KorAP: Find »[drukola/base=emițător & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...58 59 60 ...68 >

1,682 matches

Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194

fi influențat de trecerea Lunii mai puțin de două ore, iar de cea a lui Saturn timp de o săptămână, chiar mai mult (câteva luni) dacă Saturn e retrograd. În funcție de perioada lor de revoluție, putem „clasa” importanța planetelor ca puncte „emițătoare” În trei categorii: planetele rapide (Luna, Mercur, Soarele, Venus și Marte), al căror impact este fie nul, fie de ordin secundar, cu excepția unor cazuri particulare prezentate la sfârșitul acestei lucrări (vezi „Actualizările”, cap. 4); planetele lente, a căror perioadă de

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
săptămâni: Mercur este staționar o zi, Venus două zile, Marte trei zile, Jupiter patru zile, Saturn cinci zile, Uranus și Neptun o săptămână, iar Pluto două săptămâni. În consecință, În timpul unui tranzit - prin conjuncție de exemplu -, se Întâmplă ca planeta emițătoare să treacă - aparent, Întrucât e vorba de mișcarea aparentă a planetelor - prima dată peste un punct receptor, să-l depășească, apoi să retrogradeze și să treacă din nou peste el mergând Înapoi, pentru ca În final să-și reia mersul direct

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
final să-și reia mersul direct și să mai treacă peste el Încă o dată, ultima. Acesta este o triplă trecere. Se mai Întâmplă ca punctul receptor să fie situat pe (sau la câteva grade de) locul de staționare a planetei emițătoare. E de la sine Înțeles că În aceste două cazuri influența va fi mai accentuată. De altfel, sunt singurele situații În care tranzitul planetelor rapide (Mercur, Venus, Marte) are În sine un impact real. Dimpotrivă, un tranzit al lui Jupiter În

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Pentru conjuncții și opoziții, se preconizează un orb de maxim 3ș, redus la 1ș pentru celelalte aspecte. Neptun și Pluto Se admite un orb de 2ș maxim pentru conjuncții și opoziții, redus la 1ș pentru celelalte aspecte. Excepție Când planeta emițătoare este retrogradă, trebuie luat În considerare orbul admis de o parte și de alta la fiecare trecere. Totuși, În practică, efectul este resimțit adesea sub diverse forme pe parcursul Întregii retrogradări, până după ultima trecere. În schimb, când primul tranzit a

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Jupiter trigon Soare); reînnoire la sfârșitul anului (Pluto trigon Lună). II INTERPRETAREA TRANZITELOR PLANETELOR LENTE Pentru fiecare tranzit al unei planete lente am ales mai multe niveluri de interpretare: Starea de spirit, altfel spus dispoziția indusă de relația dintre punctul emițător și punctul receptor. Evenimentele posibile: cel mai des apar ca o consecință a stării de spirit, potrivit opticii zicalei „ni se Întâmplă ceea ce suntem”; mai rar par să se declanșeze În mod arbitrar sau să fie legate de anumite evenimente

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
să se declanșeze În mod arbitrar sau să fie legate de anumite evenimente exterioare. Cu privire la acest subiect, să semnalăm un amănunt important: tranzitul, chiar dacă se manifestă Într-o manieră evidentă, nu se traduce neapărat printr-un singur eveniment. Dacă planeta emițătoare vrea să ne facă să Înțelegem ceva important, va folosi eventual mai multe canale de comunicare pentru a face să ne parvină mesajul. Astfel, unele perioade din viața noastră, bogate În evenimente care aparent nu au legătură Între ele, conduc

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
de când durează povestea asta!” Aici, Marte a „actualizat” impactul lui Jupiter și al lui Uranus, a căror influență se Întindea pe mai mult timp. V UTILIZAREA STĂPÂNIRILOR Să utilizezi stăpânirile În astrologia previzională Înseamnă să cauți analogia planetă-casă pentru punctele emițătoare, dar și pentru cele receptoare. De exemplu, dacă ai cuspida casei a VII-a (Descendentul) În Capricorn, poți spune că stăpânul casei a VII-a este Saturn. Ținând cont de numărul de combinații posibile, este imposibil să propui câte o

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
IV-a, a VII-a, a X-a), și mai puțin concludent când stăpânește casele a II-a, a V-a, a VI-a, a IX-a. Dacă se ia hotărârea de a se folosi stăpânirile În relație cu punctul emițător, este important să se combine semnificația planetei cu cea a casei. De exemplu, tranzitul lui Uranus ca stăpân al casei a VII-a poate indica faptul că schimbarea uraniană vine prin intermediul celuilalt. Nu trebuie neglijată nici casa În care se

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
și Bernard Besançon. Societatea „Maison 9” 17, rue Vaneau 75007 Paris HYPERLINK "http://www.maison 9.org" www.maison 9.org Cuprins Prefață................................................................................................................pg. Cuvânt Înainte pentru ediția română..................................................................pg Introducere.........................................................................................................pg. Memento tehnic ................................................................................................pg. Capitolul I: Tranzitele.....................................................................................pg. Punctele emițătoare............................................................................................pg. Punctele receptoare............................................................................................pg. Aspectele............................................................................................................pg. Orburi și retrogradări..........................................................................................pg. Capitolul II: Interpretarea tranzitelor planetelor lente................................pg. Tranzitele lui Jupiter...........................................................................................pg. Tranzitele lui Saturn............................................................................................pg. Tranzitele lui Uranus...........................................................................................pg. Tranzitele lui Neptun...........................................................................................pg. Tranzitele lui Pluto..............................................................................................pg. Capitolul III: Tranzitele

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
anotimpuri: Gemeni, Fecioară, Săgetător, Pești. (n. tr.) Anuar genealogic și statistic al aristocrației din Europa. (n. tr.) Jupiter intră În Scorpion pe 10 noiembrie 1993. (n. tr.) Când vorbește despre aspectele celeste, autoarea se referă la aspectele pe care planeta emițătoare le formează cu celelalte planete aflate pe cer În momentul tranzitului. (n. tr.) Din latină, citat din versurile poetului Horațiu. În traducere: „Trăiește clipa!” (n. tr.) Departament al administrației sanitare și sociale În Franța (n. tr.) * Neptun, stăpânul casei a

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465

transmise din punctul de origine la destinația finală. În varianta criptării prin chei simetrice, atât expeditorul, cât și destinatarul folosesc aceeași cheie de criptare. Cheile asimetrice conduc la utilizarea unor valori diferite la cele două capete, expeditor și destinatar sau emițător și receptor. Criptarea înlănțuită. Fiecare entitate are chei comune cu cele două noduri vecine din lanțul de transmisie. Astfel, un nod primește mesajul criptat, de la predecesor, îl decriptează, după care îl recriptează cu o altă cheie, care este comună cu

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
secret. Dimpotrivă, după localizarea microfonului intrus se pot întinde curse sau emite informații false. Înregistrarea pe bandă a discuțiilor de afaceri poate fi declanșată tot prin elemente străine, care să stabilească momentul în care să înceapă să funcționeze. În afara microfoanelor/emițătoarelor străine introduse în aparatura din cameră sunt cunoscute și activatoarele de înregistrări, aflate în preșurile de la uși, în pernele fotoliilor sau în saltelele paturilor. În ultimul caz, reglajul este stabilit să declanșeze înregistrarea când pe pat se constată greutatea medie

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
capete de reglare în intervalul 8 kilohertzi - 3.000 megahertzi. Cu el se va cerceta camera în momente diferite, inclusiv în momentele de aglomerație maximă, cu comutatoarele aparatelor din cameră activate și neactivate. Există și alte aparate pentru descoperirea microfoanelor/emițătoarelor secrete, de regulă, create pentru liniștea utilizatorilor obișnuiți, dar instituțiile și locurile care se știu urmărite cu orice preț, nu apelează la ele, ci la altele mult mai performante, cum este cazul detectoarelor cu diode de cristal. 7.4.2

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
se vând la prețuri foarte mici, câteva zeci de dolari, și sunt cunoscute sub numele de „doică electronică”. Un emițător foarte cunoscut, de dimensiunea unui timbru poștal, este cel numit „păianjenul Hong Kong”. De regulă, amatorii în „trasul cu urechea” folosesc emițătoare de frecvență asemănătoare stațiilor radio sau TV. Rezultatul operațiunii depinde și de receptor, care, de regulă, nu poate fi plasat mai departe de câteva sute de metri. Emițătoarele funcționează pe bază de baterii, deci misiunea lor încetează când bateriile se

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
a stabili ce taste au fost apăsate pentru introducerea textului în clar de la tastatura mașinii de criptat. În alt caz, după ce dispozitivul a fost luat pentru o „reparație” de o oră, s-a constat că avea instalat în el un emițător radio. Acesta a fost introdus într-un condensator și ocupa jumătate din volumul ultimului, cealaltă fiind folosită drept condensator propriu-zis. Cum calculatoarele se folosesc din ce în ce mai mult ca dispozitive de criptare, ele vor constitui ținta cât mai multor acțiuni de implantare

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
ele vor constitui ținta cât mai multor acțiuni de implantare a dispozitivelor străine cu rol de spionaj. Datele transmise de la diverse controllere spre unitatea centrală de prelucrare circulă paralel, ceea ce incumbă utilizarea a nouă (8 biți + 1 bit de paritate) emițătoare, făcându-le dificil de utilizat de către intruși. În afara elementelor descrise până acum mai există și altele care au un pronunțat caracter tehnic, ele depășind cadrul materialului de față sau fiind prezentate, indirect, în capitolele anterioare. 7.5.Protecția și securitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
inexistentă, iar bunele intenții sunt mijloacele de multiplicare rapidă a zvonului. Pentru a convinge, virușii falși au două lucruri comune: un limbaj tehnic foarte sigur și alte elemente de credibilitate prin asociere. Aspectul tehnic este garantat de titlurile științifice ale emițătorului și de seriozitatea organizației - chiar dacă ele nu sunt reale. Costurile virușilor falși sunt foarte mari din cauza timpului pierdut de milioane de utilizatori cu o problemă inexistentă. Dacă doar șapte serii de persoane trimit alerte la câte zece prieteni și fiecare

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429

de teatru = obiect textual; receptor: cititorul (sau cititorul-regizor); piesă de teatru + realizatorii spectacolului = punere în scenă; receptor = regizorul; piesă de teatru + realizatorii spectacolului + public = spectacol; receptor = spectatorii" (Bodiștean, 2009, p. 190); * spectacol formă complexă a mesajului transmis de diferitele instanțe emițătoare (autor/dramaturg, regizor, actor) receptorului-spectator; ca "ecou al imediatului" (Popovici, 2009, p. 41), dar și ca "întâlnire" (Grotowski, 1998, p. 34) a instanțelor de mai sus, spectacolul reflectă prin excelență coroborarea semnificantului și a semnificatului semnului artistic 55, indiferent de

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-i intui în anumite limite, desigur maniera de a reacționa, de a se comporta" (Durac, 2009, p. 16). 3 "bazată pe interacțiune, ea [comunicarea] constituie întotdeauna o tranzacție între locutori: emiterea și receptarea sunt simultane, emițătorul fiind în același timp emițător și receptor, și nu emițător, apoi receptor (reciproca este și ea valabilă)" (Abric, 2002, p. 15). 4 Vezi, în acest sens și comunicarea personală privită ca "zona în care localizăm elemente de persuadare, de negociere a conflictelor, de invadare a

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
desigur maniera de a reacționa, de a se comporta" (Durac, 2009, p. 16). 3 "bazată pe interacțiune, ea [comunicarea] constituie întotdeauna o tranzacție între locutori: emiterea și receptarea sunt simultane, emițătorul fiind în același timp emițător și receptor, și nu emițător, apoi receptor (reciproca este și ea valabilă)" (Abric, 2002, p. 15). 4 Vezi, în acest sens și comunicarea personală privită ca "zona în care localizăm elemente de persuadare, de negociere a conflictelor, de invadare a spațiilor intime", intermediind frecvent "o

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
Gîtză, Chimet & Silvestru, 1968; Niculescu, 1957 etc. 57 Pentru detalii privind teatrul de umbre turc, chinezesc, european etc., vezi Bălăiță, 2007a. Pentru particularizarea teatrului de umbre adus de către turci în Țările Române, vezi Dinescu, 1982, p. 168. 58 Pentru ipostaza "emițătorului multiplu", vezi și Munteanu, 2005, p. 17. 59 De aici și prezentarea textului dramatic drept "matrice a textului de spectacol" (Măciucă, 1989, p. 193). 60 Cf., pentru așa-numita "decodificare în trepte a mesajului estetic", Popescu, 1990, p. 73. 61

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666

rezultatul fiind diferențiat, uneori destul de pregnant, dar, de fiecare dată, cu o latură de individualitate și cu o latură de socialitate, aceasta din urmă fiind o consecință a receptării individualității. De aceea, dacă alteritatea presupune în mod obișnuit adaptarea locutorului (emițătorului) la interlocutor (receptor), creația solicită receptorului adaptarea la emițător, în măsura în care efortul unei astfel de adaptări este considerat util. Aceasta înseamnă că suspendarea alterității de către creator (în favoarea comuniunii mai adecvate cu obiectul) solicită receptorului suspendarea pasivității în tentativa perceperii acestei comuniuni

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
manifesta. Potrivit lui Coșeriu, în cazul alcătuirilor artistice, alteritatea este suspendată, întrucît, de data aceasta, ceea ce este individual este prezentat ca fiind universal (sau, mai degra-bă, ca un proiect al universalului)366. În această situație, nu mai există un efort al emițătorului (al celui care folosește limba la un moment dat) de a se regăsi în receptor, ci un efort de a se exprima cît mai bine pe sine. Fenomenul are o manifestare apropiată pe terenul creației filozofice, unde funcționează același principiu

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
ci un efort de a se exprima cît mai bine pe sine. Fenomenul are o manifestare apropiată pe terenul creației filozofice, unde funcționează același principiu al individualului cu aspirație universală. De aici s-ar putea deduce o indiferență a creatorului (emițătorului) față de receptor sau chiar o ignorare a acestuia, ori, prin raportare la empatie, o manifestare de asimpatie. Realitatea nu se prezintă însă astfel, deoarece sînt multe cazuri concrete care atestă mai degrabă că suspendarea alterității în cazul creației filozofice și

Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787

coordonat disjunctiv, se "pune în scenă" o alegere aleatorie, în care e antrenat și destinatarul: "Pe oricine ai alege din listă, e valabilă aceeași observație" - în timp ce în (6), coordonat copulativ, informația este prezentată neutral, din punctul de vedere strict al emițătorului, destinatarului revenindu-i simplul rol de decodificator în plan sintactico-semantic, cu efort de participare minimal): (6) Citesc cu plăcere ceea ce scriu Ioana Pârvulescu, Adriana Babeți, Adriana Bittel, Ruxandra Cesereanu, Doina Jela, Smaranda Vultur, Magdalena Boiangiu, Sanda Cordoș, Irina Petraș și

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]