12,690 matches
-
devină un exercițiu democratic regulat. Fără transparență totală privind proprietarii mass-media nu putem garanta pluralismul mass-media în Europa". Având în vedere importanța asigurării independenței jurnaliștilor, deputații solicită ca "jurnaliștii să fie protejați împotriva presiunilor, intimidării, hărțuirii, amenințărilor și violenței", din partea editorilor sau proprietarilor media, cât și din partea unor lobby-uri politice, economice sau a altor grupuri de interese. În plus se mai cere și elaborarea unor proceduri și mecanisme pentru alegerea și numirea factorilor decidenți din domeniu, având la bază "transparența
Raportul Weber cere PE interzicerea ofițerilor acoperiți în redacțiile de știri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39216_a_40541]
-
cu o meșteșugită declarație de dragoste și nevoie. Muncindu-și grădina, poetul rămâne, nu mai puțin, interesat să-și scoată noile descoperiri la lumina tiparului. Și în această luptă, la fel de îndelungată și roditoare ca aceea cu lemnul și cu pământul, editorul Al. Rosetti e un sprijin de nădejde. Pe care-l caută, în răstimpuri, fericit, dar și vulnerabil, poetul. Dovadă de cum știe Arghezi să le amestece și să le potrivească...
Poet și editor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4309_a_5634]
-
care reațâța focul sacru al naționalismului. Nici atitudinea lui Slavici față de evrei nu s-a bucurat de un tratament corect. O veche broșură a lui pe această temă n-a fost reeditată vreme de un secol, iar la reeditare comentariile editorului au reușit să facă și mai mare confuzia în privința „antisemitismului”, inexistent, în fond, al autorului, din teama, probabil, moștenită de la trecuta ideologie la putere, de a se spune lucrurilor pe nume. Considerat de români filo-maghiar și de unguri filo-român, fără
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]
-
acum științific, în cadrul ediției integrale N. Steinhardt (despre care am mai scris în această rubrică). Un manuscris al cărui text diferă de cel cunoscut, fără ca, în același timp, să prezinte indicii suficiente că ar fi vorba de versiunea pierdută. Prudent, editorul îl denumește „Manuscrisul de la Rohia” și îl înconjoară cu numeroase dubii și precauții filologice, deși, în fond, din nota asupra ediției și din anexele pe care le întocmește, transpare convingerea că ne aflăm în fața celei de-a treia versiuni a
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
de cele două îl aduce însuși textul „Manuscrisului de la Rohia”. Care e cu certitudine redactat cu versiunea din 1971 pe masă. Mă bazez, când spun asta, pe nenumăratele fragmente identice, diseminate pe tot parcursul manuscrisului (și identificate cu precizie de editor, care le semnalează în marginea paginii). Oricât de performantă ar fi memoria cuiva „antrenat” să țină minte texte, în lungii ani de pușcărie politică, aceste fragmente sunt prea extinse și prea numeroase, ca prezența lor să se datoreze exclusiv hazardului
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
de o redactare, nu de hazardul memoriei. Există în text câteva pasaje ce ne permit să acceptăm și ipoteza că nu doar prima versiune a stat pe masa lui Steinhardt atunci când a redactat acest manuscris, ci și versiunea a doua. Editorul ne semnalează, în cuprinzătorul capitol de note de final, episoade care relatează aceeași întâmplare, dar mai amplu aici decât în varianta pe care o cunoaștem din edițiile de după 1991. Ca și exemple de întâmplări datate diferit în cele două variante
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
Grete Tartler Ștefan Zweig. Lumea de ieri. Amintirile unui european. Traducere din germană de Ion Nastasia, Editura Humanitas, 2012. Extraordinara carte autobiografică, pe care Stefan Zweig a trimis-o editorului cu o zi înainte de a se sinucide, în 1942, poate fi recitită în traducerea regretatului Ion Nastasia. O bună traducere nu face decât să confirme, peste ani, rolul văzut de Goethe: mai presus de a fi doar catalizatoare, traducerea creează
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
--- Scriitoarea indiană Anuradha Roy își împarte viața între New Delhi, unde lucrează ca editor la editura academică Permanent Black, și Ranikhet, un oraș în Himalaya. În anul 2006, s-a numărat printre finaliștii Premiului International Young Publisher of the Year, acordat de British Council. Romanul ei de debut, Atlasul dorințelor zadarnice (Humanitas Fiction; 2011
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
publică, la împlinirea unui deceniu de la apariție, o antologie dedicată eseului literar. Sub titlul complet Suntem ceea ce citim. Zece ani de eseu literar în Letras libres 1, sunt reunite 28 de articole din perioada 2001- 2011, care reflectă concludent intenția editorilor de a „echilibra dialogul în spaniolă” între autori și opere din spațiul cultural peninsular și cel al Americii latine. Prin acest program se continuă tradiția revistelor mexicane Plural (1971- 1976) și Vuelta 2 (1978-1998), ambele inițiate și conduse de poetul
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
un „roman al ficțiunii” și „al oamenilor liberi”; de asemenea, analiza din perspectivă actuală a romanului Pentru cine bat clopotele al lui Hemingway, întreprinsă de mexicanul Juan Villoro. Date importante aduce mexicanul Guillermo Scheridan în eseul său despre activitatea de editor a lui Octavio Paz aduce, care, pe lângă mărturia implicării scriitorului, a eforturilor sale pentru menținerea calității și independenței revistelor Plural și Vuelta, conține și un istoric relevant al ziaristicii mexicane din ultimele decenii ale secolului trecut. Unitatea de ansamblu a
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
sunt și profesori, de estetică și respectiv de literatură, pe tema artei romanului). Antologia revistei Letras Libres reflectă unitatea în diversitate a lumii hispanice și confirmă eficiența „dialogului între cele două țărmuri ale Atlanticului”, facilitat, în ultimele decenii, după cum precizează editorii, de intensificarea inițiativelor și „eforturilor editoriale” din ambele părți. În fond, articolele cuprinse în antologie sunt tot atâtea lecturi, întreprinse, pe baza unor afinități elective, în sensul complex al termenului, de apropieri și interpretări de natură a aduce schimbări semnificative
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
Cu toții, scriitori critici, simpli cititori, „suntem ceea ce citim”. Un jurnal al lecturilor poate fi cea mai autentică autobiografie și orice lectură are puterea de a transforma, de a marca destinul și personalitatea celui ce citește. Antologia de față îndeplinește expectativele editorilor care își îndeamnă cititorul: „dacă ipoteza din titlu este adevărată, atunci fii pregătit, te așteaptă multe metamorfoze”. 1 „Somos lo que leemos. Diez años de ensayo literario en Letras Libres”, Letras Libres, Fondo de Cultura económica de España, Madrid, 2011
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
Gasteroenterologie și Hepatologie; Lect. Dr. Emanuel Copilaș, Ph.D Facultatea de științe politice, “Universitatea de Vest” Timișoara; Marius Costă, DrMed; Anni Costă, jurnalist; Dr. Ing. Eugen Cuteanu; Dorin David, cercetător, Universitatea “Transilvania” Brașov; Iarina Demian, actrița, regisor, scriitor; Georgeta Dimisianu, editor; Nicolae Iordan-Constantinescu, PhD, profesor asociate, Universitatea FInanțe - Bănci, București; Prof. dr. Octavian G. Duliu, Facultatea de Fizică, Universittea din București; Șerban Foarță, scriitor; Ildiko Gabor -Foarță, psiholog, traducător; Dr. Monica Ghetz, scriitor; Marius Ghilezan, scriitor; Dr. Cristian E. Ghiță, cercetător
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
această ediție artistică este la fel de importantă, pentru receptarea de azi a lui Caragiale, cum a fost cea de Opere alese, în două volume, îngrijită și prefațată de Marin Preda în 1972. Atunci, selecția operată de Preda era menită, în intenția editorului, să corecteze imaginea deformată pe care interpretările și edițiile din anii ’50 o promovaseră, punând acum accentul pe latura ludică a operei prozastice, nu pe cea așazis „realist-critică”. Ediției lui Preda îi datorăm reevaluarea unor schițe ca Două loturi, Situațiunea
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
îndepărtați, din tinerețe sau de la senectute -, iar doi, instituții - Prefectura Vâlcea și, respectiv, Prim-Procurorul Tribunalului de Ilfov. Textul de referință este stabilit prin compararea diferitelor ediții anterioare ale corespondenței cu volumul V al ediției Bârna - Ilin - Hârlav, după cum precizează editorul în Cuvânt înainte. Epistolele nu sunt alese pe criteriul cronologic, nici pe cel al relevanței documentare. Ele ilustrează, însă, cu maximă precizie multitudinea fațetelor spiritului caragialean și modul straniu în care corespondența dublează, la nivelul poeticii, opera. Mutația este de
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
mai multor ziare locale, dar a fost și colaborator al unor publicații centrale. În 1995 a beneficiat de o bursa de presă la "The Guardian" din Londra, iar câțiva ani mai târziu a absolvit și "Școala BBC București". A fost editor șef al cotidianului local "Libertatea" și director al ediției de Moldova a cotidianului "România Liberă", corespondent BBC și inspector al CNA pentru județul Brăila. Din octombrie 2009 și până în aprilie 2010, cu susținerea PDL, Stoianovici a fost subprefect al județului
Jurnalistul Dorian Stoianovici a murit by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/42186_a_43511]
-
cu susținerea PDL, Stoianovici a fost subprefect al județului Brăila, fiind demis în urma unui scandal. După această experiență profesională, Stoianovici a revenit în presă, ca director al postului de televiziune Antena 1 Galați - Brăila, și apoi în presa on-line ca editor al site-ului Braila 24.ro, scrie obiectivbr.ro. Jurnalistul Dorian Stoianobici era pasionat de literatură. Iată un fragment din una dintre ultimele poezii scrise de el "Fluturi arși", recent postată pe site-ul cenaclului "Amprente literare": Câteodată îmi vine
Jurnalistul Dorian Stoianovici a murit by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/42186_a_43511]
-
lui Monet la floarea-soarelui pictată de van Gogh, de la cutiile de supă ale lui Andy Warhol la rechinii murați ai lui Damien Hirst, prilejuindu-le totodată să facă cunoștință cu artiștii și să descoppere secretul artei moderne. Will Gompertz, arts editor la BBC și fost director la Țațe Gallery, afirmă chiar în prefață volumului: „Ambiția mea a fost să scriu o carte plină de informații și dinamica, nu o lucrare academică. (...) Sursă de inspirație pentru această carte a fost un one-man
O lecție de istorie a artei moderne, semnată de cel mai bun profesor pe care nu l-ați avut () [Corola-journal/Journalistic/42202_a_43527]
-
-l amețească. Părea că funcționează: spectatorii au ris puțin, mi s-au alăturat și, judecind după felul cum s-au descurcat la «examenul» de la final, au învățat destul de multe despre arta modernă.” Cine este Will Gompertz Will Gompertz este arts editor la BBC, interesat în mod special de artă modernă și a scris despre arta pentru The Times, The Guardian și BBC. În 2009 a scris un one-man comedy show despre arta modernă care s-a jucat cu casa închisă la
O lecție de istorie a artei moderne, semnată de cel mai bun profesor pe care nu l-ați avut () [Corola-journal/Journalistic/42202_a_43527]
-
unor edituri străine nume de autori sau titluri de cărți, că traducătorii nativi sunt liberi să aleagă ceea ce vor dintr-o ofertă editorială foarte bogată? Cum să-i convingi că valoarea artistică e stabilită de oameni de specialitate - critici literari, editori, traducători -, mult mai îndreptățiți să-și exprime un punct de vedere calificat, și nu se decide la televizor, în tribunale improvizate, în care se plătesc polițe și unde criteriul politic pare a fi singura unitate de măsură pentru cei care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4222_a_5547]
-
Eu încerc să am o atitudine cât mai pozitivă și să pun asta pe seama lipsei de cunoaștere, dar o voce mică din mine spune în mod insistent că ar putea fi vorba de reacredință. Încă o dată spun acest lucru elementar: editorii francezi aleg ce vor și numai ce vor ei. Sunt foarte bine plasată pentru a vă spune asta. Sunt atâtea propuneri de traducere care au fost refuzate, chiar cu posibilitatea de a primi o subvenție ICR...” Ce să spunem? Este
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4222_a_5547]
-
Ortografia franceză este atât de dificilă, încât nimeni, nici chiar marii scriitori, nu sunt scutiți de greșeli. Corespondența particulară este cea care îi dă de gol, când nu recunosc ei înșiși, precum Cocteau, care îi atrăgea atenția editorului său că mâna scrie ce-i dictează ochiul, nu ceea ce ar trebui să scrie. Corespondența lui Balzac, Proust, Anouilh, dintre cei vechi, sau, dintre contemporani, a lui Erik Orsenna, autor, între altele, al unei cărți despre dispariția diacriticelor de când cu
Proust făcea greșeli de ortografie () [Corola-journal/Journalistic/4237_a_5562]
-
române (I) , n-a fost suficient de politicos, totuși, spre a nu deranja cenzura comunistă. O parte din activitatea sa publicistică târzie a fost dedicată stărilor de lucruri din Basarabia, înainte și după Unirea din 27 martie 1918. Ioan Adam, editorul și exegetul (de lungă durată) al scriitorului, semnalează faptul că, la reeditarea din anii ’80, titlul unuia dintre articole, În Basarabia, n-a putut fi menționat nici măcar la sumarul textelor neincluse în volum, cu toate că era vorba de o ediție critică
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
din activitatea scriitorului se impunea, deci. La drept vorbind, definirea textelor din ediția de față drept „publicistice” nu este întru totul exactă. Sunt texte de mari dimensiuni, publicate în mai multe numere de ziar succesive. Celor 4 articole dedicate Basarabiei, editorul le-a adăugat și două texte despre Bucovina (între care... o poezie!), fără legătură cu activitatea de trimis al guvernului român la Chișinău, a lui Duiliu Zamfirescu, precum și postfața autorului la cea de-a V-a ediție a Vieții la
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
care... o poezie!), fără legătură cu activitatea de trimis al guvernului român la Chișinău, a lui Duiliu Zamfirescu, precum și postfața autorului la cea de-a V-a ediție a Vieții la țară. Decizie discutabilă, căci ține mai degrabă de voința editorului decât de cea a autorului. Justificarea acestor adaosuri este caracterul inedit al textelor sau, în cazul postfeței, împrejurarea de a fi fost cenzurată în trecutul regim. Deși intitulată În Basarabia, ediția este, în consecință, mai degrabă una de tip Duiliu
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]