1,471 matches
-
Aceasta lărgește viziunea artistului și o limpezește structural. Ion Călugării reușește să situeze istoric păturile sociale de care s-a ocupat și altădată, iar aceasta constituie un alt succes al artei sale. (Ă). Romancierul se desprinde În bună măsură de duioșia mic-burgheză care colora imaginea acelei bătrânești și neschimbate uliți a cârpacilor, unde visurile tulburi ale lui Buimaș, băiatul Tiprei, reflectau Însăși dorința autorului de a se smulge, de a evada din această viață golduroasă. Romancierul și-a propus a Înfățișa
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
am pomerit că strîng în neștire mîinile celorlalți marinari, luîndu-le drept gogoloașe de spermanțet. Această îndeletnicire îmi prilejuia un sentiment atît de puternic, de camaraderie afectuoasă, încît am ajuns să le strîng mîinile fără încetare, privindu-i în ochi, cu duioșie, ca pentru a le spune: „O, dragii mei, de ce să ne mai dușmănim, de ce să mai nutrim unii față de alții vreo rîcă sau vreo invidie? Hai, să ne strîngem cu toții mîinile, să ne contopim unii cu alții, să ne topim
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de mult aceste mărturisiri crude despre Timișoara, fostul geal ceaușist mărturisește, sotto voce, că n-a vrut să... deranjeze, țara fiind concentrată pe aderările euroatlantice, dacă deci extragi numai și această gingășie cazonă, atunci coarda samariteană îți vibrează pînă la duioșie. Pledînd, de fapt, și ea, în favoarea aceleiași... normalități. Poți însă reveni, de ce nu, și chiar întreba: bine, dar ce fel de normalitate? E, ca să fim lucizi, cea decurgînd din tragedia postbelică a României, plătind cu vîrf și îndesat condiția ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este pentru mine o a doua mamă. Chipul ei este luminat de un zâmbet frumos și de ochii albaștri ca cerul. Deși fața ei este brăzdată de trecerea vremii, pentru mine ea este și va rămâne mereu tânără. Este întruchiparea duioșiei și a blândeții. Chipul ei radiază de bunătate. Îmbrăcămintea ei de zi cu zi se compune din haine foarte simple, dar bine întreținute și mereu curate. Bunica mea muncește foarte mult, deoarece are mult pamânt și animale. De câte ori mă duc
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Cristian Iancu BUNICA Era o zi de iulie. Eu și familia mea am hotărât s-o vizităm pe bunica, pentru că era bolnavă. Bunica mea are părul lung și nins de mulțimea anilor, iar ochii îi sunt blânzi și calzi de duioșie. Ea poartă de obicei haine de culori închise, pentru că este o femeie credincioasă. Are un suflet bun, este deschisă, ajută pe toți oamenii, în special pe cei necăjiți. Bunica ține mult la noi și ne iubește foarte mult. Vizita noastră
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
la glezne cu sfoară sau vârâți În opinci, iar pe deasupra o manta lungă, fără mâneci, prinsă pe umăr. Conducătorii purtau o căciulă țuguiată, cei de jos umblau cu capul descoperit. Femeile erau Înalte, mândre la port, cu multă blândețe și duioșie În chipul lor frumos, În ochii lor mari, galeși, umbriți de gene lungi. Purtau o rochie ușoară până-n călcâie, pe deasupra o haină până la genunchi, strânsă la brâu, pe cap o broboadă de in sau cânepă, mărgele la gât și flori
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de a-și apără țara și traiul liber Îi făceau temuți În războaie și despre vitejia lor vorbesc istoricii vremii. Cuvinte: ițari = pantaloni din stofă, dimie țesută În casă, așa cum poartă țăranii noștri de la munte; galeș = (despre ochi) care arată duioșie, tristețe; vatră = loc unde se face foc În casă, așezat, de regulă, la gura sobei; măciucă = bâtă (băț, baston, ciomag) Îngroșată la un capăt R(ZBOAIELE LUI TRAIAN CU DECEBAL după Mihail Sadoveanu A fost demult, În vremea veche, o
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc „aproape unic” în cadrul generației sale, un tânăr care „posedă o duioșie și o luciditate de mare înțelept, știind de minune să alterneze construcția și iubirea de neam cu grija de propășire și să le îmbine într-o mărinimoasă viziune”. Dintre reprezentanții școlii de cercetare de la București, Comarnescu s-a simțit constant
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai mică. Pentru a-i înțelege semnificația, este necesar așadar să știm ce se înțelege prin ra≤mă. În pofida traducerilor curente, din comentariile majorității autorilor arabi, ra≤mă ar rezulta că înseamnă în primul rând „bunătate, binefacere” (R"z), „blândețe, duioșie, bunăvoință” (Al-Mubarrad141); lipsește cu totul ideea de iertare pe care ar putea-o sugera calificativele „milostiv”, „îndurător”. Doar o parte minoritara a școlii mu‘tazilite (Bagdad, începutul sec. al IX-lea) o definește că „nepedepsire a celui ce merita a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ale relativei sinonimii. d. Unele nume că Ra≤m"n și Ra≤m par a avea deja o traducere consacrată: „Milostiv” și, respectiv, „Îndurător”; or, după cum am menționat mai sus165, ra≤mă nu înseamnă „indurare”, ci mai degrabă „bunăvoință”, „gingășie, duioșie”166. e. Pe lângă această, se pune și problema redării gradelor de intensitate - la această pereche, dar și la multe altele (Gh"fir, Ghafór, Ghaff"r; Š"kir și Šakór; ‚"liq și ‚all"q etc.) Redarea pur și simplu a intensității
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cea mai adecvată, însă acesta nu are forță adjectivului intensiv din ebraică, nici nu îi este rezervat exclusiv lui Dumnezeu. Pentru raƒóm și merahQm (3.1.14.2) este imposibil de găsit un termen în românește care să exprime dragostea, duioșia cvasi-viscerală a mamei pentru copilul său. În orice caz, ‚"s: și ra> ƒese: (3.1.14.3.) s-ar cuveni traduse altfel decât raƒóm și merahQm: eventual, primele cu „îndurător, plin de indurare” și celelalte cu „plin de dragoste”. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
post-mortem al Academiei RPR. Lirica, de o anume melodicitate, a lui P.-P., adunată postum, în 1896, este aceea a unui melancolic timid și însingurat, pierdut în reverii sau urzind sfioase gânduri de dragoste. Poetul e un afectuos, de o duioșie aproape feminină. Peisajul cernit al amurgului, toamna, cu cerul plumburiu străbătut de umbrele sinistre ale corbilor, îi declanșează acestui senzitiv o stare apăsătoare de urât, de spleen (ca în poezia simbolistă) și o melancolie tulburată, vag, de presentimentul morții. Prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
străbate versurile învecinate cântecului popular ca simplitate ale Mariei Banuș; sau ca și energia și dinamismul strunit în cuvinte și imagini sigure, bine elaborate ale lui E. Jebeleanu; sau ca și apriga combativitate alternând cu simțăminte de gingășie și de duioșie a lui Eugen Frunză; sau ca și suplețea în exprimare unduioasă ca un izvor ce-și face loc printre pietre, a Veronicăi Porumbacu; sau ca și precizia de redarea imaginilor a lui Mihu Dragomir sau ca izul folcloric al versului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
peste care am trecut razant și care, un capitol mai târziu, se dovedește cheia unui incident altfel inexplicabil. Unii autori se aventurează în efuziuni lirice, alunecă în poezie, visare, compătimirea personajului, atragerea lectorului în emoție. Există pagini care aduc nostalgie, duioșie, compasiune, în proza Desperado. Scriitura sensibilă face textul vulnerabil, o bună capacană pentru sensibilitatea unui lector obosit de mistere, descifrări ingenioase și victorii intelectuale. Ishiguro e un autor hipersensibil. Până și ironicul Barnes are un roman de participare afectivă (Staring
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt adolescenți, elevi încă, provenind din familii simple și nu tocmai înstărite. Ei au complexele și timiditățile tipice vârstei lor, pe care Brownjohn le sesizează cu mare acuitate și le redă neiertător, dar cu o înțelegere care sugerează o oarecare duioșie. Ei se cunosc la o petrecere pentru tinerii "reds" (roșii) din cartier. Brownjohn nu discută nimic despre părerile lor politice. Demonstrația, pregătirile pentru petrecere sunt simple pretexte de a-și petrece vremea cu alți tineri. Îmbătrânirea este pentru ei o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
peste puteri, așijderea din vreme Inima mea, ce-adânc și mult se teme că vei pleca, să știe se cuvine ajunul lung și foamea ei de tine să-și stâmpere din timp ca să se-ntreme. De-aceea, ochi ai mei, cu duioșie priviți frumosu-i chip și ca din unde sorbiți de pe obrazu-i bucurie, și tu, auz al meu, mi te pătrunde de glasul lui, preadulce armonie cum raiul însuși alta-n el n-ascunde6. Veronica Gambara (1485-1550) Veronica Gambara este unul dintre cei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Dumnezeu. Simțea cum viața nouă era răscumpărată cu prețul suferinței (acestea erau convingerile lui din vremea studenției). El ajunge să trăiască regretul și pocăința, după un vis, ajutat de bunătatea fără margini și sacrificiul Soniei. Ea, cu dragostea, cu duioșia, cu puterea îndurării, i-a îndrumat pașii și l-a vegheat să renască omul ucis de el prin crimă. Paul Evdokimov, filosof teolog rus de expresie franceză, a caracterizat-o sugestiv pe Sonia: este figura limită cea mai paradoxală și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mai bun până acum, mai ales prin romanul Tangoul memoriei, autorul păstrează un echilibru ireproșabil între umorile epice (dacă pot fi numite așa), jonglând dezinvolt cu pateticul, grotescul și sentimentalul, grandilocventul, seraficul și atrocitatea, sublimul și ridicolul, cinismul, ironia bonomă, duioșia ipocrită - fără să alunece nici un moment pe panta kitschului. SCRIERI: Tratat de apărare permanentă, București, 1983; Tangoul memoriei, București, 1988; Dodecaedru (în colaborare cu Nicolae Iliescu), București, 1991; Ultimul Isus, magnificul, București, 1995; Călătoria Luceafărului, București, 1997; Requiem, București, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
și totodată dezinvoltă a gesturilor și vorbirii se îmbină în chip firesc cu tentația senzaționalului, fantasticului și abisalului psihologic. Definitorie rămâne însă perspectiva moralistului și a umoristului, care uzează de o gamă largă de mijloace, de la zâmbetul îngăduitor, solidar cu duioșia, până la distanțarea sarcastică. Sub camuflajul ironiei și al jovialității sudice, cu tentă caragialescă (s-a vorbit de „miticismul” naratorului și al eroilor săi), se ascunde un liric și un sentimental care râde ca să nu plângă, dotat cu înțelepciunea celui ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
locul ei predilect de desfășurare îl constituie lumea basmului, atemporală, ideală. Idila este menită să ilustreze de fapt un simbol al Primăverii, Flora, simbol care sintetizează întreaga compoziție. "În "Idila" ce dăm astăzi, apar toate calitățile de dragoste și de duioșie ale lui Lukian. Într'un câmp plin de flori, un copil și copilă de țărani stau unul lângă altul. Florile ce-i înconjoară parcă sunt inimile lor înflorite și parfumate. El privesce parcă în sine însuși, ea se uită la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit și un precursor al poeziei moderne alături de Ch. Baudelaire, P. Verlaine, A. Rimmbaud, Al. Macedonski, G. Bacovia, L. Blaga. Alte teme și motive romantice eminesciene: facerea și desfacerea; luna; lumile siderale; muzica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]