2,582 matches
-
superficiale luptă contra poluării și epuizării resurselor și are ca obiective centrale sănătatea și bunăstarea populației din țările dezvoltate. Sesizăm aici anumite angajamente de tip critic pe care le voi analiza pe larg mai încolo. Cu totul altfel gândesc partizanii "ecologiei profunde". Potrivit acestora, ecologia presupune un nou mod de raportare la lume, o nouă viziune asupra lumii care duce la întrebări originale cu privire la ce este natura, ce este omul și asupra modului în care acesta vrea să trăiască în mediul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și epuizării resurselor și are ca obiective centrale sănătatea și bunăstarea populației din țările dezvoltate. Sesizăm aici anumite angajamente de tip critic pe care le voi analiza pe larg mai încolo. Cu totul altfel gândesc partizanii "ecologiei profunde". Potrivit acestora, ecologia presupune un nou mod de raportare la lume, o nouă viziune asupra lumii care duce la întrebări originale cu privire la ce este natura, ce este omul și asupra modului în care acesta vrea să trăiască în mediul natural. Din perspectiva științei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
poate porni de la considerații de felul celor prezentate mai sus, în legătură cu noul mod de gândire științifică specific științelor vieții. Unii teoreticieni găsesc un asemenea temei în biologie, așa cum fac Schweitzer și Regan, alții se revendică de la teoria evoluționistă sau de la ecologia generală, ca în cazul lui Commoner. În general, teoreticienii mediului se folosesc de rezultatele cercetării științifice pentru a arăta că omul este în relație de continuitate biologică și ecosistemică cu celelalte viețuitoare. Dar și în acest orizont științific apar imediat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pornind de la ipoteza că alegerile noastre morale sunt în relație cu modul în care înțelegem lumea. De pildă, Paul Sears 143, formulează în mod explicit problema relației dintre înțelegerea naturii și adoptarea valorilor morale, iar Ian McHarg 144 consideră că ecologia ca știință a interacțiunilor ne-ar permite să înțelegem că natura este un sistem cu valoare intrinsecă. Desigur, prima obiecție de întâmpinare față de un asemenea demers este dacă nu cumva în acest caz avem o eroare naturalistă de tipul celei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înțeleasă astfel drept un factor care asigură unitatea întregului. Conștiința ecologistă asimilează și se bazează pe elemente ale științelor vieții, astfel încât la nivelul cunoașterii comune sunt integrate idei și convingeri specifice, deosebite de acelea specifice unei tradiții fizicaliste și mecaniciste. Ecologia este înțeleasă de unii teoreticieni ai mediului drept o știință fundamentală 145. De fapt, recursul la datele cercetării științifice a devenit o constantă în cele mai multe dintre încercările eticienilor mediului de a-și susține punctele de vedere. Astfel, chiar în construcția
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
într-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuși din punct de vedere etic sau spiritual"181. Teoreticienii mediului și, mai cu seamă, reprezentanții "ecologiei profunde", au considerat că atitudinea față de natură promovată de religiile orientale este mult mai adecvată dezvoltării pe această bază a unei concepții ecologiste. Despre toate acestea mă ocup pe larg în capitolul dedicat "Ecologiei profunde". Menționez însă că unele dintre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mediului și, mai cu seamă, reprezentanții "ecologiei profunde", au considerat că atitudinea față de natură promovată de religiile orientale este mult mai adecvată dezvoltării pe această bază a unei concepții ecologiste. Despre toate acestea mă ocup pe larg în capitolul dedicat "Ecologiei profunde". Menționez însă că unele dintre aceste credințe duc la încurcături din punct de vedere practic. Bunăoară, jainismul formulează principiul de a nu aduce nici un fel de daune viețuitoarelor. Pentru a trăi, ucidem atunci când mergem, când respirăm și așa mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
daune viețuitoarelor. Pentru a trăi, ucidem atunci când mergem, când respirăm și așa mai departe 182. Dar este oare practicabil un asemenea extensionalism holistic?183 Au fost construite diverse teorii ale mediului bazate pe o perspectivă religioasă 184. Se susține că ecologia poate fundamenta o religie a naturii care să cuprindă toate speciile. Fundamentul unei asemenea construcții, după W. Rogers, îl reprezintă un set de legi, și anume, legea diversității, legea interdependenței și legea resurselor finite. Puterea unui ecosistem constă în diversitatea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa-numita The Land Ethic a lui Aldo Leopold, apoi discuția deschisă de Peter Singer prin recenzia sa cu titlul "Eliberarea animalelor", după aceea dezbaterea în jurul unei etici a datoriilor, în fine, noua perspectivă radicală propusă de reprezentanții așa-numitei "ecologii profunde". Voi prezenta pe larg fiecare dintre aceste propuneri teoretice. 1. Land Ethic Expresia "the land ethic", traductibilă aproximativ prin etica mediului sau etica pământului, a fost folosită de Aldo Leopold ca titlu al unui eseu publicat în A Sand
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
îl au oamenii de știință și cetățenii obișnuiți în protejarea naturii. Omul de știință singular nu este suficient pentru a asigura salvarea comunității biotice de diverse amenințări și riscuri. Numai prin implicarea cetățenilor conștientizați pot fi realizate mari proiecte ecologice. Ecologia ca știință trebuie să fie convertită într-un mijloc de formare și educare a oamenilor. Regândirea relației dintre ecologie, etică și economie. Modelul pieței libere nu ține seama de contextul ecologic, duce la utilizarea prădalnică a resurselor și trebuie înlocuit
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a asigura salvarea comunității biotice de diverse amenințări și riscuri. Numai prin implicarea cetățenilor conștientizați pot fi realizate mari proiecte ecologice. Ecologia ca știință trebuie să fie convertită într-un mijloc de formare și educare a oamenilor. Regândirea relației dintre ecologie, etică și economie. Modelul pieței libere nu ține seama de contextul ecologic, duce la utilizarea prădalnică a resurselor și trebuie înlocuit. Aldo Leopold este un vizionar, el prefigurează discuția actuală despre modele alternative de dezvoltare. Toate aceste contribuții îndreptățesc aprecierea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vorbește explicit despre extinderea eticii prin recunoașterea datoriei de a păstra integritatea și stabilitatea comunității biotice și califică drept bună sau corectă o asemenea atitudine 251. Problema statutului ecosistemelor ca entități specifice este tratată din punct de vedere științific în ecologie. Desigur, ecosistemele nu sunt organisme, dar elementele care le compun se află în legături foarte strânse unele cu altele, astfel încât putem vorbi despre proprietăți ale ecosistemului ca întreg și despre funcționarea ecosistemului ca întreg. Ca urmare, devine legitimă tratarea unui
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
detaliate în discuția despre dreptatea intergenerațională și dezvoltarea durabilă. Datoriile față de resurse vor fi definite ca datorii ale generațiilor actuale față de generațiile viitoare în sensul de a nu diminua capacitatea generațiilor viitoare de a dispune de resurse pentru dezvoltare. 4. Ecologia profundă și etica grijii Paradigma ecologiei profunde s-a constituit în anii 1970 prin proiectul inițiat de Arne Naess 265. Este cel mai radical proiect filosofic de reconsiderare a atitudinii față de natură în raport cu tradiția modernității. Desigur, consecințele sunt profunde și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și dezvoltarea durabilă. Datoriile față de resurse vor fi definite ca datorii ale generațiilor actuale față de generațiile viitoare în sensul de a nu diminua capacitatea generațiilor viitoare de a dispune de resurse pentru dezvoltare. 4. Ecologia profundă și etica grijii Paradigma ecologiei profunde s-a constituit în anii 1970 prin proiectul inițiat de Arne Naess 265. Este cel mai radical proiect filosofic de reconsiderare a atitudinii față de natură în raport cu tradiția modernității. Desigur, consecințele sunt profunde și la nivelul managementului de mediu. În
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei teme literare ce exprimă atitudinea romantică față de natură deoarece consider că romantismul reprezintă un precedent care prefigurează o asemenea raportare la natură. Prin aceasta vreau să arăt că este posibilă întrezărirea unei linii de continuitate între sensibilitatea romantică și ecologia profundă, ceea ce ar reduce din caracterul straniu al acesteia din urmă în raport cu tradiția culturală europeană. Ecologia profundă presupune o reconsiderare a presupozițiilor filosofice și duce în acest sens spre conturarea unui nou mod de a gândi natura în care unul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care prefigurează o asemenea raportare la natură. Prin aceasta vreau să arăt că este posibilă întrezărirea unei linii de continuitate între sensibilitatea romantică și ecologia profundă, ceea ce ar reduce din caracterul straniu al acesteia din urmă în raport cu tradiția culturală europeană. Ecologia profundă presupune o reconsiderare a presupozițiilor filosofice și duce în acest sens spre conturarea unui nou mod de a gândi natura în care unul dintre conceptele cheie este acela de "grijă". În final încerc o reformulare a temelor ecologiei profunde
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
europeană. Ecologia profundă presupune o reconsiderare a presupozițiilor filosofice și duce în acest sens spre conturarea unui nou mod de a gândi natura în care unul dintre conceptele cheie este acela de "grijă". În final încerc o reformulare a temelor ecologiei profunde din perspectiva unei etici a virtuții. 4.1. Ideea de natură și sensibilitatea romantică Așa cum arătam mai sus, religiile monoteiste și umanismul vechilor greci ar fi inițiat tradiția unei viziuni dominatoare asupra naturii. Cel mai adesea se menționează faptul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în termenii lui Heidegger. Gândirea europeană modernă parcurge astfel drumul de la asumarea presupozițiilor modernității la depășirea lor critică în cadrul unei concepții care se deschide spre o nouă abordare și înțelegere a naturii. Cum se va constitui această nouă perspectivă în cadrul ecologiei profunde voi discuta în capitolul următor. 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" Teoreticienii mediului propun o nouă atitudine față de natură care nu presupune doar încercarea de a înțelege fenomenele naturale sau de a acționa după criteriile unei raționalități instrumentale, ci și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de la asumarea presupozițiilor modernității la depășirea lor critică în cadrul unei concepții care se deschide spre o nouă abordare și înțelegere a naturii. Cum se va constitui această nouă perspectivă în cadrul ecologiei profunde voi discuta în capitolul următor. 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" Teoreticienii mediului propun o nouă atitudine față de natură care nu presupune doar încercarea de a înțelege fenomenele naturale sau de a acționa după criteriile unei raționalități instrumentale, ci și o anumită sensibilitate, asemănătoare, în termeni comparabili, cu romantismul european
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
susțineri de felul următor: "Problemele ecologice cer o revizuire radicală a unei părți consistente a filosofiei tradiționale a minții, a epistemologiei și a celei mai mari părți a metafizicii tradiționale"269. Drept urmare, în teoriile radicale ale mediului, așa cum ar fi "ecologia profundă" teoretizată de Arne Naess, această sensibilitate este definită ca religiozitate, ceea ce duce, în context cultural european, la luarea în considerare a creștinismului și a atitudinii față de natură pe care o presupune religia creștină 270. Problema pe care o reamintesc
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de asemenea factori de tip calitativ, așa cum ar fi atracția universală, însă, în cele din urmă, criteriile de științificitate au fost îndeplinite numai de construcțiile teoretice bazate pe o abordare cantitativistă a fenomenelor. Extinderea domeniului moralității ar fi justificată în ecologia profundă pe o bază metafizică asigurată prin depășirea presupozițiilor de tip cartesian ale modernității. Față de un asemenea demers teoretic pot fi formulate obiecții. În primul rând, recunoașterea interdependențelor la nivel ecosistemic nu presupune în mod necesar recunoașterea unor relații de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o specie care se află în pericol din cauza unei epidemii și că noi avem capacitatea practică de a interveni. O vom face, chiar dacă este evident că acele ființe nu aparțin comunității noastre. Aspectele privind consecințele sociale, economice și politice ale ecologiei profunde sunt analizate uneori într-un sens radical, în modalitatea unei schimbări a paradigmei sociale dominante și în sensul unei transformării a valorilor și a organizațiilor tradiționale. Concepută ca orientare divergentă în raport cu tradiția dominantă a gândirii europene, ecologia profundă își
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
politice ale ecologiei profunde sunt analizate uneori într-un sens radical, în modalitatea unei schimbări a paradigmei sociale dominante și în sensul unei transformării a valorilor și a organizațiilor tradiționale. Concepută ca orientare divergentă în raport cu tradiția dominantă a gândirii europene, ecologia profundă își poate găsi originea în cinci tradiții filosofice diferite, înțelese ca surse ale ecologismului 273: • Prima ține de tradițiile spirituale ale Estului, în sensul unei înțelegeri spirituale a naturii, inclusiv sub aspectul prețuirii ei estetice. În timp ce în gândirea occidentală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
separate în paradigma tradițională, și anume, Dumnezeu, natura și omul. Filosofia imanentistă a lui Spinoza a fost cel mai des invocată în acest sens. Aș adăuga și misticismul de factură hegeliană al lui McTaggart. 4. A patra sursă o reprezintă ecologia ca știință, așa cum s-a dezvoltat aceasta ca știință a complexității. • A cincea sursă este reprezentată de artiștii și operele de artă în care locul natural este înfățișat cu sens, de la artiștii Renașterii și cei romantici până la pictura impresionistă și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
s-a dezvoltat aceasta ca știință a complexității. • A cincea sursă este reprezentată de artiștii și operele de artă în care locul natural este înfățișat cu sens, de la artiștii Renașterii și cei romantici până la pictura impresionistă și inovațiile artistice contemporane. Ecologia profundă preia idei din toate aceste surse pe fondul respingerii tradiției cartesiene dominante, ceea ce presupune 274: • Trecerea de la modele convergente reductive la modele divergente holistice. • Trecerea de la perspectiva antropocentrică la conceperea omului drept parte a unei rețele de relații biologice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]