1,494 matches
-
din vremea lui Radu Mihnea voievod și a lui Miron Barnovschi Moghila voievod, preacucernicii egumeni de la mănăstirile Hlincea și Aron Vodă încă mai purtau în sufletele lor sămânță de vrajbă.. Primul care și-a călcat pe suflet a fost Theodosie, egumenul mănăstirii Hlincea, care la 18 mai 1627 (7135) scrie: „Mărturisescu, cu a mea scrisoare, cum am fost înaintea Divanului,... de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil de la Svetîi Nicolae den Țarina Iașilor ca să hie întru pace
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vrajbă.. Primul care și-a călcat pe suflet a fost Theodosie, egumenul mănăstirii Hlincea, care la 18 mai 1627 (7135) scrie: „Mărturisescu, cu a mea scrisoare, cum am fost înaintea Divanului,... de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil de la Svetîi Nicolae den Țarina Iașilor ca să hie întru pace de acum pînă în veci, nice să mai pîrîm noi pre dînșii nici ei pre noi, ce ne-au dat noaă parte den bucatele sfintei mănăstiri să hie dat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au dat noaă parte den bucatele sfintei mănăstiri să hie dat în veci, iar ce e pre mîna lor să le hie în veci”. De unde se deduce că niciodată nu-i prea târziu să-ți mărturisești păcatele... Avea dreptate Theodosie egumenul Hlincei să dea la pace, fiindcă pe lângă cele 60 de fălci de vie au primit și sate, și moșii, și pădure și poslușnici... Acum, înainte de a muri prin inaniție, spune-mi de ce conducta din olane descoperită de tine se oprea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu „Mutu” în discursul tău, vere? Auzi dumneata! Să dai 7 pogoane și jumătate de vie la Miroslava Iașilor pe 5 pogoane tocmai la Odobești. Da’ cine știe? Poate „preosfințitul mitropolit... Iacov” o fi având glas de sirenă și bietul egumen de Putna n-a priceput cum și-a făcut drum tocmai la „Dracu-n praznic” doar pentru 5 pogoane de vie! Așa se întâmplă când tu, muritor de rând, te afli în fața celui care are pâinea și cuțitul în mână
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vere. Cu vânzări și cumpărări de vii, aici la Miroslava s-au mișcat de la un stăpân la altul vre 19 fălci și 192 de pogoane de vie. Însă, cum se vede, aici sunt vii cât cuprinzi cu privirea. De altfel, egumenii de la Galata au primit cele mai multe dezlegări pentru a lua viile de la cei ce le lăsau în paragină și a le da celor care voiau să le lucreze. Ascultă doar o asemenea poruncă dată la 14 aprilie 1687(7195) de Constantin
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
viile de la cei ce le lăsau în paragină și a le da celor care voiau să le lucreze. Ascultă doar o asemenea poruncă dată la 14 aprilie 1687(7195) de Constantin Cantemir voievod: „Dat-am carte domniia mele rugătoriului nostru egumenului de la svînta mănăstire de la Galata, ca să fie volnic cu carte domniia mele a da știre tutror oamenilor carii au vii pre locul... Gălății, în Miroslava, carii au fugit și carii n-au fugit ș-au pustiit viile încă din dzilele
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu carte domniia mele a da știre tutror oamenilor carii au vii pre locul... Gălății, în Miroslava, carii au fugit și carii n-au fugit ș-au pustiit viile încă din dzilele Ducăi vodă,... Pentru aceea, am dat această carte... egumenului ca să de știre tuturor... carii au vii... să-și lucredze viile... Iar carii n-or ... să le lucredze, am dat voie svinții sale... să de viile acele pustii cui va hi voia svinții sale”. Dacă tot am venit până aici
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
am luat haine și arginturi și vii de a lui Enachi, ce am găsit, de li-am vîndut și am dat banii domnești”. Mai spun ei că au vândut “doo fălci de vie la Șorogari părintelui Macarie ce-au fost egumen la Golăe dirept șeaptedzăci de lei, bani de argint”. Și când se întâmpla trebușoara asta ? Pe la 15 noiembrie 1662 (7171). Dar aceste două fălci de vie ale zlătarului Enache nu rămân la mănăstirea Golia, ci sunt schimbate cu mănăstirea Sfântul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
degitili”. Nu te-ai supăra dacă am să te întreb când s-a întâmplat trebușoara asta? Nici mai devreme, nici mai târziu decât la 30 aprile 1749 (7257). M-ai luminat, vere. Acum ia seama, prietene, că și Veniamin proin egumen - unde nu ți-oi putea spune - și-a vândut viile de la Șorogari cumnatului său, Mihai Gane, fost mare sluger. Și nici nu știi câte parale a luat sfinția sa! Oi ști eu multe dar, pe asta nici pomeneală. “În opt sute cinzăci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu tot. Cine s-ar afla să le lucredză să le facă zapis să le fie moșie în veci”. Asemenea poruncă dă și Mihai Racoviță voievod după 24 de ani, adică la 15 martie 1722 (7230), când împuternicește pe Iustin egumenul de la Cetățuia să ia viile din Valea Cozmoaiei, părăsite de familia Alevra de vreo 16 ani. Egumenul Iustin însă luase deja viile și “le-au destupat și le-au lucrat cu multă cheltuială, precum se lucreadză viile”. După cum aflăm din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în veci”. Asemenea poruncă dă și Mihai Racoviță voievod după 24 de ani, adică la 15 martie 1722 (7230), când împuternicește pe Iustin egumenul de la Cetățuia să ia viile din Valea Cozmoaiei, părăsite de familia Alevra de vreo 16 ani. Egumenul Iustin însă luase deja viile și “le-au destupat și le-au lucrat cu multă cheltuială, precum se lucreadză viile”. După cum aflăm din actul de întărire dat de Mihai Racoviță voievod la 2 februarie 1724 (7232), aceste vii ajung la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
câte altele? Au mai fost, dar aici binefăcătorul o scaldă: Ba spune că “ Aceste vii cu pomăt și cu loc cu tot le-am dat... sfintei mănăstiri de la Bărboi”, ba că “iar și mai multe am dat pentru părintele Nohit egumenul... și să aibă a-și face părintele Nohit egumenul și dres domnesc”. Păi părintele Nohit egumenul n-are decât să-și facă dres domnesc și pace. Nu-ți amintești de un mitropolit despre care am mai vorbit noi, care s-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
scaldă: Ba spune că “ Aceste vii cu pomăt și cu loc cu tot le-am dat... sfintei mănăstiri de la Bărboi”, ba că “iar și mai multe am dat pentru părintele Nohit egumenul... și să aibă a-și face părintele Nohit egumenul și dres domnesc”. Păi părintele Nohit egumenul n-are decât să-și facă dres domnesc și pace. Nu-ți amintești de un mitropolit despre care am mai vorbit noi, care s-a făcut stăpân pe niște danii către Mitropolie și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pomăt și cu loc cu tot le-am dat... sfintei mănăstiri de la Bărboi”, ba că “iar și mai multe am dat pentru părintele Nohit egumenul... și să aibă a-și face părintele Nohit egumenul și dres domnesc”. Păi părintele Nohit egumenul n-are decât să-și facă dres domnesc și pace. Nu-ți amintești de un mitropolit despre care am mai vorbit noi, care s-a făcut stăpân pe niște danii către Mitropolie și chiar mai mult, le-a lăsat moștenire
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de organizare bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în limbă fie prin mijlocirea slavonei, fie direct din grecește, la începuturile organizării noastre de stat și bisericești: har, mir, chivot, disc, potir, antimis, paraclis, chilie, metoc, trapeză, sihastru, schimnic, ieromonah, egumen, protoereu, arhiereu, mitropolit, exarh ș. a. Să subliniem că toate aceste cuvinte se referă la cult și organizarea bisericească, iar nu la noțiunile fundamentale de credință, care sunt de origine latină. Deducem că românii erau creștinați cu mult înainte de venirea slavo-bulgarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Apuseni. Informațiile cele mai numeroase despre acesta le avem dintr-un izvor latin, Vita Sancti Gerardi, care menționează că "a primit încuviințare de la greci și a ridicat în cetatea Morisena o mănăstire în cinstea Sf. Ioan Botezătorul, așezând încă un egumen și călugări greci, după rânduiala și ritul acestora". Călugării "greci" sunt, evident, ortodocși și posibil români. Ulterior, atacat de regele Ștefan cel Sfânt, Ahtum este învins și ucis în luptă, iar cei morți au fost înmormântați în mânăstirea ortodoxă din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
neamțului [...], și acolo au fost pân’ s-au făcut pace”. Totuși, în fruntea delegației muntene se afla mitropolitul. În ceea ce privește deputăția moldoveană, ea era condusă nu de mitropolit, ci de episcopul de Huși, Inochentie, având o componență redusă, de rang secundar: egumenii de Solca (Vartolomeu Măzăreanu) și Moldovița (Venedict), Ion Paladi (biv vel logofăt), care a decedat pe drum, Ionacachi Milu (biv vel spătar). Actul cu revendicările „de obște” ale Moldovei, dus la Petersburg, a fost iscălit de mitropolit, și doar de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu care ele, în vechime, „s-au supus puterii turcești”. Delegațiile rusă și turcă (condusă de Osman Efendi) s-au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se duseră și din veliții boieri: dumnealor graf Nicolae Dudescu, Mihai Cantacuzino, Pană Filipescu, Pantazi Câmpineanu, Grigorașcu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mănăstirilor închinate care se tergiversează de aproape treizeci de ani. Este vorba de recuperarea imenselor bunuri mănăstirești din Moldova și Muntenia, dăruite Muntelui Athos, patriarhilor de Constantinopol, Ierusalim, Alexandria și Antiohia. Veniturile obținute de pe aceste pămînturi ale mănăstirilor conduse de egumeni greci sînt pierdute de Principate. Simbolic, gestul este grav. În 1857, un reprezentant al Rusiei la Iași a declarat interlocutorilor săi moldoveni: "Amintiți-vă, domnilor, că există legături mai puternice decît legăturile politice și acestea sînt legăturile religioase. Nu uitați
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de credință pe care omul l-a pierdut în timpul mutilării ateiste, prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană, Ecclesia. În acest sens, cuvintele unuia dintre Părinții Bisericii, Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum și alți Părinți ai Bisericii, au vorbit de mișcarea spre sfârșitul nesfârșit în care se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei mișcări
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
departe nici de politică, susținându-și cu aplomb și înfocare ideile. Iacob Negruzzi, în Electorale îl portretizează sub numele literar de Părintele Smântână, devenit apoi celebru. Criza familială se acutizează în momentul în care soția, tot mai mult atrasă de egumenul călugăr Isaia Vicol Dioclias, va părăsi căminul, copilul și soțul. Acest fapt va avea repercusiuni grave asupra carierei preoțești a lui Creangă. Diaconul încearcă fără succes să aplaneze conflictul intrafamilial, zadarnice fiind și eforturile sale de mascare a problemelor, „gura
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
care îi va însoți de câteva ori pe tinerii ortodocși trimiși la studii în Rusia. Militant al revoluției de la 1848, va fi închis la Văcărești și expulzat în Transilvania. La întoarcere viețuiește la mănăstirea Băbeni de lângă Râmnicu Sărat, apoi ca egumen (1850-1854) la Sadova, în Dolj, unde reorganizează școala mănăstirii, iar din 1855, ca stareț și „rector” al Seminarului de la mănăstirea Neamț; inițiază aici un ciclu școlar complet și deschide un gimnaziu la Târgu Neamț. Unionist convins, este numit în 1859
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
ilustrarea acestor intuiții decît celebrul pasaj din Asfințitul crailor care îmi amintește și de impresionantul final al capodoperei Maestrul și Margareta datorate lui Mihail Bulgakov " Se făcea că la o Curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei crai, mari egumeni ai tagmei prea senine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În lungile mante, cu paloșul la coapsă și cu crucea pe piept și afară de scarlatul tocurilor, înveșmîntați, împanglicați și împănoșați numai în aur și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
I.1719 - 15.V.1778, Putna, j. Suceava), cărturar și traducător. Originar de prin părțile Bucovinei, I. s-a călugărit de tânăr la mănăstirea Putna, unde a învățat carte și unde în 1736 a fost făcut ieromonah, iar în 1744, egumen. În 1745, la numai douăzeci și șase de ani, a fost ales episcop de Rădăuți, iar după cinci ani, datorită calităților sale și activității culturale pe care o desfășurase, a fost uns mitropolit al Moldovei (1750-1760). Din bogata sa activitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
în cinul monahal. La Cernăuți, a funcționat ca „spiritual” și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la mănăstirea Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți, poezia Simțirile la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]