3,110 matches
-
Poezia mai este lupta lui Iacov cu Îngerul...! Dar care din cei doi a rătăcit drumul și bate câmpii, Iacov (poetul) sau îngerul? Ce treabă are în această luptă "îngerul căzut" cu care te-ai înfățișat lumii? Omul e o drojdie de înger. Sau altfel: omul este rebutul de la facerea lumii ideale, cea cerească. Sau altfel: omul este fantezia artistică a lui Dumnezeu, cel plictisit de mișcarea fără rest, eternă, a lumii fără orizont dezvoltată sub privirea sa fără limită și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
membrana celulară a substanțelor nutritive din mediu. Astfel, a putut apare, nu Încă o biocenoză, dar un lanț trofic. Pe acea vreme, În lipsa oxigenului, nu exista respirație; cu alte cuvinte, organismele Își obțineau energia necesară prin fermentarea hranei, precum și astăzi drojdiile, proces din care rezultă mult bioxid de carbon. Procesele de fermentare nu sunt totale, adică să ardă hidrații de carbon până la bioxid de carbon și apă. Și astăzi, drojdiile produc din glucoză alcool etilic. Ei bine, toate aceste substanțe, Împreună cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cuvinte, organismele Își obțineau energia necesară prin fermentarea hranei, precum și astăzi drojdiile, proces din care rezultă mult bioxid de carbon. Procesele de fermentare nu sunt totale, adică să ardă hidrații de carbon până la bioxid de carbon și apă. Și astăzi, drojdiile produc din glucoză alcool etilic. Ei bine, toate aceste substanțe, Împreună cu bioxidul de carbon, constituiau deșeuri ce se acumulau În mediu. Era, poate, prima formă de poluare a mediului, și avea același caracter ca mereu de aici Încolo, anume acela
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plantele le-au găsit și un rost ecologic. Decât să fie ele Însele - plantele - consumate de către ierbivore, plantele au oferit o tentație, acumulând În fructe substanțe nutritive și Încă dulci, precum glucoza. Și, dacă tot e glucoză, hop și noi, drojdiile și mucegaiurile care, În mai lunga noastră existență - și experiență - am “testat” cu succes o mulțime de substanțe, inclusiv generalizata celuloză. Dar nimic nu-i mai bun decât glucoza, de-a gata, nu produsă cu trudă din amidon și celuloză
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am “testat” cu succes o mulțime de substanțe, inclusiv generalizata celuloză. Dar nimic nu-i mai bun decât glucoza, de-a gata, nu produsă cu trudă din amidon și celuloză, nimic nu-i mai bun deci decât glucoza, chiar dacă noi drojdiile eliminăm ca reziduu alcool. Spre beneficiul cuiva ce va să vină, omul... Așa cum se vede din cele câteva exemple, nimic În natură nu are un rol propriu-zis și, mai ales predestinat. E vorba de impactul organismelor asupra mediului, tot mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a hotărât că „turcul plătește!“. Din mahalaua noastră era să uit pe Ghiță bărbierul, țiganul, vindecătorul de boale lumești al oltenilor precupeți și al băie ților de prăvălie, cu rețeta lui radicală și suverană: sticlă pisată băută cu rachiu de drojdie. Era, doară - cum scria pe firma lui cu cruce roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul atârnat sub em blema „La briciul lui Cuza“ -, „subchirurg cu diplomă“, priceput adică la răni și bube, la scrânteli
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu flori câmpenești și un pumn de țărână, strânse În propriul ei voal lung de pe plajă. Cine va avea răbdarea să le răsfoiască, aceste file Înflăcărate și desuet romantice? Le-am destinat focului, În lipsa analistului sau psihanalistului sensibilității noastre decadente, drojdie a sfârșitului de veac al XIX-lea. Despre cealaltă, ivită pe lume iarăși la mare și iarăși fiică a neamului cel sfânt, a scris Emanoil Bucuța, care o iubea și el În taină, dar fără noroc, În necrologul din Ideea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ne-a făcut-o: „Haideți, tovarăși, să mîncăm Împreună. Și eu sînt un vagabond“, arătîndu-și astfel disprețul subînțeles pentru natura parazitară pe care o vedea În călătoria noastră fără țintă. Ce păcat că asemenea oameni sînt asupriți. Indiferent dacă colectivismul, „drojdia comunistă“, reprezintă un pericol pentru viața normală, comunismul care Îi Încingea creierii acestui om nu era decît o dorință firească pentru ceva mai bun, un protest Împotriva foametei neostoite, transformat În iubire pentru această doctrină, a cărei esență n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
într-o altă lume, în care ne facem iluzia că vom ajunge cu toții dacă vom pătimi cât mai mult pe acest pământ. De ce, Doamne? De ce să suferim, pe nedrept și permanent, toată mizeria acestui pământ? Noi, cei săraci și neajutorați, drojdia societății, flămânzii și înfrigurații acestui pământ, noi care îți aprindem lumânări la biserică și ne închinăm cu smerenie în fața sfintelor icoane de la templul tău; care avem candelele aprinse pâlpâind sacru și transcendental în casele noastre amărâte; noi, cei mulți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
corecte, normale, acești indivizi practic nu aveau nici o șansă de a urca pe scara socială, iar regimul dictatorial atunci înființat a reprezentat șansa lor de a parveni și de a avea avantaje nemeritate, de a trăi pe spinarea altora. Practic, drojdia societății, pe bază de ,,origini sănătoase” era propulsată în vârf, să conducă ,,destinele țării”! Fiind slujitori de nădejde ai politicii înțelepte, partidul a avut grijă să îi ,,certifice” pe aceștia în posturi, dându-le diplome și calificându-i la ,,Academia
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
slabă; mă prostesc. Dar tu, floarea mea de deșteptăciune, de zâmbet și de frumusețe, să crești liberă și bravă pe pământul francez cel atât de iubit. Să-l ferească Dumnezeu de a cunoaște ceea ce cunoaștem noi așa de adânc, până la drojdia suferinței. Nu ne mai rămâne de cunoscut decât tortura fizică... Dar poate că într-o zi am să-ți spun: „Și totuși, nu era chiar așa de rău, căci cine ar fi spus că am să pot supraviețui despărțirii și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
secolul al XVIII-lea și la Începutul celui următor, s-a impus rachiul din cereale (horilcă, vutcă, secărică), În dauna rachiului făcut din prune (țuică, șliboviță) și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină, rachiu de drojdie) etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca niște duhuri rele - scria N. Paulescu -, falsifică băuturile și le otrăvesc cu diverse ingrediente.” Șumuleanu amintea În 1911 „acidul salicilic” printre ingredientele folosite de evrei În vin, iar Paulescu susținea În 1913 că unii „jidani” au fabricat vin „cu drojdie, glicerină, zahăr și alcool”, pe care autoritățile „l-au confiscat și distrus”. Cât despre „otrăvirea băuturilor tari”, cei doi susțineau că un oarecare „cârciumar ovrei Iancu” vindea rachiu făcut din „eter sulfuric [ ? !], În care e dizolvat un ulei esențial, anemonolul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost botezată „RIFIL” iar capitalul inițial a fost de 2,333 milioane de dolari SUA. În sfârșit, prin Decretul 529/1973 publicat În BO nr.55/7 aprilie 1973, la Curtea de Argeș urma a se ridica o „...instalație pentru producerea drojdiei bogate În proteine din normal parafine și alte materii prime cu o capacitate de 60.000 de tone/anual care poate fi extinsă la 120.000 de tone/anual”. Alte obiecte de activitate: „...producerea de drojdie bogată În proteine și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o „...instalație pentru producerea drojdiei bogate În proteine din normal parafine și alte materii prime cu o capacitate de 60.000 de tone/anual care poate fi extinsă la 120.000 de tone/anual”. Alte obiecte de activitate: „...producerea de drojdie bogată În proteine și a altor produse aprobate de adunarea generală; comercializarea produselor În România și În afara României; executarea de lucrări și prestarea de servicii legate de obiectul societății mixte”. Capitalul urma a fi acoperit În proporție de 57,28
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
chipul Ilenei. − Da’ spune odată, cumnată, că nu mai am răbdare, nici liniște; − Așa-i, că și eu am înlemnit când am aflat. Am fost la părinții mei la Armășoaia și ducându-mă la prăvălie să iau niște sare și drojdie pentru pâine, m-am întâlnit cu Toader a lui Axinte, bărbatul lui Tinca, sora matale de la Cursești-Deal, care fusese la Ileana Gâză și se gândea să vină la matale la Pungești... − Da’ spune odată despre ce e vorba, cumnată, că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru ambele Părți), iar mâncarea era suficientă și de calitate (în fiecare primăvară, toți furnizorii de produse alimentare pentru motonave se adunau la Giurgiu în vederea încheierii contractelor, de pe urma celor două motonave tot Giurgiul dispunând de piper, cafea, foi de dafin, drojdie, făină, carne și în câteva rânduri și de câteva tone de vopsea furnizată de patronul austriac pentru vopsirea în "alb strălucitor" a navelor, vopseaua "ce-ți lua ochii" ajungând însă pe pereții și pe gardurile din bătrânul port genovez). Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Valea Albă, când omul de fier, "Neînfrântul", a fost la pământ mai jos nici că se putea, decât numai sub el. Sunt clipe când drama atinge culmile tragediei individuale și naționale. La Valea Albă, Ștefan a băut Paharul Amărăciunii, și drojdia a băut-o. Drama și măreția lui Ștefan stau în lupta cu sine însuși, în dilema alegerii, a refuzului oricărui compromis: oare n-a fost o mare greșeală că n-a ales pacea în genunchi, că s-a răzvrătit împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și... și ce gândești Sihastre?! Crezi că într-o ulcică o să-mi găsesc pacea?!... Aleanul durerilor mele?!... Am strâns în mine amărăciune cât cuprinde! De m-ai cresta, numai fiere ar curge din mine... Nu vreau pacea! Am băut și drojdia din paharul umilinței. Și drojdia am băut-o! De-aș da glas durerii din mine, ar trebui să urlu! Și eu am Golgota mea! Oare... oare totul, totul a fost zadarnic?! Ștefan se îneacă, tușește... Durerile Măriei tale, ale Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Crezi că într-o ulcică o să-mi găsesc pacea?!... Aleanul durerilor mele?!... Am strâns în mine amărăciune cât cuprinde! De m-ai cresta, numai fiere ar curge din mine... Nu vreau pacea! Am băut și drojdia din paharul umilinței. Și drojdia am băut-o! De-aș da glas durerii din mine, ar trebui să urlu! Și eu am Golgota mea! Oare... oare totul, totul a fost zadarnic?! Ștefan se îneacă, tușește... Durerile Măriei tale, ale Moldovei sunt. Înțeleg. Ai purtat războaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la picior, rană ce până la urmă i-a cauzat moartea. Din Chilia Nouă Iancu mai avea de mers încă 40 kilometri până în Enichioi, o comună foarte mare cu populație bulgară, iar eu în comuna Galilești, tot mare, mare ca și drojdia speranțelor noastre, cu ucrainieni harnici și gospodari . Nu înghețase, iar drumurile nepietruite făceau ca roțile căruțelor să intre în noroi până la butuc. Eu aș fi putut merge cu vaporul până la Vâlcov, Veneția Românească, iar de acolo pe mare cu caiacul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
apă rece, luam terci cât cuprinde și turnam în uleiul încins din tigaie. Lingură cu lingură tigaia se umplea, întorceam minunile pe partea cealaltă și? guleai. Ei bine, dacă mai îmbunătățeam rețeta și cu două-trei ouă și un bob de drojdie, fericirea era deplină. Mai puțin însă ne descurcam cu uleiul. Cel de floarea soarelui fiind foarte scump apelam la cel de feroviar, uleiul de rapiță, materie primă la felinarele de la gară. La nalangâte veneau în puhoi musafirii: Ignatie Cravcenco
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
vă fac teoria chibritului. - Exact. și i-am făcut-o. - Mda. Dumneata ești de la Nicorești. Vorbeștemi despre derivatele vinului și ale strugurilor, în genere. Am amețit vorbind. Ba, dacă dracul are și coarne, de ce să nu-i spun și de drojdie. Cum se rade ea de pe doage și se usucă pe stirighie sau tirighie, că-i tot una, și cum și la ce se folosește. - Mda. Ești băiat deștept, măi Brumă. Să te înscrii la țărăniști. Toate ca toate dar oamenii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am înțeles de ce îmi este peisajul acela atât de cunoscut. Semăna perfect cu locul copilăriei mele. Sofia a venit în acel an cu o săptămână înainte de Paște. Mi-a promis cei mai buni cozonaci făcuți chiar de ea cu făină, drojdie și arome aduse din Germania. Era bucătăreasă. După câteva zile de la venirea lor, am văzut mașina albă cu număr străin trecând prin fața primăriei. A micșorat viteza și a claxonat încet. Claxonatul în localități era interzis. Venise neamțul Werner, iar claxonatul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pentru ambele Părți), iar mâncarea era suficientă și de calitate (în fiecare primăvară, toți furnizorii de produse alimentare pentru motonave se adunau la Giurgiu în vederea încheierii contractelor, de pe urma celor două motonave tot Giurgiul dispunând de piper, cafea, foi de dafin, drojdie, făină, carne și în câteva rânduri și de câteva tone de vopsea furnizată de patronul austriac pentru vopsirea în "alb strălucitor" a navelor, vopseaua "ce-ți lua ochii" ajungând însă pe pereții și pe gardurile din bătrânul port fondat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]