1,836 matches
-
obișnuite. Terapeutul trebuie să stimuleze pacientul să identifice sarcinile necesare zilei obișnuite și să decidă care sunt esențiale. Activitățile esențiale sunt cele care trebuie îndeplinite din motive personale, precum mersul la toaletă sau luarea mesei; sau din motive familiale, precum dusul sau adusul copiilor la școală. Unele sarcini esențiale pot fi modificate în ceea ce privește momentul din timpul zilei când trebuie făcute, pe când altele pot fi îndeplinite într-un moment specific al zilei. Alte activități zilnice pot fi organizate în jurul celor care sunt
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din piesa lui Goethe Ifigenia în Tauris, personajul lui Everac se îndrăgostește de Ifigenia și încearcă tot timpul să se poarte așa cum își închipuie că ar dori ea. De la început, când constată că tânăra e mereu palidă și cu privirea dusă, Toas își întreabă supușii dacă au tratat-o bine, după cum le-a poruncit. El îi îndeamnă să nu se amestece în rostul ei și să o ajute să-și ducă jertfele la bun sfârșit, în caz că așa consideră de cuviință : Dacă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
două tipuri. Competiția este la nivel de grupuri când, așa cum am văzut în capitolul 7, partidele sunt strâns dependente de o organizație "paternă" tribală sau geografică, etnică, religioasă sau clasială. Există atunci un război între tabere bine definite, un "război" dus (în mod normal) prin mijloace electorale. Alegerile determină puterea fiecărui grup făcând apel la loialitatea membrilor grupului. Din când în când poate exista un armistițiu, iar partidele pot ajunge la un acord acest tip de acord între "pilonii" societății a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Sub buza de munte, sub clarul de lună dîre prelungi, mișcătoare. Anii aleargă, toamnele-și scutură zilele toarse-n neștire Și veșnicia prinde-n buchetul lui Mișu cincizeci de fire. Iașu-i departe de Colibița, munții pe frați îi desparte, Că duși sînt în lume fiii lui Toma, țăran din Cernești fără carte. Când Bistrița urlă zdrobită-n vîltoare și candele-aprinde, cerești, Te-nchină creștine la fiul lui Toma, țăran moldovean din Cernești ! Iar când amfiteatrul spre tine revarsă lumina din care
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
prezidat au făcut dovadă față de țara voastră mai ales în ceasurile grave ale Cehoslovaciei -, rugîndu-vă stăruitor de a apăra țara mea și de a-i acorda întregul sprijin."" Gheorghe Tătărăscu socotea că unice negocieri valabile nu puteau fi decît cele duse direct cu Rusia sovietică. În plus, era oportună ideea de a obține sprijinul lui Beneș, care în 1943 avea o egală ascultare și la Moscova, ca și la Londra și Washington. Gheorghe Tătărăscu, politicește izolat la acea epocă, nu a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Văzând ca nu-i chip de scăpare, m-am sfătuit cu Viorica Nemțoc, prietena mea (în șoaptă) să ne cerem afară. S-a uitat la noi pieziș și ne-a spus: Duceți-vă, dar să vă întoarceți repede! Noi însă duse-am fost. Ne-am întors doar a doua zi. Acasă, nu m-au certat c-am venit mai devreme. S-a crucit de-așa "lecții". În altă zi având orele de religie, preotul ne-a zis să ne luăm bagajele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fost suficiente trei-patru ore. Obiectivele știute mă tentau: castelul lui Cuza pe care-l văzusem când eram elev, și biserica (monumentală) catolică din Șcheia. Timpul disponibil m-a obligat să-mi caut alt traseu. Spre Bălușești (vreo 40 de kilometri dus - întors), am trecut prin Cotu Vameș, localitate în care s-a născut Otilia Cazimir; firesc, școala de acolo poartă, ca o recunoaștere destul de târzie a valorii fiicei satului, numele poetei. De fapt, se numea Alexandra Gavrilescu, și era fata popii
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mereu pe mama: unde este? și de ce nu vine? Neștiind că-și măcina sănătatea și suferea pe nedrept chinurile iadului în groaznicele închisori comuniste. Am împins cu grijă ușa camerei și am tras cu urechea. Mama și frații mei dormeau duși. M-am strecurat cu grijă la spatele fratelui meu Radu, am tras un colț de cuvertură peste mine și am adormit. 3. MILITARII La început, am crezut că, din cauza loviturii de la picior, m-am îmbolnăvit și aiurez, am halucinații. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de cârpă se încheie abia după lăsatul întunericului. Cu degetul de la un picior zdrelit, Titi se grăbește spre casă. Deschide ușor ușa, îngrijorat că va fi certat pentru întârziere, dar constată că mama și cei cinci frați ai lui dormeau duși. Se părea că va fi o noapte obișnuită. Pe la ora patru însă, au fost treziți de niște bătăi nervoase în poartă. Un civil și trei militari înarmați le-au adus la cunoștință că trebuie să-și ia în grabă strictul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la Brăila, singurul punct serios de aprovizionare cu ceea ce se mai putea găsi În acel timp de război greu. Pe Vâlciu și Dunăre, la Brăila, se putea merge doar cu barca. La vale era ușor, dar Întorsul la deal, trebuia dusă barca la edec, cu funia, mare parte din timp. Cojocarul era compus din circa 15 case, fără garduri, cu casele construite ca și acelea descrise de Vasile Pârvan În Getica. Locuitorii se Îngrijeau În special de trei articole: chibrituri, gaz
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
muncă luau bucuroși pământ În dijmă, În special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau În schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, Întrucât marii proprietari Îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat În iunie În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
poate deveni conduită de viață un astfel de precept în viața unui intelectual (ateu), într-un mod conștient? Prin definiție, el nu poate accepta ușor ceva ce, prin educație, i se pare un nonsens. Lui îi trebuie o explicație logică dusă, poate, până la abstract. N-ar fi necesară și o... revelație? Chiar dacă înțelege și acceptă filosofia, pentru el tot nu este suficient; gradul lui de ateism este atât de înaintat, încât revelația devine... obligatorie. Dar i se va arăta lui, Dumnezeu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
că românii austrieci nu-s sfâșiați de partide politice pasionale, ci, recunoscând că numai în cultura adevărată se face dovada prosperității unui popor” și care, alături de „reuniunile de lectură înființate de țărănimea română, aduc mărturia că românii austrieci pășesc înainte, duși încet, dar sigur!” Cât privește ziaristica din Principate, aici au existat în decursul anului 1867 40 de ziare 25 în București, 7 la Iași, 3 la Galați, 1 în Focșani, 2 în Botoșani, 1 la Craiova și 1 la Bacău
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cercetarea arhivelor, atît cît a fost posibil, rezultă "că există peste 600.000 de deținuți politici condamnați. Cărora li se adaugă 200.000 de reținuți administrativ (fără proces), zeci de mii de oameni trimiși în domiciliu obligatoriu (strămutați, deportați sau duși acolo ca să-și completeze pedeapsa). Sute de mii de țărani ei sînt și cei mai numeroși, peste 25% din totalul condamnaților au fost arestați pentru motive așa-zis economice (neplata cotelor, neducerea grînelor la aria comună, sabotaj, altfel spus refuzul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-ți cumperi până acum palate, dar ce faci ? Bei și te distrezi toată ziua cât e de mare cu prietenii. Muncești, că văd că muncești, pe fiecare placă cânți tot mai bine, te maturizezi, se vede că nu te lași dus doar pe mâna talentu- lui tău și mai pui și de la tine, și asta, Doamne, iubitul meu, e minunat. Așa te-am crescut și eu, și taică-tu... Ce mândru ar fi fost de tine dac-ar fi fost aici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Baltica și Mediterana. Marea Nordului și Atlanticul, compatibilități profunde, tipare de civilizație germanică și suedeză active, perenitatea unor modele culturale. Și, brusc, Sankt-Petersburg, alt fus orar, alte diferențe vizibile în cotidian: hotel kafkian și biserici transformate în muzeu. Ferestrele cu vopseaua dusă și scorojită de la Ermitaj, protejând (?) picturile lui Matisse și Fra Angelico. Statuile lui Lenin, omniprezente. Istoria împovărătoare a trecutului comunist în acest „oraș-erou”, care nu se poate despărți decât cu nostalgie de trecut. La Moscova se simte un alt aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
palestinain a fost invadat de elicoptere și tancuri israeliene. După câteva tiruri de rachete, cei șase, în legătură cu care Mahmoud Hussein evocase o eventuală punere în libertate, au fost răpiți în mare viteză, legați, dezbrăcați în fața camerelor de luat vederi și duși, pentru mai multă siguranță în Israel. Închisoarea n-a mai fost reconstruită. Ruinele ei au devenit un fel de adăpost social gratuit. Represaliile și contrarepresaliile mai continuă și acum. Poți împărți cu alții proprieatea asupra Țării Sfinte, dar niciodată și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe sub brazi uriași, coborând de la Agapia din deal, de la singurateca chinovie cu călugărițe bătrâne, la Agapia din vale, unde după perdelele de mătase ale chiliilor străluceau mulți ochi umezi de fete tinere și frumoase de neam bun, coborând cu gândurile duse și cu sufletul plin de neînțelese doruri, flăcăul se opri într-un amurg supt arcul negru al unui brad, cu ochii ațintiți spre o minune. Pe fereastra deschisă a unei chilii, fereastră săpată sus în zid, fereastră îngustă, întunecoasă, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o voe bună ca în vechi zile, și cuconu-Nicu, cu inima bună și deschisă, are o singură părere de rău că n-a știut mai din vreme că va avea așa musafiri, ca să pregătească o masă cum știe el! Dormim duși, dormim împărătește. Și a doua zi dimineață pornim spre tabără, "spre pământul făgăduinței", unde zile lungi vom bate dealurile și vom duce în corturi vieață de nevoi. Tabăra noastră e așezată pe un podiș trist și sărac, ars de soare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru organizarea unei cruciade. Turcii au ajuns cu incursiunile lor în nordul Italiei Sonzo. Au reușit să ocupe pentru scurtă vreme cetatea Otranto, în sudul peninsulei, încât îngrijorarea produsă a născut preocuparea pentru aflarea semnelor și simbolurile sub care trebuia dusă lupta contra păgânilor. În afara semnificației pe care fresca de la Pătrăuți o are pe planul mentalităților, “această scenă este una din cele mai frumoase - prin dinamismul mișcărilor, prin amploarea compoziției, prin precizia netă și totodată plastică a desenului - din întreaga pictură
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Pătru îi condiționează izbânda. Dintre toate păsările întrebate de spațiul mitic al zânelor doar ciocârlanul, întârziat în timpul fără curgere de pe celălalt tărâm, știe unde se află. Rolul lui îl suplinește și pe cel al calului, transportându-l pe erou dus și întors. Este, poate, prima fază din procesul pe care l-a remarcat Propp, al fenomenului asiatico-european de substituire a păsării de către cal. Toate atributele ciocârlanului, de la aripi până la capacitatea de a vorbi, vor fi preluate mai târziu de cal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mi-a devenit tată... Dragă Lucian Vasiliu, în anul 1985, primăvara, am alergat prin curtea Casei Pogor, urmărit îndeaproape de regretatul Constantin Liviu Rusu, care mă fotografia pentru coperta cărții tale "Să alergăm împreună"... Alergam alături de regretata poetă Irina Andone, dusă și ea într-o lume mai dreaptă. Tu aveai, în acel moment, o criză de discopatie... A mai alergat cineva în locul tău în viața asta? Dragă Adrian Alui Gheorghe, pentru mine, primăvara anului 1985 a fost un fel de primăvară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar degeaba... A mângâiat mieluțul... despărțindu-se cu greu de el și cu durere În suflet. Iuda Îl ținea strâns de picioare și cu capu-n jos Îl ținea. Mieluțul s-a zbătut de câteva ori apoi s-a lăsat dus... Când a ajuns cu mieluțul la ucenici se lăuda cu marfă bună pe care o cumpărase cu preț de găină, adică 30 galbeni un preț de nimic. Toți vedeau răutatea lui Iuda iar Domnul Iisus luase mieluțul În brațele Lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Cioricești, din ținutul Covurlui, proprietatea vornicului D. Mavrocordat, unde „înglodându-să în datorii și până acum nu s-au mai turnat”. La 9 septembrie 1847, birnicii dintr-o mahala a orașului arătau că dintre ei „mai mulți lipsăsc decât suntem față, duși fiind pe la treer și alte locuri depărtate”. În decembrie 1848, într-un alt raport, ispravnicul atrăgea atenția din nou că un număr mare de locuitori sunt „împrăștiați după muncă pe la feluri de locuri spre agonisirea hranei”. Totodată, avea loc și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stradă și În cafenele legătura, mediatorul Între om și marfă. Gains era doar un preot de parohie În ierarhia mărfii. Vorbea despre barosani cu o voce plină de-nfiorare și respect. „Legăturile spun...” Venele-i erau În cea mai mare parte duse, retrase spre oase ca să scape de acul iscoditor. O vreme și-a folosit arterele, care sînt la o adîncime mai mare decît venele și mai greu de nimerit, și-n scopul ăsta și-a cumpărat ace lungi, speciale. Trecea prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]