2,179 matches
-
Hierarchies, 1977-1997: An Empirical Analysis of Air Travel Links", American Behavioural Scientist, 44 (10), pp. 1656-1678. 17 Lo FU-CHEN, Yue-MAN YEUNG (dir.), Globalisation and the World of Large Cities, United Nations University Press, New York, 1998. 18 Richard V. KNIGHT, "The Emergent Global Society", în Richard V. KNIGHT, Gary GAPPERT, op. cit., pp. 24-43. 19 Paul L. KNOX, Peter J. TAYLOR, op. cit., p. 41. 20 Richard V. KNIGHT, op. cit., p. 42. 1 John HERTZ, "Legitimacy Can We Retrieve It?", Comparative Politics, vol. 10
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Rezervă de gaze necombustibile, determinată, cantitativ și calitativ, prin lucrări de explorare și exploatare, reprezintă debitul de gaze necombustibile, uscate și/sau asociate cu o fracție de apă subterană, posibil de obținut la capul de exploatare a sondelor sau la emergentele naturale, după ce fracția de apă este degazata la presiunea corespunzătoare condițiilor tehnice și economice de exploatare acceptate. Rezervele de gaze necombustibile asociate apelor subterane se vor calcula doar în cazul în care gazele urmează să fie sau sunt valorificate separat
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
autoritatea competența. Articolul 20 Resursele dinamice și rezervele de ape subterane se exprimă în unități volumetrice raportate la unitatea de timp (m 3 /zi). Resursele dinamice de ape subterane se evaluează cu ajutorul metodelor hidrodinamice, de bilanț sau prin măsurarea debitelor emergentelor. Metodele de evaluare a rezervelor de ape subterane se aleg în funcție de valoarea bilanțului (B) dintre alimentările (A), pierderile (P) și debitul total exploatat sau propus pentru exploatare (Q(E)) ale acviferului cercetat, prezentat că raport: A/(P + Q(E)) = B
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
bilanțului (B) dintre alimentările (A), pierderile (P) și debitul total exploatat sau propus pentru exploatare (Q(E)) ale acviferului cercetat, prezentat că raport: A/(P + Q(E)) = B a) pentru B ≥ 1 se folosesc metode hidraulice sau urmărirea evoluției debitelor emergentelor și corelarea lor cu metodele hidrodinamice și/sau de bilanț, reactualizate pentru condițiile de exploatare; ... b) pentru B ... Articolul 21 Resursele și rezervele de căldură din sistemele geotermale se exprimă că energie exploatabila în unitatea de timp (MW termali, Gcal
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
mare interes, este prezentată cu aproape o jumătate de secol în urmă de Deutsch [1954]). Tabelul 9.3 surprinde aceste schimbări. Tab. 9.3. Caracteristicile regimurilor post-totalitare Post-totalitarism inițial înghețat matur Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership inexistent osificată sporadică, ritualică birocratic-colegial emergent golită abandonată birocratic-colegial tolerat cu elemente tehnocratice terminată de partid Reactivarea pluralismului În concepția lui Linz și Stepan, este extrem de important să nu se confunde procesul reactivării pluralismului în regimurile care din autoritare încep tranziția către democrație, cu procesul care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
altă cale Am observat că, în ultimii ani, de cele mai multe ori, dezbaterile pe tema comunismului cad, alunecă spre polemici de tipul bine-rău, însă dincolo de discursuri, dincolo de polemici, nostalgia există. Melancolia comunistă este un fenomen normal. Orice societate tinde în mod emergent să-și conserve trecutul. La noi, clasa politică s-a raportat nespecific la el. Unii au cerut un proces al comunismului, chiar simbolic, dar desfășurat în tribunale. Alții, împăciuitori, au cerut să nu mai vorbim de el, să mergem mai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
artificială de CO2 (gaz) folosită în scop terapeutic. Mofetariul reprezintă amenajarea tehnică în care se efectuează tratamentul cu mofete naturale sau artificiale. Din punct de vedere al alimentarii cu bioxid de carbon mofetele pot fi: a) mofete alimentate direct din emergentă; ... b) mofete alimentate de la distanță prin captări (sursă de gaze uscate sau din degazeificarea apelor carbogazoase) prin intermediul unor rezervoare de înmagazinare și distribuție; ... c) mofete alimentate cu bioxid de carbon industrial îmbuteliat. ... ÎI. Exploatare - utilizare a) Captarea ... Gazele CO2 se
NORMA TEHNICA nr. 4 din 10 martie 1979 privind principii şi condiţii balneotehnice pentru exploatarea şi valorificarea gazelor terapeutice - mofetele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125542_a_126871]
-
în principal gaz metan). În cazul cînd prezenta gazului metan este mai mare se procedează la instalarea unui separator de gaz. b) Inmagazinare-distribuție ... În general pentru mofetele amenajate în bazele de tratament din stațiuni se utilizează CO2 colectat direct din emergentă și în acest caz instalarea mofetei nu pune probleme deosebite în legătură cu procesul de alimentare, nemaifiind vorba de o înmagazinare prealabilă. În cazul cînd mofeta se amenajează la distanță de captarea CO2 este necesar construirea unui recipient-rezervor în care bioxidul de
NORMA TEHNICA nr. 4 din 10 martie 1979 privind principii şi condiţii balneotehnice pentru exploatarea şi valorificarea gazelor terapeutice - mofetele. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125542_a_126871]
-
mg%.; HaS02 = MG5o sau HAS04 = 1,3 mg%. - I .......................... 1 mg%. - CO2 ........................ 1 g%. - S titrabil ................. 1 mg%. (în principal SH2) c) să conțină unele gaze considerate terapeutice (CO2; H2S) în concentrațiile de mai sus; ... d) să aibă temperatura la emergentă de peste 20 grade C (ape termale); ... e) să fie radioactive în limitele admise că terapeutice (29 nanocurie) sau echivalentul în Bequerel. ... 2. Proveniență apelor minerale Apele minerale utilizate în scopuri terapeutice provin din: - izvoare naturale; - sonde forate și puțuri; - acumulări
NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 de utilizare a substanţelor minerale terapeutice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125540_a_126869]
-
mg%.; HaS02 = MG5o sau HAS04 = 1,3 mg%. - I .......................... 1 mg%. - CO2 ........................ 1 g%. - S titrabil ................. 1 mg%. (în principal SH2) c) să conțină unele gaze considerate terapeutice (CO2; H2S) în concentrațiile de mai sus; ... d) să aibă temperatura la emergentă de peste 20 grade C (ape termale); ... e) să fie radioactive în limitele admise că terapeutice (29 nanocurie) sau echivalentul în Bequerel. ... 2. Proveniență apelor minerale Apele minerale utilizate în scopuri terapeutice provin din: - izvoare naturale; - sonde forate și puțuri; - acumulări
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
artificială de CO2 (gaz) folosită în scop terapeutic. Mofetariul reprezintă amenajarea tehnică în care se efectuează tratamentul cu mofete naturale sau artificiale. Din punct de vedere al alimentarii cu bioxid de carbon mofetele pot fi: a) mofete alimentate direct din emergentă; ... b) mofete alimentate de la distanță prin captări (sursă de gaze uscate sau din degazeificarea apelor carbogazoase) prin intermediul unor rezervoare de înmagazinare și distribuție; ... c) mofete alimentate cu bioxid de carbon industrial îmbuteliat. ... ÎI. Exploatare - utilizare a) Captarea ... Gazele CO2 se
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
în principal gaz metan). În cazul cînd prezenta gazului metan este mai mare se procedează la instalarea unui separator de gaz. b) Inmagazinare-distribuție ... În general pentru mofetele amenajate în bazele de tratament din stațiuni se utilizează CO2 colectat direct din emergentă și în acest caz instalarea mofetei nu pune probleme deosebite în legătură cu procesul de alimentare, nemaifiind vorba de o înmagazinare prealabilă. În cazul cînd mofeta se amenajează la distanță de captarea CO2 este necesar construirea unui recipient-rezervor în care bioxidul de
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
Donna, "Situated Knowledges: The Science Question in Feminism and the Privilege of Partial Perspective", în Feminist Studies, vol. 14, nr. 3, 1988. Hearn, Jeff, "Writing as Intimate Friends... How Does Writing Profeminist Research Become Methodologically Challenging?", în Mona Livholts (ed.), Emergent Writing Methodologies in Feminist Studies, Routledge, New York, 2012. Heinen Jacqueline (ed.), Le droit de choisir. Avortement- contraception: lutte internationale des femmes, La Brèche, Paris, 1979a. Heinen Jacqueline et al., Femmes et mouvement ouvrier, La Brèche, Paris, 1979b. Heinen Jacqueline, "Public
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Pavel, R., G., Lungu, D., (coord.), Tovarășe de drum. Experiența feminină în communism, Editura Polirom, Iași, 2008. Pease, Bob, "Interrogating Privileged Subjectivities. Reflections on Writing Personal Accounts of Privilege", în Mona Livholts (ed.) Emergent Writing Methodologies in Feminist Studies, Routledge, New York, 2012. Perrot, Michelle, "Histoire et pouvoir des femmes", în Aubert Nicole, et al., Le sexe du pouvoir, Desclée de Brouwer, Paris, 1986. Perrot, Michelle, "L'air du temps", în Nora Pierre (ed.), Essais
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
and science] Stockholm, SNS, 2010. 5 Clare Hemmings, Why stories matter: the political grammar of feminist theory, Duke University Press, Durham, USA, 2011. 6 Bob Pease, "Interrogating Privileged Subjectivities. Reflections on Writing Personal Accounts of Privilege" în Mona Livholts (ed.) Emergent Writing Methodologies in Feminist Studies. New York, Routledge, 2012, pp. 71-82; vezi și Jeff Hearn, "Writing as Intimate Friends... How Does Writing Profeminist Research Become Methodologically Challenging?", în Mona Livholts (ed.), Emergent Writing Methodologies in Feminist Studies, Routledge, New York, 2012, pp.
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Writing Personal Accounts of Privilege" în Mona Livholts (ed.) Emergent Writing Methodologies in Feminist Studies. New York, Routledge, 2012, pp. 71-82; vezi și Jeff Hearn, "Writing as Intimate Friends... How Does Writing Profeminist Research Become Methodologically Challenging?", în Mona Livholts (ed.), Emergent Writing Methodologies in Feminist Studies, Routledge, New York, 2012, pp. 184-198. 1 De notat că nu am avut copii. Asta explică în parte acest lucru, deoarece situația aceasta mi-a lăsat o oarecare disponibilitate pentru a-mi asuma astfel de angajamente
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării / 85 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective / 88 2.1.5. Pierre Bourdieu: teoria gusturilor sociale / 90 2.2. Moda o formă de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Vlăsceanu). Opțiunea de abordare a modei ca formă de comportament colectiv este corectă și centrează analiza respectivului fenomen în perimetrul sociologiei, dând posibilitatea autoarei să prezinte principalele teorii explicative ale comportamentului colectiv: teoria contagiunii emoționale, teoria valorii adăugate, teoria normei emergente, teoria fluxului orizontal al modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fel, concepția simmeliană despre modă a fost considerată greșit un efect al stratificării sociale, fiind relaționată capitalului economic. O analiză de ansamblu asupra lucrărilor lui Georg Simmel indică sensul pe care autorul l-a dat acestei noțiuni, anume de formă emergentă în interacțiunea socială a indivizilor (vezi capitolul al II-lea). 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990) Seria lucrărilor publicate între anii 1960 și 1990 acoperă patru domenii de cunoaștere: sociologia, semiotica, psihologia socială și studiile culturale. Primul este reprezentat de abordarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fenomenului modei sub influența unor reflecții dedicate în special comportamentului colectiv. Astfel, moda a fost explicată prin intermediul teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957 ), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). Lucrările considerate fundamentale în tradiția sociologică a comportamentului colectiv (N. Smelser, 1962; R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972; D.L. Miller, 1985) dedică câte un capitol analizei modei, ilustrând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin care am gândit structura acestui subcapitol. În primul rând, un răspuns poate fi dat în termenii teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv: teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). În al doilea rând, vestimentația, în calitatea acesteia de element comunicațional, evocă normele sociale stabilite specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). Astfel, putem face referire la simbolistica
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de un număr mare de oameni? Cum funcționează norma socială a faptului de a fi "la modă"? Astfel, am în vedere dezvoltările recente ale domeniului sociologiei modei, respectiv teoria leadership-ului modei și teoria influenței subculturale. 2.2.1. Teoria normei emergente În termenii acestei teorii formulate de Ralph H. Turner și Lewis M. Killian (1972), fenomenul modei trebuie analizat în relație cu un ansamblu de norme care funcționează ca repere de comportament și sursă de identificare pentru membrii unui colectivități (F.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Turner și Lewis M. Killian (1972), fenomenul modei trebuie analizat în relație cu un ansamblu de norme care funcționează ca repere de comportament și sursă de identificare pentru membrii unui colectivități (F. Chazel, 1992/2005, 335). Conform autorilor teoriei normei emergente, moda accentuează distincțiile de status, în timp ce teribilismele le estompează (D.L. Miller, 1985, 151). Voi ilustra cele spuse cu două cercetări care confirmă predicția normei emergente a comportamentului colectiv. În primăvara anului 1974, teribilismul de a alerga în public fără haine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de identificare pentru membrii unui colectivități (F. Chazel, 1992/2005, 335). Conform autorilor teoriei normei emergente, moda accentuează distincțiile de status, în timp ce teribilismele le estompează (D.L. Miller, 1985, 151). Voi ilustra cele spuse cu două cercetări care confirmă predicția normei emergente a comportamentului colectiv. În primăvara anului 1974, teribilismul de a alerga în public fără haine (streaking) devenise o preocupare constantă printre tinerii din universitățile și colegiile americane. În anul 1974, timp de trei luni, din luna februarie și până în luna
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
universitățile și colegiile americane. În anul 1974, timp de trei luni, din luna februarie și până în luna aprilie, un număr de 1.061 de astfel de "incidente" au fost raportate de mass-media și de poliție. Plecând de la postulatele teoriei normei emergente, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988, 569) au testat ipoteza potrivit cărei probabilitatea apariției unor teribilisme în colegiile americane crește proporțional cu prestigiul campusului vecin care experimentase inițial teribilismul, cu numărul sancțiunilor aplicate, cu acuratețea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]