4,462 matches
-
conduc. Este vorba însă de progame postelectorale, adoptate ulterior alegerilor parlamentare. Datorită acestei particularități, apare o contradicție: în aceste programe candidații nu pot să-și asume decât rolul de președinte-mediator, așa cum este definit în Constituție dar acest rol contravine așteptărilor electoratului care susține un partid ce propune un candidat la alegerile prezidențiale. Din acest motiv, aceste programe sunt o viziune mai amplă despre societate, inclusiv aspecte în legătură cu care Președintele României nu are cum să intervină din lipsă de atribuții. Cu cat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
electoral"1. Programul electoral devine astfel expresia respectării unei reguli clasice de comunicare politică, o regulă care astăzi nu mai funcționează: în trecut, în contextul absenței televiziunilor și dezbaterilor politice televizate, un program electoral era o formă de comunicare cu electoratul, un angajament public al candidatului. În prezent, candidații insistă mai mult pe prezentarea unui program electoral continuu, influențat de evenimentele zilnice și de felul cum acestea sunt prezentate în mass-media. A cita dintr-un program electoral în timpul unei emisiuni, în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a creat senzația că nu poate discuta teme politice majore fără a avea în preajma materiale ajutătoare. Programul electoral al lui Klaus Iohannis nu diferă foarte mult de programul electoral al lui Victor Ponta. Scopul acestor programe a fost să adune electorat cât mai divers, din acest motiv latura ideologică fiind mai puțin prezenta. Lucrul bine făcut (Iohannis) și Marea Unire (Ponta) nu reprezintă viziuni diametral opuse referitor la funcția de președinte. Obiectivele enunțate de cele două programe nu sunt extrem de diferite
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care astăzi sunt puternic contestate - ex. introducerea săptămânii de lucru de 35 de ore. Iată deci, că schimbarea guvernării poate interveni și ca urmare a unor promisiuni cu consecințe negative asupra unor dezvoltări economice ulterioare, prețul fiind plătit însă de electorat. Sub presiunea opiniei publice și a mass-media, în mandatul lui Jacques Chirac a fost realizată reforma scurtării mandatului prezidențial de la 7 la 5 ani3. În acest context trebuie amintit că a existat și o altă variantă de raționalizare a guvernării
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
printr-o migrație parlamentară de conjunctură și care nu a mai ținut cont de faptul că, o moțiune de cenzură a opoziției fusese votată favorabil cu 2 luni înainte de alegeri 4. În acest mod, nu a fost respectată Constituția, votul electoratului fiind practic desconsiderat. Coabitarea nu a mai putut fi evitată însă în anul 2012, când Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost răsturnat în luna mai. În continuare, s-a intrat într-o logică de coabitare, între o alianță de centru-
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
măsuri eficiente în vederea unei mai bune dinamici a mecanismului instituțional. În acest sens, reconsiderarea actualului calendar de alegeri prezidențiale trebuie să constituie o prioritate, cel puțin din motive legate de suprasolicitarea votului, cu consecințe în scăderea procentului de participare a electoratului la alegeri ale căror teme se suprapun în mod inevitabil. Nu este rolul acestui articol să aprofundeze conflictele politice recente care au avut loc în România, dar apreciem că o mare parte din acțiunile controversate și ezitante ale clasei politice
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în opinia noastră, de la consolidarea rolului său, în etapa imediat următoare alegerilor prin fixarea unor dispoziții lipsite de echivoc cu privire la aspecte sensibile care privesc, în primul rând, practica instituțională referitoare la realizarea coabitării. În consecință, pentru a răspunde și dorinței electoratului care acordă prioritate Președintelui, soluția franceză de a realinia alegerile și a permite Președintelui să se sprijine pe o majoritate conform programului propus, prin organizarea unor alegeri anticipate, poate fi preluată. Note 1 Charles, Debbasch, Jean-Marie, Pontier, Jacques, Bourdon, Jean-Claude
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
instituțiile politice sunt un proces de comunicare politică și electorală care se desfășoară că o negociere emoțională și afectiva. Politicienii dispun de reprezentativitate ideologică, ei fiind exponenții unor partide sau ai unor curente de gandire politică, sau electiva, aceștia întruchipând electoratul care i-a ales. La rândul lor, opinia publică sau experții care participă la acțiunea politică, mai mult sau mai putin direct, pot fi reprezentativi pentru anumite grupuri socio-profesionale și pentru anumite valori. Ca urmare, avem de-a face cu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și reprezentărilor ce au drept scop alegerea unui actor politic și rezultă ca urmare a hotărârii poporului de a delegă puterea către acel actor politic, în urma unei competiții 7. Comunicarea este un proces deosebit de amplu care influențează comportamentele și opiniile electoratului. De aceea, în timpul campaniilor de succes, câștigă cel care își organizează cel mai bine sistemul de transmitere a informațiilor. Aici intervine persuasiunea care este arta de a convinge pe cineva, prin argumente logice, să facă un lucru sau să-și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
unor opinii, partidul fondat de patronul "televiziunii poporului" va fuziona cu UNPR. Dacă ascultăm vocea președintei, Simona Mân: "Partidul Poporului- Dan Diaconescu nu fuzionează cu niciun partid, cu atat mai puțin cu UNPR, așa cum unii încearcă să inducă în eroare electoratul nostru. Mașinăria de propagandă a unor partide nu trebuie luată în seamă. Totul este o dezinformare, menită a crea degringolada în rândul aleșilor locali ai PP-DD, membrilor și simpatizanților PP-DD. (...) PP-DD va candida în 2016 sub sigla violet a Partidul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
lungul campaniilor electorale din ultimii 25 de ani. Rezumate pe scurt, principalele noutăți au fost: A fost prima campanie electorală din ultimii ani în care nu a mai existat un candidat extremist important, ceea ce arată fie o maturitate interesantă a electoratului, fie o lipsă de candidați interesați pe această zonă, în absența unor nume tradiționale precum Corneliu Vadim Tudor sau Gigi Becali. Cei doi protagoniști au fost relativ echilibrați, au evitat pasiunile naționalist-extremiste și au dus dezbaterea într-o zonă mult
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în Parlament și, așa cum s-a văzut și după alegeri, această majoritate a rezistat presiunilor. Așadar, am avut primele alegeri în care s-a votat un candidat strict pentru un mandat prezidențial (sigur, ăsta este doar o nuanță analitică - pentru electorat, aceasta a contat mai puțin) În ce priveste campania propriu- zisă, singura noutate importantă a fost creșterea rolului comunicării online, alături de mass-media tradiționale (în special, televiziunea). Chiar dacă ponderea online-ului este încă la jumătate față de ponderea tv-ului, acestea au fost
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
relevante în acestă campanie? Cât de eficiente s-au dovedit a fi campaniile online ale candidațiilor și cât de mult a contat comunicarea pe Facebook în rezultatul final? În mod clar, Facebook a mobilizat, de această dată, peste 50% din electorat. Pe Facebook au circulat informații pe care televiziunile sau alte instituții media angajate într-un fel sau altul în câmpul politic, care susțineau o tabără sau alta, nu le-au prezentat. Deci, în mod clar, în ceea ce privește informațiile privind candidații sau
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
implicarea serviciilor secrete în determinarea rezultatului alegerilor prezidențiale din România. Avem de-a face cu un mit sau este vorba de realitate? În opinia mea, aducerea acestui subiect în campanie electorală a avut rolul de a mobiliza și mai mult electoratul. Vorbim despre o temă care nu e străină cetățenilor români, pentru că întotdeauna când se discută despre servicii secrete, despre instituții care nu sunt atât de vizibile și care trebuie să-și desfășoare activitatea strict în interesul public, interesul publicului e
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care provin. Dar și alte segmente ale populației se regăsesc în viziunea politică a femeilor din Parlamentul Românesc. Atât proiectele legislative proprii, cât și cele mixte - dintre ai căror inițiatori au făcut parte - reflectă capacitatea de a rezona cu nevoile electoratului, dar și abilitatea de a sintetiză aceste nevoi în forma unor propuneri de lege viabile. A doua concluzie este aceea că există un limbaj specific feminin la nivelul comunicării politice (pe cele trei paliere - verbal, nonverbal și paraverbal). Acesta este
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
că primul lucru pe care politicienii noștri ar fi bine să îl înțeleagă este că ei sunt aleși de către societatea civilă, pe o perioadă limitată de timp, ca să servească interesele celor care i-au ales. Politicienii sunt funcționari în slujba electoratului și nu au de ce să se considere în vreun fel diferiți sau speciali numai pentru că au fost aleși deputați sau senatori. În momentul în care sunt aleși, interesul lor individual trebuie să se subordoneze celui public. Mai mult decât atât
Generația așteptată? by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/10632_a_11957]
-
în care sunt aleși, interesul lor individual trebuie să se subordoneze celui public. Mai mult decât atât, politicienii din România sunt aleși pe liste de partid. Astfel, ei nu sunt aleși de populație în mod direct, ci devin reprezentanți ai electoratului prin jocul partidului din partea căruia au candidat. În consecință sunt chiar foarte puține motivele pentru care politicienii care ne conduc au de ce să se împăuneze cu "realizările" lor personale și să facă din alegerea lor în instituțiile statale vreun motiv
Generația așteptată? by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/10632_a_11957]
-
să se împăuneze cu "realizările" lor personale și să facă din alegerea lor în instituțiile statale vreun motiv de mândrie. Dacă cel puțin votul care li se dă ar fi uninominal, și ei ar fi în mod direct aleși de către electorat, atunci poate că ar putea să se simtă satisfăcuți pentru a fi reușit să convingă prin propriile merite că au dreptul să fie parte dintr-una dintre instituțiile de conducere ale țării. Numai când vom avea politicieni pentru care conștiința
Generația așteptată? by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/10632_a_11957]
-
ncă nu vreau să-mi afișez stofa profesională, da' adevăr vă zic vouă: la viitoarele alegeri maiorul Garcea va fi consilierul de imagine al lui Mircea Geoană, iar " Vacanța Mare" cu Pro Tv-ul ei cu tot, nucleul de bază al electoratului pesedist... În liniștea care s-a așternut brusc în sufragerie, dinspre MegaVijăn s-a auzit un "clic" sec, iar vocea invitatului ni s-a părut a fi a lui Adrian Năstase după ce a pierdut alegerile în 2004... Însă, imperturbabilul și
Cupluri contemporane by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10671_a_11996]
-
reprezentanților politici ai națiunii de către cetățeni, în baza unui vot acordat în baza unor programe și ideologii politice, cu un sistem bazat pe principiul subordonării de tip clientelar, în care aleșii erau legitimați de grupuri de putere ce organizau voința electoratului în funcție de interese de grup și nu în funcție de interese de nivel general. Analiza acestui fenomen deosebit de nociv pentru un regim democratic a avut ca scop să explice rezultatul politicii moderaților de a păstra cadrele legitimității în rândul unor cercuri restrânse, prin
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
partidă cu posteritatea se joacă și aici, pe terenul social ignorat de intelighenția autohtonă. De aceea figurile personajelor populare (gen Gigi Becali, Mitică Dragomir) îl aduc la exasperare, de asemenea săltarea lui Vadim Tudor în șaua opțiunilor de vot ale electoratului Sunt elemente ce indică deriva națională, transformarea poporului într-o populație, injectarea lui cu substanțe ce-i reduc discernământul și chiar capacitățile perceptive. Nu mă surprind prea mult, în acest volum cu atâtea pagini electrice, textele ce radiografiază și penalizează
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
celor care au fost cel mai dur loviți de criză economică și de procesele de globalizare. Această mixtura periculoasă de autoritarism, autarhie și apărare a statului bunăstării sociale (cetățenia că atribut inseparabil al naționalității), a avut un succes major în cadrul electoratului dur al stângii istorice, răvășind geografia politică franceză și proiectând Frontul Național către succese electorale de negândit doar în urmă cu câțiva ani. Frontul Național a devenit modelul către care extremă dreaptă europeană privește cu interes și admirație. Acesta ne
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
degrabă o percepem că publicitate sau reclamă, conceptul de propagandă fiind rareori utilizat și deseori neimportant pentru publicul larg. Etapele unei campanii electorale la nivel local Campania electorală trebuie să țină cont de anumite variabile care pot apărea în rândul electoratului. Campaniile electorale se adresează unor mase electorale, chemate să îi aleagă pe titularii unei funcții. Aceste mase electorale sunt colectivități eterogene 9. Din acest motiv, întotdeauna se apelează la tehnici de cercetare și segmentare a pieței. Succesul unei campanii electorale
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
electorală nu poate exista în lipsa unei strategii. Mai exact, aceasta se referă în principal la un calendar de activități pe care un candidat dorește să îl pună în practică într-un anumit interval de timp, cu scopul de a atrage electoratul de partea sa sau măcar de a slăbi forțele contracandidatului. Toate aceste activități trebuie să aibă legătură între ele și, în mod obligatoriu, să aducă avantaje celui care le întreprinde, fie că discutăm despre simpatia populară și uncapital de imagine
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
legătură între ele și, în mod obligatoriu, să aducă avantaje celui care le întreprinde, fie că discutăm despre simpatia populară și uncapital de imagine, fie despre posibilele subiecte de presă. Totodată, acestea trebuie să fie în strânsă legătură cu preferințele electoratului și să se desfășoare în zona grupului-țintă. Consecințele iau forma unor beneficii de ambele sensuri: candidatul obține unul din avantajele enumerate mai sus și, în același timp, comunitatea respectivă simte că într-adevăr activitatea este în beneficiul local. O acțiune
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]