăbușindu-se la podea pe cel din fața sa ci doar dorise
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
ajungem la cel mai râvnit concert din lume și ne picurau în urechi sunetele orchestrei pentru care străbătusem atâtea mii de kilometri, cu atâta oboseală, cheltuială și un oarecare risc adus de iarna acestui an, gata să întoarcă lumea pe dos pe pământul canadian. Peste toate acestea pluteau în mintea noastră cuvintele marelui dirijor Sergiu Celibidache: „Nimeni nu are un sunet atât de moale, de rotund, de cald ca vienezii", cuvinte care ne făceau să ne găsim cu greu astâmpărul necesar
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
își aminti că și el trecuse prin această stare de teamă și neliniște, înainte de a merge pe Muntele Athos, când îi povestise tatăl său aceeași legendă și multe altele. Se ridică de pe bancă cu mișcări încete, își șterse fruntea cu dosul palmei și începu să le vorbească. - Foarte frumos a relatat Mariana aceste secvențe citite. Să știți că este foarte adevărat... Am fost acolo și am mers pe acel munte. Mi-a fost ușor să înțeleg o parte din istoria locurilor
MUNTELE SIHAŞTRILOR (2.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364251_a_365580]
-
cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Durere întoarsă pe dos în mănușa pierdută-n pridvor, Negație ce nu neagă nimic pe lume, Acceptare botezată astăzi fără nume. E vremea să privim oglinda oglindită-n alta După ce ieșim din cuvinte minicinoase, Atunci toți zeii se întorc din Malta, Tăcerea trece în
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363142_a_364471]
-
trece în imne și-n clipe păguboase, Iubiri ne știute cum nu ne cunoaștem viitorul, Totul s-a măcinat până la vene, până la oase, Inodore și incolore precum dorul, Cuvânt strecurat în inimile rămase. Acum putem să ne citim viața pe dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363142_a_364471]
-
critică, anticalofilă și convențională, râzând de clasici și de debutanți. El avea un umor liric cu înțepătură amicală care a prins, aruncând peste bord convențiile lirice protocolare și academiste laolaltă cu cele moderniste. El dezbate lucruri cunoscute, dar spuse „pe dos”. Abordarea celor mai tragice teme este la fel de nonșalantă: Ne spălăm cu clăbucul tău, soare Săpunul nostru fundamental Pus la îndemână Pe polița cerului. Întindem mereu brațele spre tine Ți ne frecăm bine cu lumină De ne dor oasele de-atâta
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
și dușmanul năvăli peste Dunăre. Voievodul își adună oștenii, de la tineri țărani până la fii de boieri și se retrase cu oștirea într-o zonă deluroasă aflată între năvălitori și cetatea de scaun a țării. Cu cetele de oșteni ascunse în dosul copacilor urma să hărțuiască vrăjmașul sărindu-i în spate. Vor avea și avantajul râului ce brăzda câmpia dintre dealuri și mlaștina din lunca sa. Dar iată că sosi și ziua bătăliei. Fiind conștient de puterea adversarului, domnitorul trebuia să dea
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
la Masterat. Chiar gâsca tot mergând agale așa, Înființă o “Facultate de Gaga”, Iar rața fiind foarte isteață, Făcu o cercetare științifică: “La noi în cotineață”. Găina nu se lăsă nici ea mai prejos, Și concepu specializarea “Ouă pe din dos”. Colaboră cu bibilica, La a doua specializare “Numai atâtica”. Doar calul cel sportiv și necăjit, Făcu o Universitate la nivel mărit, Cu Facultatea “Toți la călărit” Și bivolii, studenți s-au priponit. Iapa ce trăgea azi la trăsură, Ajunse la
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
pe păgânii ăștia cu idolii lor și cu toate crimele pe care le-au săvârșit și de care nici rabi al vostru n-a scăpat? Cum? tună el. Cu o mișcare scurtă Baraba îl lovi pe cel din fața sa cu dosul palmei peste obraz în așa fel încât să-i atingă nasul așa că sângele apăru imediat din nările ucenicului. Expert în astfel de lucruri Baraba nu dorise să-l vadă prăbușindu-se la podea pe cel din fața sa ci doar dorise
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
Dar ce se întâmplă? Văzui pe Anca pe aici puțin mai înainte.Are probleme? Că te văd îngrijorat! -Nu-i nimic! Fă cum ți-am spus și lasă discuția că am treabă acum! Răspunde el nerăbdător și iese pe ușa din dos unde nu-l putea vedea nimeni, îndreptându-se repede spre plajă unde înțelesese de la fată că se întâmplă acea mârșăvie și unde trebuia să apară și ea așa cum se înțeleseseră. El îi dăduse Ancuței cheia de la magazia cu bărci să
PETRECERE NEFASTĂ (2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368507_a_369836]
-
tare. Apoi am încolăcit funia de capătul patului. Am rămas acolo și am cerut ca Domnul să mă ierte pentru ce am făcut.” Când vine clipa malefică, oamenii sunt aduși în situații fără de ieșire, logica lucrurilor normale fiind întoarsă pe dos. Aici avem de-a face atât cu nesocotirea normelor sociale de către fiu, inițial agresor, ulterior victimă, cât și cu sentimentul culpabilității (ca aspect al conștiinței morale) în cazul mamei, inițial victimă, ulterior autor al unei crime, dificil de încadrat într-
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
liniștea și nu mai pot trăi. Nenorocitul de Marco care și-a bătut joc de sentimentele mele și care m-a dat pe mâna a prietenului său, șacalul cel gras și slinos de Nicola care îmi întoarce toată ființa pe dos doar la gândul că m-a pângărit și a trepădușilor lui drogați, jur pe ce am mai sfânt, că țelul meu final va fi să-i fac să plătească, fiecare în parte așa cum merită și vor vedea că până la urmă
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
tot spre asta tind toți.. În plus lăudărosul “comunică’’ din top în detrimentrul lui, deoarece el necomunicând direct cu altcineva și chiar nici cu sine, nu ajunge să aibe un minim de satisfacție măcar din asta, e mereu întors pe dos, desigur cu excepția momentului când vorbește cu patos despre sine (egoistic). Iar, din ce s-a lăudat dacă nu e adevărat, sau și mai rău dacă este să creadă singur ce a mințit... Cine e el cel mai și cel mai
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
ar mai fi atâta jale. Am rămas singur în luptă. Relele s-au strâns duium... La toată casa se cântă, Iar eu plâng pribeag pe drum. Când la zbor ies liliecii, Din umbre-n față-mi v-ați ivit În dosul bisericii, Să vă spun cât v-am iubit. Făpturile prea-nghețate N-au răspuns dorinței mele Și-au rămas pe mai departe Sub povara crucii grele. V-am dus pomană la săraci; N-ați dat dovadă nimănui Că v-ați
MAMĂ, MÂINE E CRĂCIUNUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367902_a_369231]
-
Cercel Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nu știu, zău, ce să mai spun De bătrânul Moș Crăciun! An de an, câte un pic, I-a rămas costumul mic, Nici pe față, nici pe dos Nu-l încape de burtos, Iar chimirul, ce mai jale! De-abia țipă pe sub foale, Însă buba-i pân’ la ghete, Mama lor, azi, de șirete! Râgâind a usturoi Și a doage de butoi, E un drum atât de lung
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367937_a_369266]
-
să mă-nalț ca șoimul pe stâncă, să văd cărările pe unde umblaseși cu lapte... cu ouă... cu ce era de prisos; să ne-mbraci de sărbători, să fim mai aleși și, de rușine, să nu intrăm pe ușa din dos. Așa te-am cunoscut din totdeauna. O matcă-n stupul nostru vechi și mic, iar noi supuși, drepți slujitori, nu ne-a lipsit, din câte știu, nimic, c-am adunat, cu trudă, nectarul tot, din flori. Dar după ani, cu
TORICA LU IONICĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367970_a_369299]
-
să-i judece și să-i reeduce, reprezintă ceea ce nu ne permitem a numi „spiritualitate națională”, cu toate că n-am greși dacă am face-o. Pentru că, în privința acoperirii ca arie, acesta e domeniul atacat sau convertit: cel al spiritualității întoarse pe dos, până când capătă sens distructiv și amoral. O spiritualitate virusată până la a se contrazice și a deveni un cult al păcatului. Așa că, spre a nu păcătui și noi, o numim o „cultură a infracționalității dezvoltată cu rea intenție la plan național
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]