5,421 matches
-
Barbu Cioculescu Lecturând - căci de multă vreme nu mai citesc, ci lecturez - numărul de încheiere a trecutului an din România literară, aflu din editorialul dlui Nicolae Manolescu dezamăgitoarea informație că revista pe care o conduce are vârsta de numai patruzeci și cinci de ani, jumătatea vieții unui longeviv care se respectă. Puțin, dacă ținta deplinei europenizări a țării noastre ar fi anul 2020, aproape
Un cuvințel, o vorbuliță by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/2902_a_4227]
-
Elena Badea Adrian Năstase, analizând modul în care președintele SUA, Barack Obama i s-a adresat președintelui României la reuniunea de la începutul acestei luni la Varșovia, face o predicție sumbră în legătură cu ceea ce îi va rezerva viitorul lui Traian Băsescu. În editorialul publicat miercuri în Jurnalul Național, intitulat " La revedere, prietene!", Adrian Năstase, afirmă că președintele Traian Băsescu va primi o lovitură dură din partea românilor, după ce va pleca de la Cotroceni, o ipoteză susținută și de ceea ce s-a întâmplat la Varșovia, când
Adrian Năstase, predicție sumbră despre Traian Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29038_a_30363]
-
tânăr câine de Dylan Thomas, și, intrând complet în tărâmul confesiunii, Jurnale de John Fowles promit accesul la biografia interioară a unuia dintre marii autori ai secolului XX, la faptele din care au germinat romanele. Alte colecții, multiple tentații Grupul editorial Trei ilustrează aceleași tendințe, dar printr-un număr mic de titluri. Câștigătorul Premiului Goncourt în 2013, Au revoir là-haut de Pierre Lemaitre va fi publicat în colecția „Fiction”, unde i-a apărut și un thriller, gen în care autorul francez
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
Românesc” sau În „America”. Nu Întâmplător John Halmaghi a venit tocmai din America la Înmormântarea de la Sibiu a lui Aurel din noiembrie 1997. Rod al unei căutări de un deceniu În presa românească a anilor 1932-1962, volumul cu texte inedite editorial intitulat Dăltuiri, este prilejuit de comemorarea din decembrie 2012 a lui Radu Stanca, de la a cărui trecere În posteritate s-au Împlinit 50 de ani. Restituirea din noul volum se face pe linia traiectului său evolutiv, de la debutul prematur la
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
Cronicar O fatalitate? Ca reacție la interviul acordat de Mircea Cărtărescu revistei 22 la începutul acestei veri, interviu în care scriitorul se considera un expatriat, Marta Petreu scrie în numărul 7 al revistei APOSTROF un editorial intitulat Urâte vremuri. Răzbat din textul acesta, care descrie viața publică românească, mâhnirea, exasperarea, mânia chiar, toate de înțeles: „Spus pe șleau, la noi, cei care ies în evidență într-un fel oarecare sunt tratați cu maximă brutalitate, nu o dată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
scara de valori e cumplit falsificată și că s-a instaurat acea ordine absurdă. Cu alte cuvinte, înseamnă că Diavolul este prezent aici și deține puterea. Pedeapsa nu vine niciodată? În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 428, 15-21 august), Ovidiu Șimonca, în editorialul revistei, ne readuce în atenție un alt caz din acest dosar (rămas fără finalizarea firească, așteptată după anul 1989!) al victimelor comunismului și al torționarilor nepedepsiți. Este vorba despre cazul inginerului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate și de Miliție în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
dacă l-ați acceptat. Primiți, vă rog, mulțumirile mele cele mai alese, Const. Ciopraga * Iași, 12 iunie 1941 Stimate domnule Valerian, Îndrăznesc prea mult, poate, solicitând bunăvoinței dumneavoastră publicarea articolului alăturat. Dacă prin lungimea lui ar fi disproporționat în raport cu restul editorialului, puteți trunchia alineatele însemnate la stânga cu o linie verticală. Sper că și în viitor veți binevoi a-mi accepta modeste articole de informație literară, mai scurte bineînțeles. Cu privire la difuzarea revistei la Iași, vă rog să dispuneți a se trimite un
Note despre epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5681_a_7006]
-
desigur, împreună și cu șefii de atunci - colegi minunați - ai Direcției Culturale din acel timp: Iulius Tundrea și Constantin Vișan. După un timp mi s-a alăturat ca redactor poetul Ion Drăgănoiu. Primul număr al Revistei a avut următorul sumar: Editorial de Tudor Arghezi, Cronica Ideilor de Vladimir Streinu, Debut prezentat de Miron Radu Paraschivescu, Bloc notes de Eugen Jebeleanu (dacă îmi aduc bine aminte) și Dialog Internațional (un interviu cu editorul francez Pierre Seghers, pe care l-a luat, în
Ce a însemnat pentru mine „Revista Literară Radio“? by Silvia Kerim () [Corola-journal/Journalistic/3350_a_4675]
-
urmă, la conducerea revistei clujene „Tribuna” a lui Mircea Arman a condus la un întreg scandal în presă, care a culminat cu o scrisoare de protest semnată de peste 500 de intelectuali din toată țara. Am semnalat eu însumi într-un editorial programul aberant pe care noul redactor-șef îl propunea în chiar primul număr al publicației care îi fusese încredințată de Consiliul Județean. De la teorie, discriminatorie și insultantă, Mircea Arman a trecut repede la fapte, cenzurându-și colaboratorii și desfăcându-le
Disprețul care ucide cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3365_a_4690]
-
decât tolănit, scaune înalte de bar, dozatoare de bere, cocteiluri cu pai, energizante cu alcool și cuburi de gheață, căci și să te uiți la tenis e un sport greu, epuizant", scria Cristian Tudor Popescu, în 9 iulie, într-un editorial publicat în "Gândul". În 13 iulie, jurnalistul scria despre același public, în contextul huiduielilor la adresa lui Victor Ponta, că premierul "a fost huiduit și fluierat aproape un minut în vreme ce stătea cuminte în lojă, doar la rostirea omagială a numelui său de către
Simona Halep. Victor Ponta, huiduit la arenele BNR. Cum s-a răzgândit CTP. Publicul, de la țărani, la tineri frumoși by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/33706_a_35031]
-
adunat,/ Aduceți pentru mine mărturii”. Mărturii inedite privesc perioada când a activat ca profesor la Colegiul „Bethlen Gabor” din Aiud. Prezentarea poeziei lui Emil Giurgiuca începe printr-o amplă evidențiere a opiniilor criticilor literari despre lirica sa, începând cu debutul editorial Anotimpuri - 1938 - an numit de critica literară, după o sintagmă celebră a lui Nicolae Iorga despre Sadoveanu, „anul Giurgiuca” și până la ultimul volum de versuri, o antologie de autor, Poeme, 1989. O activitate poetică începută strălucit, continuată la aceleași cote
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
cu pregnanță valoarea celor două crestomații poetice: Poeți tineri ardeleni, 1940 și Transilvania în poesia românească, 1943. Antologia Poeți tineri ardeleni (1940) se remarcă prin judicioase aprecieri critice în scurte medalioane literare consacrate poeților, în marea lor majoritate în preajma debutului editorial. Cei mai mulți au confirmat aprecierile lui Giurgiuca, impunându-se prin volumele pe care le-au publicat mai târziu. Dincolo de ținuta grafică (medalioanele erau urmate de 18 măști în lut de Ion Vlasiu), antologia lui Giurgiuca, prin prezentarea unor poeți din aproape
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
care regiunea este privită ca o regiune instabilă. Îi compătimesc pentru că dețin funcții și nu au reușit să se ridice la înălțimea funcțiilor lor", a declarat Traian Băsescu în conferința de presă. Pe de altă parte, editorialistul Dan Tapalagă în editorialul "Vești bune și proaste pentru Ponta și Antonescu", face o trimitere la revolte și mișcări de stradă: "Cea mai bună veste pentru marele public rămâne spargerea unei majorități toxice, de 70% cu potențial abuziv, s-a diminuat considerabil un pericol
Traian Băsescu invocă insistent REVOLTELE în stradă () [Corola-journal/Journalistic/32025_a_33350]
-
agresivitatea aculturală, ignoranța, „spatele” politic în selecție. Nu dna Teodora Stanciu ar trebui pensionată, pe motiv de vîrstă; dna Oltea Șerban-Pârâu ar trebui demisă de la conducerea unui post de Radio public, pentru această incredibilă rușine adusă asupra instituției. Într-un editorial apărut în România literară și intitulat Disprețul care ucide cultura, Nicolae Manolescu încheia astfel: „În ce mă privește, mă decad singur din calitatea de colaborator al Radio România Cultural”. Urmez exemplul Președintelui Uniunii Scriitorilor din România și vă îndemn s-
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
Nu mai e nevoie să-l prezentăm cititorilor României literare pe fondatorul și editorialistul hebdomadarului francez „Le Nouvel Observateur”. Iată ce scrie Jean Daniel în editorialul său din primul număr pe septembrie al revistei: „Fiindcă valul de cărți despre Camus precede o serie de manifestări care vor avea loc de la Lourmarin la Marsilia consacrate centenarului nașterii scriitorului, simt nevoia unei defulări. Am început prin a-mi
Jean Daniel, revoltat () [Corola-journal/Journalistic/3236_a_4561]
-
Roxana Covrig Președintele Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, pune toate tunurile pe premierul Victor Ponta, căruia îi cere mai multe explicații. Într-un editorial, publicat în Adevărul, MRU a scris: "De ce îți e frică să spui că visezi să candidezi la Președinție, dar alergi după voturi prin țară și ți-ai pus poza peste tot? De ce îți e frică de baroni, dar nu îi
MRU îl atacă pe Ponta. "De ce îți e frică, Victore?" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30456_a_31781]
-
pulmonar. În 14 noiembrie 1995 este înmormântat la Cimitirul Belu, fără funeralii naționale, dar sute de mii de români au mers să-l conducă pe ultimul drum. Nu a fost președintele României, dar a fost adevăratul ei conducător Într-un editorial publicat pe DC News, Oana Stănciulescu a scris câteva rânduri emoționante despre Corneliu Coposu. Corneliu Coposu nu a fost nici președintele României, nici ministru, nici academician. Nu a beneficiat de nici unul din avantajele pe care le au acum mai marii
Parastasul lui Coposu. ''Nu s-a mai văzut atâta durere" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30502_a_31827]
-
mai spunea lui Corneliu Coposu, era garanția că cineva se luptă pentru ca România să nu mai derapeze, ca România să devină o țară liberă și democratică(..) De la funeraliile Reginei Maria, nu s-a mai văzut atâta durere", scria Oana Stănciulescu. Editorialul poate fi citit integral aici. Parastas pentru Corneliu Coposu Pe data de 18 mai 2014, orele 12,00, Biserica greco-catolică "Sfantul Vasile" str. Polonă, nr.50, va avea loc Parastas pentru Corneliu Coposu.
Parastasul lui Coposu. ''Nu s-a mai văzut atâta durere" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30502_a_31827]
-
Convorbirile constituie totuși , cum constată Geo Șerban în studiul însoțitor, „un capitol omogen” al manifestării lui Mihail Sebastian în epoca sa cea mai agitată. Fusese atacat pentru romanul De două mii de ani, răspunsese atacurilor în Cum am devenit huligan, scrisese editoriale în „Rampa” și tot acolo angajase aceste convorbiri cu personalități de prim-plan ale momentului. Sunt confruntări de puncte de vedere privitoare la multe aspecte, la poziția generală față de societate a celor care discută, la istorie, la cultură, în general
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
scris, aș spune), foarte grațios construit (în pofida simplității aproape diaristice), extrem de dinamic (pe măsura vârstei protagoniștilor), atent calibrat discursiv (încă un copil, Cristina nu sare niciodată peste marginile propriei umbre), Kinderland e una dintre surprizele cele mai plăcute ale anului editorial în curs. După două romane întâmpinate mai degrabă călduț (despre Negrissimo și Un an în Paradis s-a scris puțin), Liliana Corobca răspunde tăcerii critice cu o carte care o aduce în prima linie a prozei românești de azi.
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
întuneric pe la 32 de ani; tot pe atunci, probabil, va fi trecut și pragul veșniciei. Romulus Vulpescu a ostenit însă în tălmăcirea lui Villon peste o jumătate de veac. I-a dăruit, vasăzică, poetului mai mulți ani decît Dumnezeu! Evenimentul editorial cel mai impresionant al anului 2013 este, cu certitudine, apariția celor 3 volume ale monumentului edificat de Romulus Vulpescu: Villon, Opera omnia 1. Avem de-a face, cum ne avertizează tălmăcitorul în al său Cuvînt liminar, cu „prima versiune românească
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
culturii și educației socialiste o ședință la care au participat tovarășii: Dumitru Ghișe, I. Dodu Bălan, Iosif Ardeleanu, Horia Panaitescu, Fl. Molho. S-au discutat metodele de lucru ale D.G.P.T. cu Consiliul, în rezolvarea revistelor literare și a lucrărilor beletristice editoriale. În ceea ce privește revistele literare, respectiv Luceafărul, s-a hotărât continuarea muncii pe baza aceleiași metodologii. Toate observațiile noastre vor fi transmise Consiliului - tovarășului Vasile Nicolescu. Cu conducerea revistei vor discuta tovarășii de la Consiliu și ulterior ne vor informa asupra hotărârilor luate
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
Educației Socialiste va fi abilitat să suspende publicații, să retragă tirajul unor cărți de pe piață, deci vor fi atribuții chiar mai mari decât cele pe care le avea înainte cenzura de până în 1977.”5 Tot la această etapă, a controlului editorial se încadrează și activitarea referenților externi. „Exista în edituri și un sistem al referatelor externe (solicitate unor specialiști din domeniu care erau astfel coresponsabilizați la actul editării). Nu o dată respingerea unui manuscris avea drept consecință intrarea autorului în vizorul organelor
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
difuzare. În aceste condiții, nu pot implica faza retopirii. Referatele mele au fost la obiect: am ținut seama de conținut și de nivelul artistic”; „Referatele se făceau și pentru că se puteau câștiga ceva bani.”8 „În cazul când consideri referatul editorial o delațiune, atunci pot spune că nu: se plătea mizerabil o activitate care te punea rău cu toată lumea. De altfel, dacă după un număr de referate considerate de editori nemulțumitoare nu-ți reveneai, nu ți se mai dădeau altele.”9
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
de gheață și foc ale Editurii Nemira. Dar în 2013 adolescenții sunt răsfățați, cu noi colecții ori serii lansate de edituri bine fixate ca profil. „Young Art“ și „Cercul de lectură și scriere creativă“ Un proiect editorial excepțional promovează Grupul editorial Art, prin intermediul tinerei Edituri Arthur. Întâi, un concurs de literatură pentru copii și adolescenți, cu trei secțiuni (roman, proză scurtă și poezie) și cu marele premiu - Trofeul Arthur. Juriul primei ediții organizate anul trecut a anunțat cîștigătorul la Târgul Gaudeamus
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]