5,930 matches
-
a face însă presupoziții teoretice asupra mecanismelor cauzative. Variația satisfacției muncii este asociată, de exemplu, cu o mulțime de variabile de tip contextual ca: vârsta, sexul, nivelul școlar, profesia, nivelul ierarhic etc. O asemenea distincție apare cu claritate în cercetările empirice care utilizează variabilele contextuale nu ca indicatori neapărat ai cauzalității, ci ca repere, criterii de descriere sistematică a variației. Este ceea ce aș numi diferențiatori universali. Pentru a descrie în mod sistematic variația unui fenomen social într-un context social specificat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
școlile de corecție destinate delincvenților minori contribuie la integrarea socială a acestora. Deci, în raport cu cerința funcțională, „integrarea socială a delincvenților minori”, „elementul școlii de corecție”, are o funcție pozitivă, negativă sau neutră? La această întrebare se poate găsi un răspuns empiric. Dacă analizăm evoluția tinerilor care au părăsit aceste instituții în raport cu un grup martor de delincvenți minori care nu au trecut prin ele, putem găsi una din următoarele situații: a) tinerii care au trecut prin școala de corecție se integrează mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod excepțional cunoașterea amănunțită a sistemului ca atare, fiind în fapt o consecință a acesteia. Și de aici și dificultatea majoră a analizei funcționale: propozițiile funcționale, care raportează diferitele fenomene sociale la cerințele funcționale, au un grad ridicat de indeterminare empirică, fiind mai mult presupoziții speculative, puțin sau deloc verificabile (Hempel, 1965). Este clar că această dificultate nu este principială. Pe baza cunoașterii sistemelor sociale, cerințele funcționale devin tot mai operaționale, mai ușor de identificat empiric. Acolo unde cunoașterea sistemului în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de substanțe nutritive, nivelul temperaturii, al umidității, al zgomotului etc. reprezintă, în ceea ce privește organismul uman, cerințe determinabile cu o precizie destul de ridicată. Referitor la sistemele sociale, cunoașterea cerințelor funcționale se află de abia la începuturile sale, oferind puține posibilități de identificare empirică riguroasă. Din acest motiv, analizele funcționale sunt cel mai adesea calitative, la nivelul ipotezelor teoretice, decât cantitative, verificabile empiric. Știm că diferitele sisteme sociale au nevoie de o integrare a părților, dar nu avem încă nici un fel de instrumente pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modificând cerințele sale funcționale (generarea de noi necesități), iar acestea orientează sistemul în sensul satisfacerii lor; creșterea producției pentru a putea schimba propriile produse pe produsele devenite înalt dezirabile și, complementar, scăderea timpului dedicat activităților neproductive. Multe cercetări teoretice și empirice au scos în evidență faptul că existența unei amenințări exterioare are multiple consecințe asupra comportamentului grupurilor sociale: modificări în natura relațiilor interpersonale, în atitudinea membrilor grupului față de grupul ca atare, asupra coeziunii acestuia, a performanțelor sale. Cum putem însă explica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu tristețe că oamenii sunt caracterizați de o serie de orientări pe care le considerau ca indezirabile: dorința de putere și de dominare, invidie și concurență, nepăsare față de ceilalți. Științele sociale și umane actuale aduc argumente atât teoretice, cât și empirice că aceste orientări nu sunt date universale ale ființei umane, ci produse ale unor anumite condiții sociale. Determinarea cauzală a posibilului acționaltc "Determinarea cauzală a posibilului acțional" Schema funcțională formulată în această lucrare indică faptul că alegerea unui element depinde
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fost simplificate; multe atribuții religioase care reveneau bărbatului, oficiate în cadrul familiei și care ocupau mult timp, au fost delegate fie membrilor familiei (soției, în primul rând), fie unor persoane specializate din sistemul religios. Efecte structurale. Cercetătorul poate descoperi adesea configurații empirice deosebit de stabile, în ciuda variației condițiilor în care apar acestea. Se poate presupune că o asemenea stabilitate este efectul unei structuri mai profunde. Seymour Lipset și Reinhard Bendix (1959) oferă un exemplu de configurație empirică deosebit de stabilă, în ciuda variațiilor substanțiale ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structurale. Cercetătorul poate descoperi adesea configurații empirice deosebit de stabile, în ciuda variației condițiilor în care apar acestea. Se poate presupune că o asemenea stabilitate este efectul unei structuri mai profunde. Seymour Lipset și Reinhard Bendix (1959) oferă un exemplu de configurație empirică deosebit de stabilă, în ciuda variațiilor substanțiale ale contextului. Analizând mobilitatea socială intergenerațională (șansa membrilor diferitelor grupuri sociale de a-și reproduce, în generația următoare, statutul social sau de a atinge unul superior) în țări ca Franța, Japonia, Germania, țările scandinave,SUA
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru orice analiza sociologică. Ce se întâmplă însă cu modelul cauzal? Mai este el de vreo utilitate pentru sociologie? Dincolo de diversitatea punctelor de vedere teoretice care ar putea fi formulate în această privință, este necesar să pornim de la un fapt empiric care nu poate fi ignorat; cele mai multe explicații pe care ni le oferă sociologia sunt de tip cauzal. De aceea, este îndreptățit să ne întrebăm: care este raportul dintre explicația cauzală și explicația sistemică, în variatele forme ale acesteia? Lucrarea caută
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Analiza sociologică se poate opri aici, lăsând cea de a doua fază - cea a adoptării unor soluții - să se desfășoare prin mecanismele dialogului, negocierii, eventual chiar luptei politice. Sociologia angajată pregătește deci procesul de decizie socială, oferind cunoștințele teoretice și empirice părților aflate în dialog. Ea va cunoaște un proces de polarizare, devenind ideologic-mistificatoare, în perioadele de criză, când grupurile și clasele sociale care compun colectivitatea intră într-un conflict acut, când dialogul și negocierea sunt înlocuite prin mijloace manipulativ-opresive. Cele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aibă o influență pozitivă asupra calității vieții. În fapt, influența sa este negativă. Cu cât crește nivelul de școlaritate, cu atât indicatorii satisfacției cu viața, ai calității percepute a vieții, optimism/pesimism, iau valori mai scăzute. Acesta este un fapt empiric, obținut printr-o procedură strict obiectivă. Explicația sa are însă implicații importante pentru interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Întrebarea pe care ne-o putem pune, prin urmare, este: putem imagina o explicație care să seplaseze la un nivel strict obiectiv, echidistant
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grup. Pentru a se detașa de o eventuală prejudecată ideologică de această natură, sociologul trebuie să examineze toate punctele de vedere teoretice și practice posibile în această privință și să le supună unei examinări critice deschise, atât teoretice, cât și empirice. O asemenea trecere în revistă constituie baza unei atitudini echidistante. Ar putea fi invocate următoarele puncte de vedere „teorii”. • Teoria necesității funcționale. Nivelul mai ridicat de necesități (de aspirații) și deci și condiții obiective de viață mai bune reprezintă o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este însă valabil în ceea ce privește sistemele sociale. Nu poți avea, în general, o întreprindere organizată după principii sociale cu totul diferite de cele ale mediului în care funcționează, fără ca acesta să nu o influențeze într-o măsură semnificativă. Din cauza fragilității testării empirice directe, modalitățile de testare a teoriilor și tehnologiilor în sociologie sunt mai mult de tip teoretic și difuz colectiv. Ele sunt mai mult testate prin compararea lor cu masa de cunoștințe acumulate în întreaga disciplină, prin reacțiile colectivității științifice: critica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale. În continuare vom trece în revistă câteva dintre cele mai importante surse ale rezistenței la utilizarea cunoștințelor sociologice, oprindu-ne mai pe larg asupra unora dintre ele. Lipsa mecanismelor de utilizare a științei. Organizarea socială bazată pe cunoștințele practice, empirice are mecanisme specifice de funcționare. Injectarea în acest tip de organizare a cunoștințelor de tip științific riscă să rămână neoperațională, din cauza lipsei unor mecanisme de utilizare sistematică și eficace aacestora. Utilizarea științelor în funcționarea sistemelor sociale este, cel mai adesea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stimulativ, de stimă, respect, încredere), necesități de autoactualizare (dezvoltare și afirmare umană, activitate la nivelul capacităților), necesități de participare socială. De aici, strategii diferite de organizare a muncii și de motivare a performanțelor. În al doilea rând, difuzarea de date empirice, culese sistematic de cătresociolog, referitoare la realitatea socială în care acționează colectivitatea, la multiplele activități ale acesteia, cât și la rezultatele obținute. Relația negativă dintre satisfacția muncii și performanță a fost o „teorie” curentă în practica industrială tradițională. De abia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
timp, muncitorii îi percep pe ingineri ca fiind motivați mai intrinsec decât se percep aceștia pe ei înșiși. Aceste stereotipuri, indiferent de originea lor, generează și susțin o relație între ingineri și muncitori accentuat autoritară, neparticipativă. Chiar și aceste date empirice despre diferențele reciproce de percepție și despre efectele lor în planul comportamentului sunt de natură să creeze o problemă pentru participanți și să declanșeze un proces de corecție, în conjuncție, desigur, cu alți factori. Al doilea exemplu se referă la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau nu rațional, din punctul de vedere al conținutului comportamentului său, poate fi realizată doar de pe pozițiile unui alt sistem care se află în posesia unei cunoașteri mult mai puternice decât sistemul de evaluat. Doar posedând toate cunoștințele teoretice și empirice necesare soluționării tipului de probleme cu care se confruntă sistemul analizat este posibil să se determine dacă comportamentul acestuia din urmă este sau nu rațional, dacă soluțiile pe care le adoptă sunt sau nu raționale. O asemenea condiție este însă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
special, discipline distincte. Mai există încă un aspect al problemei. Interesul cunoașterii nu stă numai în determinarea caracteristicilor generale, ci și a celor particulare. Fizica și chimia - prototipuri ale științelor generalului - ne-au obișnuit cu o indiferență completă față de descrierea empirică amănunțită a obiectelor. Ce interes poate prezenta descrierea fiecărei pietre în parte, cu profilul ei unic? Evident, nici unul. Corpurile fizice și chimice nu prezintă, pentru om, un interes special. Ele sunt interesante doar în calitatea lor mai generală de clase
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mulțumim cu discipline generale, care descriu comportamentul atemporal și general al clasei întregi - fizica descrie comportamentul pietrelor în calitatea lor de corpuri fizice, chimia, mineralogia etc. Un al doilea aspect care susține interesul pentru istorie este însăși necesitatea de material empiric a științelor generalului. Sociologia, antropologia culturală și psihologia, de exemplu, pentru a se dezvolta ca științe teoretice generale, au nevoie de o cantitate enormă de date despre comportamentul uman individual și colectiv. Analiza prezentului oferă o parte însemnată a acestui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod special evident dacă ne gândim la metodologia realizării funcției descriptive. Pentru ilustrarea acestor diferențe să analizăm distincția reconstrucția mentală a realității trecute și predicția realității viitoare. În cea mai mare parte a cazurilor, reconstrucția trecutului este o operație predominant empirică. Pornind de la urmele lăsate de realitățile trecute, se încearcă să se imagineze ansamblul realității sau aspectele ei cele mai importante. Este clar că și o asemenea reconstrucție empirică nu se desfășoară complet în afara oricărei teorii. Ea nu este însă predominant
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cea mai mare parte a cazurilor, reconstrucția trecutului este o operație predominant empirică. Pornind de la urmele lăsate de realitățile trecute, se încearcă să se imagineze ansamblul realității sau aspectele ei cele mai importante. Este clar că și o asemenea reconstrucție empirică nu se desfășoară complet în afara oricărei teorii. Ea nu este însă predominant teoretică, fiind diferită fundamental de retrodicție. Prin retrodicție se înțelege o reconstrucție a trecutului pe bază predominant teoretică, prin deducerea caracteristicilor obiectelor trecute dintr-un ansamblu teoretic. Reconstrucția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu se desfășoară complet în afara oricărei teorii. Ea nu este însă predominant teoretică, fiind diferită fundamental de retrodicție. Prin retrodicție se înțelege o reconstrucție a trecutului pe bază predominant teoretică, prin deducerea caracteristicilor obiectelor trecute dintr-un ansamblu teoretic. Reconstrucția empirică a sistemului politic al incașilor, de exemplu, se face pornind de la o serie de izvoare care dau indicații concrete în legătură cu organizarea politică a acestei societăți. Reconstrucția teoretică a sistemului politic în cauză pornește de la o teorie a organizării sociale și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condiții particulare. Henri H. Stahl argumentează pe larg, într-un mod care mi se parte a fi deosebit de interesant, funcția pe care o poate avea retrodicția (reconstrucția teoretică) în reconstituirea de ansamblu a unei realități trecute despre care avem informații empirice extrem de fragmentare și nesigure. Este, de altfel, metoda pe care el a utilizat-o curezultate excelente în reconstituirea genezei feudalismului românesc (Stahl, 1969, 1972). Viitorul nu poate fi descris decât prin mijloacele teoriei, ale predicției. Predicția este simetrică retrodicției. Descrierea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
genezei feudalismului românesc (Stahl, 1969, 1972). Viitorul nu poate fi descris decât prin mijloacele teoriei, ale predicției. Predicția este simetrică retrodicției. Descrierea viitorului nu poate fi decât teoretică, pe când știința trecutului poate fi, cel puțin într-o oarecare măsură, strict empirică. Dacă o istorie empiristă este lesne de imaginat - acesta a fost în fapt tipul cel mai răspândit de practică istorică -, o disciplină empiristă a viitorului este inimaginabilă. Științele evoluției - științele temporale având ca obiect o clasă generală de fenomenetc "Științele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind completă, ne putem întreba ce valoare de generalitate are. Este ea aplicabilă la orice proces evolutiv biologic? Cu alte cuvinte, orice formă de viață ar trebui să evolueze conform acestei teorii? Sau teoria noastră nu reprezintă decât o generalizare empirică a unui proces unic, care s-a petrecut doar pe Pământ, în condițiile particulare ale acestuia? Dacă, de exemplu, am descoperi un al șaptelea continent pe care viața ar fi evoluat complet independent de evoluția ei pe celelalte continente ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]