4,278 matches
-
resursele informaționale * Oportunități educaționale, recreaționale * Sprijin copiilor în procesul educațional Persoane cu dizabilități * Resurse, servicii și sprijin pentru a utiliza cât mai independent opțiuni ca persoanele fără dizabilități * Oportunități educaționale egale pentru a obține educația adecvată, abilități necesare * Atenție, respect, echitate Minorități lingvistice și culturale * Resurse în limbile lor materne * Resurse pentru instruire în formate și limbi accesibile * Toleranță, echitate * Respect față de cultură, istoria, tradiția lor * Oportunități recreaționale și de loisir 169. Care sunt cele „10 porunci” date de ALA (Asociația
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
utiliza cât mai independent opțiuni ca persoanele fără dizabilități * Oportunități educaționale egale pentru a obține educația adecvată, abilități necesare * Atenție, respect, echitate Minorități lingvistice și culturale * Resurse în limbile lor materne * Resurse pentru instruire în formate și limbi accesibile * Toleranță, echitate * Respect față de cultură, istoria, tradiția lor * Oportunități recreaționale și de loisir 169. Care sunt cele „10 porunci” date de ALA (Asociația Bibliotecarilor din America) tinerilor bibliotecari? R: Cele Zece porunci ale tânarului bibliotecar (Ten graces for new librarians) sunt: 1
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
S-a observat că diversele tipuri de vandalism au în comun faptul că derivă din sentimentul nedreptății. Pentru toate tipurile de vandalism, perceperea inechității pare să fie motivul determinant. Văzut din această perspectivă, vandalismul devine o formă de restaurare a echității prin: modificarea propriilor percepții (ținta atacului capătă o semnificație negativă), schimbarea raportului avantaj-dezavantaj (de exemplu, prin distrugere/deteriorare scade valoarea proprietății celuilalt) și creșterea avantajului propriu. Teoria modelului echității (care a fost demonstrată experimental) explică producerea vandalismului prin acțiunea conjugată
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Văzut din această perspectivă, vandalismul devine o formă de restaurare a echității prin: modificarea propriilor percepții (ținta atacului capătă o semnificație negativă), schimbarea raportului avantaj-dezavantaj (de exemplu, prin distrugere/deteriorare scade valoarea proprietății celuilalt) și creșterea avantajului propriu. Teoria modelului echității (care a fost demonstrată experimental) explică producerea vandalismului prin acțiunea conjugată a trei serii de factori moderatori: autocontrolul subiectului, caracteristicile mediului fizic și caracteristicile grupului. Vandalismul școlar prezintă o serie de elemente caracteristice, legate de organizarea si funcționarea instituției educative
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
din țările industrializate nu poate fi realizat de populația umană din prezent sau de generațiile viitoare, fără distrugerea capitalului natural. Repartiția inechitabilă a bogăției conduce la o atitudine nedurabilă, greu de modificat. Justiția socială se bazează pe durabilitate economică și echitate, ceea ce necesită durabilitate ambientală. Durabilitatea ambientală presupune menținerea diversității biologice, investiții pentru conservarea capitalului natural rămas (rezervele de apă subterană, solurile, habitatele speciilor rare), investiții pentru extinderea capitalului natural cultivat, care să reducă presiunea asupra resurselor naturale (de ex., parcurile
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
celui de al VIII-lea simpozion al Societății Culturale „GINTA LATINĂ” Iași, august 1997 Lucrările celui de-al VIII-lea simpozion al Societății „GINTA LATINĂ”, desfășurate la Iași, în zilele de 29 - 31 august 1997, constituie o pledoarie pentru democrație, echitate și reciprocitate la respectarea drepturilor minorităților naționale. Dezideratele exprimate cu acest prilej nu au numai caracterul declarativ academic, cei prezenți constituindu-se într-un for competent și reprezentativ. Astfel simpozionul a întrunit delegați ai minorităților din țară, ai comunităților din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în sine, ci un mijloc care facilitează apropierea nivelului la care se ia decizia de cel ce urmează a suporta consecințele ei". Din aceeași perspectivă, descentralizarea permite "realizarea cerințelor altor principii ce constituie valori fundamentale ale societății, precum cel al echității, al asigurării libertății și egalității cetățenilor"106. În doctrină se face distincția între descentralizarea teritorială și cea tehnică. Cea dintâi presupune existența unor interese comune ae locuitorilor dinr-o anumită arie geografică și presupune "existența unor autorități locale alese, care au
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
3) față de Legea nr. 339/2004: • principiul subsidiarității; • principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor transferate; • principiul responsabilității autorităților administrației publice locale în raport cu competențele ce le revin; • principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe crietrii și reguli obiective; • principiul echității care implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile publice și de utilitate publică; • principiul constrângerii bugetare prin care se interzice utilizarea de către autoritățile administrației centrale a transferurilor speciale sau a subvențiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale 118. Legea
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
agricol trebuie, astfel, să fie în acord cu nevoile sociale și interesele agricultorilor pentru a dezvolta sisteme agricole performante. Crearea unor sisteme integrate în sectorul agroalimentar trebuie să aibă în vedere următoarele particularități: * durabilitatea: sursa de producție a produsului comercializat * echitatea socială: relația dintre agricultori și lanțurile comerciale sau legătura cu alți actori sociali * transmisibilitatea: comunicarea și relația între generații prin raportare la dimensiunea socială. Nivelul de transmitere a obiceiurilor și tradițiilor agricole de la generație la alta și solidaritatea ca factor
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
acesteia. Agricultura durabilă promovează și garantează eficacitate economică și creșterea veniturilor pentru agricultori, nivelul de trai fiind unul din factorii principali în menținerea securității alimentare. Ea este independentă și autonomă în raport cu resursele locale sau provocările teritoriale, deoarece se fundamentează pe echitate socială care permite valorificarea muncii depuse prin crearea unui sistem integrat de producere și comercializare, creând un pod între lumea rurală și cea urbană. Cele trei dimensiuni ale agriculturii durabile se află în relație directă cu pilonii securității alimentare: * durabilitatea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și comercializare, creând un pod între lumea rurală și cea urbană. Cele trei dimensiuni ale agriculturii durabile se află în relație directă cu pilonii securității alimentare: * durabilitatea economică: sisteme de producție economice, autonome și generatoare de venituri decente pentru agricultori; * echitate socială: prin asigurarea dreptului la hrană și menținerea unui nivel de trai ridicat; * protejarea mediului înconjurător: fertilitatea solului, conservarea biodiversității, calitatea aerului și a apei. Aceste demersuri sociale, economice și de mediu au ca scop valorificarea forței de muncă la
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
bine orientate și mai echitabile Într-un buget mai limitat, este esențial să se aloce resurse limitate pentru a asigura realizarea optimă a obiectivelor PAC. Eficacitatea PAC poate fi consolidată printr-un sprijin mai bine orientat și o mai mare echitate în distribuirea ajutoarelor în fiecare dintre statele membre și între acestea, precum și o abordare strategică a cheltuielilor. În primul rând, subvențiile directe sunt mai bine direcționate oferind sprijin pentru cei care sunt implicați activ în activități agricole. În plus față de
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
țară, la Goleștii săi și peste Olt. Din această cauză, Europa, pentru Dinicu Golescu, nu are numai o dimensiune materială, ci mai ales una spirituală. Noțiunea exprimă în același timp și toate virtualitățile românești ale bunului simț natural, ale omeniei, echității și iubirii de țară. Europa, în spiritul acestui patriot român avid de luminare, este și rămâne, prin definiție, o posibilitate permanentă de exemple și soluții. Obsesia sa europeană va produce o adevărată tensiune și frenezie imitativă, consumată abstract, asemenea unei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
capitalist 12. În lumina unor astfel de afirmații, David Runciman nu pare deloc nedrept sau exagerat atunci când citește realismul și ca doctrină potrivit căreia "filosofia politică s-a concentrat până în prezent pe probleme false (...) Ea este preocupată de dreptate, egalitate, echitate sau drepturi, în vreme ce ar trebui să fie interesată de putere, constrângere, contingență, șansă sau coordonare"13. Nu doar Geuss, ci toți realiștii radicali par să fie de acord că nu dreptatea, ci ordinea reprezintă "prima virtute" a unei societăți și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
organizare, a instituțiilor și procedurilor politice, trebuie să țină cont, chiar și în condițiile pluralismului și dezacordului valoric, nu doar de valorile incluse de realiști printre obiectivele fundamentale ale politicii, ci și de valori morale precum respectul pentru demnitatea umană, echitatea, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu ne poate permite recursul la astfel de valori fără să riște să devină, de fapt, o argumentare moralistă. Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Corespunzător explorărilor mele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dreptate, 16, 18, 20-22, 32, 40, 43, 48, 60, 65, 84-85, 87, 95, 113-119, 122-123, 126-127, 129-133, 136, 142-143, 149, 154, 159, 161-162 dreptate distributivă, 24, 47, 114 dreptate socială, 28, 41, 47, 107, 111, 113-114, 119, 121 dreptatea ca echitate (justice as fairness), 87, 154 dreptatea ca îndreptățire (justice as entitlement), 24 drepturi individuale, 23, 27-28, 34, 48, 75, 84-85, 91-92, 95, 115, 117, 133, 140, 142, 155, 159, 161 drepturi morale, 133, 140 drepturile civile și politice, 117 E
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
146-147 presupozițiile morale ale argumentării, 90 principii de organizare (socială și politică), 32, 93, 136-137, 141 principii epistemice, 102 principii morale, 31, 41, 53, 73-76, 90-92, 102-103, 109, 125-126, 164 principii morale comprehensive, 73, 90 principii morale universale, 75 principiul echității în distribuția bunurilor și avantajelor sociale, 95 principiul egalității de demnitate și respect, 26, 66, 70, 93, 123 principiul egalității umane fundamentale, 26, 66, 103, 109-110, 163 principiul libertății umane fundamentale, 103, 163 principiul non-discriminării, 112 principiul responsabilității/libertății individuale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
prin metodele științelor politice. 17 Așa cum a fost, spre exemplu, cazul lui Rawls, atunci când a respins fără echivoc ideea că filosofia politică este "etică aplicată" în sensul precizat și criticat - pe bună dreptate - de Waldron. Să ne reamintim: "dreptatea ca echitate nu este o doctrină religioasă, filosofică sau morală comprehensivă - una care este aplicabilă tuturor problemelor și acoperă toate valorile. Ea nu trebuie privită nici ca aplicarea unei astfel de doctrine la structura de bază a societății, ca și cum această structură ar
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu trebuie privită nici ca aplicarea unei astfel de doctrine la structura de bază a societății, ca și cum această structură ar fi doar un alt caz în care trebuie să recurgem la doctrina comprehensivă. Nici filosofia politică și nici dreptatea ca echitate nu constituie, în acest sens, filosofie morală aplicată. Filosofia politică are propriile sale probleme și caracteristici. Dreptatea ca echitate este o concepție politică a dreptății pentru cazul special al structurii de bază a unei societăți moderne democratice. În această privință
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ar fi doar un alt caz în care trebuie să recurgem la doctrina comprehensivă. Nici filosofia politică și nici dreptatea ca echitate nu constituie, în acest sens, filosofie morală aplicată. Filosofia politică are propriile sale probleme și caracteristici. Dreptatea ca echitate este o concepție politică a dreptății pentru cazul special al structurii de bază a unei societăți moderne democratice. În această privință, ea este mult mai limitată în anvergură decât doctrinele morale comprehensive, precum, printre altele, utilitarismul, perfecționismul sau intuiționismul. Dreptatea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
o concepție politică a dreptății pentru cazul special al structurii de bază a unei societăți moderne democratice. În această privință, ea este mult mai limitată în anvergură decât doctrinele morale comprehensive, precum, printre altele, utilitarismul, perfecționismul sau intuiționismul. Dreptatea ca echitate se focalizează asupra politicului (sub forma structurii de bază), care nu reprezintă decât o parte a domeniului moralului" (John Rawls, Justice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001), p. 14). 18 De vreme ce cei mai mulți dintre filosofii politici moraliști sunt adepți
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
presupoziția, criticată cu precădere de Quong, că liberalismul politic aspiră să ofere o justificare "externă" liberalismului, i.e., să justifice liberalismul chiar și celor care nu împărtășesc convingeri liberale fundamentale precum principiul tratării tuturor indivizilor ca liberi și egali sau principiul echității în distribuția bunurilor și avantajelor sociale între cetățeni. Faptul că stilul de argumentare specific liberalismului politic centrat pe rațiunea publică este unul "fezabil" (i.e., că justificarea "de sine stătătoare" (freestanding), "politică", fără recurs la concepții morale comprehensive, a liberalismului și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Lorna Finlayson, The Political Is Political. Conformity and the Illusion of Dissent in Contemporary Political Philosophy (Rowman & Littlefield International, Londra, 2015), pp. 137-156. 42 John Simmons, "Justification and Legitimacy", în Ethics 109 (1999), pp. 769-770. 43 "În cadrul concepției dreptății ca echitate nu există filosofi experți. Doamne ferește! Însă cetățenii au nevoie, la urma urmei, să se bazeze pe anumite idei despre corectitudine și dreptate în reflecțiile și în raționamentele lor. Filosofii încearcă să contribuie la formularea acestor idei, însă întotdeauna doar ca
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . că Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea profesorilor să aplice egalitatea de tratament În raport cu ceilalți colegi; când În aplicarerea sancțiunilor nu se respectă echitatea de tratament, avem de-a face cu o formă de violență psihologică din partea profesorului Împotriva elevilor. d) Imobilismul : adolescenții sunt În mod firesc dinamici, expansivi, au tendința de a se mișca, explora, manipula; școala le cere să fie linistiți, silențioși
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
elaborată, va pune în balanța și criteriile etice de bază în materie de cercetare, care se supun următoarelor principii: - principiul interesului și beneficiului cercetării; - principiul inocuității cercetării sau punerea în balanță a beneficiului și a riscului; - principiul respectării persoanei; - principiul echității sau repartiția echitabilă și onestă a riscului și beneficiilor cercetării. REDACTAREA PROTOCOLULUI Protocolul este documentul care descrie metoda studiului propus, justificarea obiectivelor, de la ipoteza până la constrângerile metodologice și care definește condițiile de realizare și desfășurare. Este esențiala scrierea protocolului într-
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]