2,114 matches
-
încă din anul 1292) cu Toctai. Comerțul, așa de înfloritor la gurile Dunării între 1281-1300, avea să fie întrerupt pentru un timp, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și cu acela din întregul bazin al Mării Negre. Distrugerile porturilor maritime și dunărene, cu nimicirea negustorilor din timpul luptelor interne, au produs mari dificultăți populațiilor înconjurătoare și implicit statului mongol. Suferințele, mărite de o secetă cumplită, trei ani la rând, și completate de o boală a cailor, i-au determinat pe locuitorii aflați
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
unui tribut. Oferta a fost apreciată ca favorabilă și acceptată. Astfel, marele han și-a întregit Imperiul Mongol prin intermediul lui Iagello nu numai până la Nistru cu Bielorusia, Ucraina de Vest și Podolia, cum crede R. Grousset, ci și cu voievodatele dunărene și Dobrogea. În virtutea acestei înțelegeri, Marele Duce al Lituaniei a obținut de drept preponderența politică și asupra Țărilor Românești cu Dobrogea, ca părți ale Imperiului Hoardei de Aur. Autoritatea lui a crescut și mai mult la sfârșitul anului 1386, când
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a Moldovei, de teama turcilor. Înainte de 15 iunie 1389, data când a avut loc bătălia de la Cosovo, la care au participat și contingente de români moldoveni și munteni, Mircea cel Bătrân se intitula deja domn al Ungro-Vlahiei și al părților dunărene, în 20 ianuarie 1390, „despot al țărilor lui Dobrotici și stăpân al Silistrei” și în 27 decembrie 1391, voievod al Valahiei „începând de la Alpi și până la marginile Tartariei (voyvoda totius regni Vallachiae incipiendo ab Alpisbus usque ad confinia Tartariae)”, adică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1828, după o stăpânire otomană de 400 de ani, și, ca și când ar fi vrut să răscumpere acest răstimp de înstrăinare, a început să progreseze rapid în domeniul economic și cultural. În 1836 orașul a fost declarat porto franco și navigația dunăreană a devenit una dintre cele mai importante căi comerciale din Europa Occidentală. Brăila a devenit rapid unul dintre cele mai importante porturi (1839), ceea ce a determinat o dezvoltare în ritm accelerat a comerțului și industriei. La această înfloritoare situație a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de-al nostru. Rusia nu fusese străină nici de răpirea Moldovei de nord numită ulterior Bucovina de către austrieci, dar atunci ura moldovenilor s-a îndreptat mai ales asupra Austriei și Turciei. Odată cu slăbirea Turciei și întărirea dominației rusești asupra Principatelor dunărene, după Pacea de la Adrianopol (1829), au văzut românii că "jugul de lemn" al turcilor a fost înlocuit cu "jugul de fier" al rușilor. Reacția nu a întârziat să apară: în 1848, revoluționarii din București au ars în piața publică Regulamentul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
o singură tabără. În ce privește Rusia, vinovăția ei ține de istoria relațiilor dintre noi. Rusia, ca mare putere, începând cu Petru cel Mare, a încercat mereu să ajungă la Dunăre și, în consecință, să înglobeze imperiului său tot mai întins Principatele Dunărene. Principatele Române și, apoi, România au suportat, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, nu mai puțin de 12 invazii și ocupații rusești. Nu de puține ori Rusia a înșelat sau a trădat România la masa tratativelor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
printr-o organizare clară, apariția elementelor conștiinței naționale etc.). Ca atare, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, cînd în Vest au început să se afirme statele naționale, iar mentalitățile se schimbau sub auspiciile științei, popoarele balcanice și dunărene erau supuse puterii turcești, în vreme ce Rusia își manifesta tot mai intens intențiile expansioniste. Nici turcii și nici rușii nu erau însă purtătorii modelului european, astfel încît zonele în care și-au manifestat supremația au cunoscut o evoluție diferită sub toate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
domnitorilor acestora, la Viena; așa a început Războiul Crimeei. În martie 1856, Tratatul de pace de la Paris a pus capăt conflictului, în care Imperiul Țarist a trebuit să facă față singur alianței dintre otomani, britanici, francezi și Regatul Sardiniei. Principatele Dunărene au rămas sub suzeranitate otomană, iar protectoratul rusesc a fost înlocuit cu statutul de "garanție colectivă" din partea marilor puteri europene. Cum era firesc într-o asemenea situație, actul constituțional emanat sub control țarist a fost suspendat de facto. Din jocul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
austriac vor juca un rol decisiv în puciul nazist din iulie 1934), fie să limiteze atracția exercitată de Germania nazistă într-un contex care, pînă în 1935, se caracteriza prin lupta pentru influență dintre cele două dictaturi totalitare, în zona dunăreană și în Balcani. Cît despre Hitler, după venirea sa la putere, acesta susține și el organizațiile pronaziste ca "Falanga" poloneză sau mișcarea sudetă a lui Konrad Henlein din Cehoslovacia. Fiind vorba despre acțiuni conduse de serviciile italiene și germane în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pacea și a zădărnici astfel crearea unei Bulgarii mari prin încorporarea Rumeliei. Dar soarta armelor vrea altceva. Sârbii sunt bătuți la Slivnița de armatele bulgaro-ru meliote. Înfrângerea sârbilor a fost datorită mai ales incapacității comanda mentului cât și comandantului armatei dunărene, care a stat în inacțiune în loc să alerge la Slivnița. Bulgarii, victorioși, înaintează acum pe toată linia. Bat pe sârbi la Pirot, bat pe sârbi la Vidin și intră în Serbia. Însă, în urma amenințării Austriei că, dacă bulgarii vor mai înainta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
e mare. Opoziția îndreaptă loviturile în contra cabinetului precedent Brătianu-Boerescu, iar liberalii, precum Gheorghe Chițu, N. Fleva și alții atacă pe Vasile Boerescu, acuzându-l că a primit instituirea Comisiunii mixte pe care, de altfel, o combătuse delegatul României în Comisiunea dunăreană. Interpelări sunt dezvoltate la Senat și Cameră, iar din dezbateri iese cam micșorat Vasile Boerescu. Ion Brătianu, simțindu-se atins de toate aceste împrejurări și mai ales de faptul că fratele său Dumitru - actualul președinte de Consiliu - nu a luat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a fost primită de toate puterile mari. La Cameră, Gheorghe Vernescu interpelează guvernul și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a fost primită de toate puterile mari. La Cameră, Gheorghe Vernescu interpelează guvernul și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul de Externe Stătescu arată că toate puterile au primit propunerea Barrère, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au primit propunerea Barrère, dar că România n-o poate primi; d-sa propune ca acestei Comisiuni mixte să i se acorde numai o misiune de supraveghere. Comisiunea să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri obicinuite lui, prin care-și fulgera de sus adversarii. — Ce-ați făcut din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dar că România n-o poate primi; d-sa propune ca acestei Comisiuni mixte să i se acorde numai o misiune de supraveghere. Comisiunea să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri obicinuite lui, prin care-și fulgera de sus adversarii. — Ce-ați făcut din regalitatea d-voastră? Veți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
drept ca, pe baza titlurilor ei seculare. România să reintre în posesiunea insulelor și a gurelor Dunării, coprinzându-se între acestea și Insula Șerpilor. Această înapoiare ar fi numai o dreaptă restabilire a dispozițiunilor originare prin care Marile Puteri încredințaseră Principatelor Dunărene, la 1856, paza libertății Dunării la gurele ei. IV Avem temeinica speranță că România va primi de la guvernul Imperial al Rusiei o despăgubire de război, proporțională cu oștirile ce dânsa a pus în mișcare. Mi se pare că este cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Austro-Ungaria și Italia și sprijinită de restul Europei, crede că trebuie să declare că Rusia s-a arătat destul de generoasă oferind o provincie care întrece cu 3 500 kilometre patrate întinderea Basarabiei și care prezintă încă 150 kilometre de țărm dunărean și un litoral important pe Marea Neagră; dacă însă România dorește a obține încă oarecari localități în cari elementul român s-ar afla, dacă nu în majoritate, cel puțin destul de compact, plenipotențarii Rusiei au oarecare latitudine pentru o asemenea combinațiune. De la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
guvernului Imperial era de a obține de la România înstrăinarea Basarabiei. Interesul și siguranța Statului impuneau guvernului Măriei-Sale Carol I datoria de a se lepăda de propozițiunea ce i se făcea. Țara, care cu câtva timp înainte purta numirea de Principatele Dunărene, nu putea să renunțe la partea cea mai însemnată a râului, căruia-și datora atât vechea sa denumire, cât și dezvoltarea ei comercială, cât și foloasele situațiunii sale geografice. în adevăr România pune cu atât mai mult preț la păstrarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de a privi acest act solemn, care se propune votului dv. Și noi dăm adeziunea noastră deplină, credincioasă și absolută proclamării ce se face azi Măriei-Sale Carol I de Rege al României (aplauze) și mă bucur că văd vechiul principat dunărean ridicat la rangul de Regat. (Aplauze.) A plăcut Adunării suverane a României și guvernului Măriei-Sale să schimbe titlul de Domn al țării românești în titlu, poate ierarhic mai rădicat, de Rege, dar, îndrăznesc a zice, nu mai mult glorios. Să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și apoi de fiecare din d-nii reprezentanți ai puterilor străine acreditați pe lângă Curtea din București. După aceasta au urmat felicitările doamnelor delegate ale Societății de binefacere Elisabeta Regina și ale soțiilor înalților funcționari. M.S. Regele a primit asemenea felicitările Comisiunii dunărene. A.S. principele hereditar de Hohenzollern a primit corpul diplomatic, care i-a fost prezintat de către decanul, contele Hoyos, ministru al Austro-Ungariei. În acest timp pornise de la Mitropolie, spre a veni la Palat, cortegiul coroanelor, în ordinea următoare: Un pluton de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
oferit, în înțelegere cu toată conducerea organizației partidului, să candidez pe lista liberală de la Ismail, pe locul al doilea după el. Evident, nu mi-a displăcut deloc această propunere. Ismail era un județ care mă interesa mult. Era un județ dunărean și vecin cu locurile mele natale. În copilăria mea veneam adesea în excursie pînă la Prut și priveam Basarabia și orașul Reni, pe atunci pămînturi ocupate, prin rapt, de ruși. Campania electorală în județului Ismail a fost agitată din cauza candidaților
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
decembrie 1943, că România va face de acum încolo parte din zona de influență a Rusiei. Numai înalta opinie despre el era foarte vanitos și socotea că rolul pe care îl deținea în politica internă, îl deținea și în spațiul dunărean și pe plan internațional -, putea să-l facă să se rostească cu atîta convingere. La această deformare a spiritului lui Maniu se adăuga necunoașterea problemelor internaționale și lipsa de informații. În plus, ignora istoria Rusiei în raport cu Moldova și Valahia. Datorită
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
toți, dragi sahaja yoghini de pretutindeni, la programele noastre în aer liber, la care veți avea șansa de-a da Realizarea Sinelui și, de asemenea, veți avea bucuria de-a vă întâlni cu frații voștri din cele două orașe vecine, dunărene: Galați și Brăila. JAI SHRI MATAJI! P.S. Într-o comunicare viitoare voi încerca să vă relatez câteva din cele mai interesante Realizări. Brăila, mai 2003 2. Continuarea Dragii mei, m făcut imprudența, într-o relatare anterioară, să promit o revenire
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
tendință politică”, Revista a fost mai mult economică decât culturală, deși avea rubrici cuprinzând recenzii, conferințe, articole despre școală. S-a scris despre rolul cooperației, noul regim industrial, conversiunea datoriilor agricole, controlul aprovizionărilor și lucrărilor publice, revalorizarea cerealelor, comerțul statelor dunărene, puterea banului, taxele anti-duping și clauza națiunii celei mai favorizate etc. La rubrica „Însemnări” se făceau referiri și analize privind sistemul contingentărilor în Franța, Turnul Babel economic, spre economia dirijată - Agricultura colectivizată - URSS cauza crizei mondiale, impozitul pe capital ș.a.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui, dar și despre destinul oricărui politician român; poate și al oricărui cetățean care a traversat aceste decenii unice, teribile, cum o spuneam, din istoria românească și est-europeană. Cunosc extrem de puține date din genealogia familiei sale - a crescut În orașul dunărean Oltenița, dar l-am auzit la televizor mândrindu-se cu o bunică maramureșeană! -, tatăl său a fost un comunist curajos Într-o perioadă grea pentru acest minuscul partid, Înainte de război, când această grupare politică era mai mult sau mai puțin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]