3,858 matches
-
Manolescu, Mihai Pascadi); Dicț. analitic, III, 279-280, IV, 217-200; Manolescu, Lista, I, 299-301; Popa, Ist. lit., II, 274-275; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 288-291; Daniel Cristea-Enache, Trestiile de sticlă, ALA, 2002, 621; Daniel Cristea-Enache, Filosofie și pamflet, ALA, 2002, 622; Manolescu, Enciclopedia, 670-673. N. Br.
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
prefață Robert Courrier, introd. Gheorghe Brătescu, București, 1969; Henry Mauclair, Secretul lui Watteau, București, 1970; Alexandre Dumas, Războiul femeilor, Cluj, 1972, Robin Hood, București, 1974, Cezar, Cluj-Napoca, 1975; René Floriot, Adevărul se ține-ntr-un fir, București, 1973; Robert Genaille, Enciclopedia picturii flamande și olandeze, București, 1975 (în colaborare cu Caius Franțescu); Jules Verne, Țara blănurilor, Iași, 1975. Repere bibliografice: Marian Popa, À propos de..., LCF, 1967, 43; George Suru, „Zidul”, O, 1968, 2; Dorin Tudoran, „Zidul”, AFT, 1968, 26; Sorin
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
a lui Mihai Ursachi, RL, 2002, 38; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 426-427; Nichita Danilov, Prinț Senior al Poeziei, VR, 2003, 3-4; Ilie Constantin, Enigmele Magistrului, RL, 2003, 49; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 18-22; Manolescu, Enciclopedia, 692-694. M. I.
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
editor. Participă la editarea integrală a operei lui Mihai Eminescu, finalizând șantierul deschis de Perpessicius în perioada interbelică. Din 1992 este director al Centrului de Studii Bucovina al Academiei Române, de la Rădăuți, redactor-șef la „Analele Bucovinei” și fondator al programului Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii. Face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Septentrion” (director din 1995), organ al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (Rădăuți), și „Glasul Bucovinei” (Cernăuți). În 2001 a fost ales membru de onoare
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
Pânzaru, pref. Pamfil Șeicaru, București, 1997, 37-39, 65-66, 93-95, 114-115, 117-124, 134-136, 139-166, 186-188; Elisa Brătianu, I. C. Brătianu, Memorii involuntare, București, 1999, 60-63; Cristina Ionică, Niezsche fără „t” și alte amintiri, OC, 2002, 126; Dicț. scriit. rom., IV, 710-712; Manolescu, Enciclopedia, 703-709; Ștefania Viorica Rujan, Trois cas d’intégration dans l’espace culturel français: Anna de Noailles, Marthe Bibesco, Hélène Vacaresco, Iași, 2003, 371-504. L. D.
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
Uscătescu, îngr. Constantin Mustață, București, 1998; Rusu, Membrii Academiei, 544; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 383-388; Behring, Scriit. rom. exil, 28-29, 56-58, 88-90; Popa, Ist. lit., I, 1107; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 339-340; Manolescu, Enciclopedia, 694-698; Firan, Profiluri, ÎI, 315-320. M.P-C.
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
contribuție științifică riguroasă îl au și studiile, articolele, conferințele etc. incluse în culegerile tematice proprii sau în volumele pe care le coordonează. În eseistica lui Z., în publicistica sa în general, nu se reiau locuri comune, informații curente, referințe de enciclopedie; popularizarea îi repugnă autorului în orice situație. Cărți precum Biruit-au gândul (1983) (despre evoluția istorismului românesc), Cunoaștere de sine și integrare (1986) (reflectând procesul inserției românilor în lume, sub unghi istorico-cultural) ori În orizontul istoriei (1994) (referitoare la literatură
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
a lumii (volum omagial), Iași, 1994; Iosif Sava, Invitații Eutherpei, Iași, 1997, 11-45; Rusu, Membrii Academiei, 573-574; Mircea Iorgulescu, Încotro și de unde, „22”, 2002, 660; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 446-447; Dicț. scriit. rom., IV, 879-880; Istorici români de azi. Mică enciclopedie, îngr. Stelian Neagoe, București, 2003, 132-145. A. N.
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
ca școlar. Metodele de învățare diferă de la o disciplină la alta. Astfel, la matematică, fizică, chimie, se va insista asupra rezolvării exercițiilor și problemelor în vederea dezvoltării gândirii abstracte. Este foarte util ca părinții să se intereseze și să cumpere copiilor enciclopedii, reviste de știință și tehnică sau cărți cu experimente distractive care stimulează gândirea elevilor, creativitatea și le stârnesc interesul pentru științe. La limba și literatura romană, limbi moderne, istorie, geografie, predomină rezumatul, compoziția, lectura, studiul documentelor și utilizarea mijloacele audio
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
culturală din acest oraș cu numeroase conferințe și prin activitatea legată de întemeierea Ligii Culturale din localitate. Este redactor, în 1884, la revista „Vocea română”, unde îi apar câteva studii și traduceri. Tot în acest timp a colaborat la alcătuirea Enciclopediei române a lui C. Diaconovici, pentru care a scris articole referitoare la istoria literaturii române. Înzestrat pentru cariera didactică, S. a elaborat numeroase manuale școlare, considerate printre cele mai bune din vremea aceea, revenindu-i meritul de a fi contribuit
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
JL, 1997, 49-52; Ruxandra Cesereanu, „Întrezăriri”, ST, 1998, 10; „Vremea încercuirii” (dialog între Pavel Chihaia și Nicolae Stroescu-Stânișoară), JL, 2002, 5-10; Dorin Liviu Bâtfoi, Vremea faptelor, RL, 2002, 43; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Convorbiri prin timp, București, 2003, 178-202; Manolescu, Enciclopedia, 641-642; Săndulescu, Memorialiști, 277-280. N. Fl.
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
1997, 5; Mariana Sipoș, De vorbă cu Sanda Stolojan „sub semnul lui Hermes”, JL, 1999, iunie-iulie; Alex. Ștefănescu, Clarviziune și gravitate, RL, 2000, 19; Elisabeta Lăsconi, Elegie pentru exilul românesc, CC, 2000, 2-3; Dimisianu, Lumea, 402-406; Pop, Viață, 68-74; Manolescu, Enciclopedia, 639-641; Săndulescu, Memorialiști, 305-311. M.P.-C.
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Sanda Stolojan, a cărții lui Emil Cioran Lacrimi și sfinți. Ediții: Mircea Eliade, pref. edit., Paris, 1987. Repere bibliografice: Marta Petreu, În memoriam. Constantin Tacou, APF, 2001, 2; George Banu, Constantin Tăcu sau Imperfectul morții, „Curierul românesc”, 2001, 3; Manolescu, Enciclopedia, 654-655. N. Fl.
TACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290035_a_291364]
-
individuală, calitatea vieții și participarea comunitară, aspecte mai greu abordate prin măsuri numerice.” (Blakemore, 2005, p. 432) Dezbaterea pe tema dezvoltării a fost în ultimele decenii alimentată de proiectele de cercetare și schemele de dezvoltare propuse de organizațiile internaționale. Autorii „Enciclopediei dezvoltării sociale” consideră că „indicatorii dezvoltării au fost folosiți în principal pentru orientarea activității și suportului oferit de organizațiile internaționale și de alți donori și, uneori, pentru elaborarea unor strategii și politici naționale în țările în curs de dezvoltare” (Blakemore
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dizabilitate din cadrul TPD. 1.2.5. Autismul În capitolele următoare va fi dezvoltat mai pe larg termenul de autist precum și cauzele, condițiile de diagnostic și alte aspecte legate de această dizabilitate gravă, care poate fi considerată boala secolului XXI. Enciclopedia medicală, 2008, (www.answers.com/topic/autism) descrie autismul ca dizabilitate severă a funcționalității creierului, marcată prin probleme de contact social, inteligență și limbaj, împreună cu comportamente ritualistice sau compulsive și răspunsuri bizare la mediu. Definiția universității din Iowa 2008, acceptată
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
MOZAICUL Elevii sunt împărțiți în tot atâtea grupe câte unități are conținutul informațional al lecției. La lecția Anotimpurile, la clasa a II-a, li s-au pus la dispoziție, fiecărei grupe, materialele necesare pentru însușirea cunoștințelor despre fiecare anotimp( manual, enciclopedii, plan de întrebări, planșe). Într-un timp dat, elevii din grupe studiază, discută despre un anotimp repartizat, apoi elevii se regrupează așa încât în fiecare grupă nouă să se afle câte un elev de la grupa de învățare anterioară.Aici, elevii vor
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
Meșterul Manole”, ALA, 1999, 458; Ion Șeuleanu, „Meșterul Manole”, ST, 2000, 1; Iordan Datcu, Istoria unui lexicon, RL, 2002, 6; Viorica Nișcov, Când vârcolacii mâncau luna, iar Apa Sâmbetei fierbea neostoit, LAI, 2002, 15; Dicț. scriit. rom., IV, 500-501; Manolescu, Enciclopedia, 655-656. I. Ș.
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
în primul rând în lucrările Virtus Română Rediviva (I-VII, 1973- 1993; Premiul „George Barițiu” al Academiei Române) și în Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud (1998). Unică în felul ei, reconstituire a valorilor bistrițene și năsăudene, în fapt o veritabilă enciclopedie, amplă monografie, ieșită de sub tipar în două decenii, este structurată pozitivist, propunându-și să reconstituie toate componentele culturii locale, de la personalități la modești dascăli și țărani fruntași, de la instituții, școli grănicerești, tipografii la reuniuni învățătorești și muzee, de la scriitori la
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
doar metamorfoze ale conținuturilor care influențau nesemnificativ idealul „formării integrale” pot fi semnalate în activitatea școlilor de pe întreg cuprinsul Imperiului Roman. Ce era enkyklios paideia?3 Nu trebuie să confundăm această expresie elină din secolul al IV-lea î.Hr. cu „enciclopedia”, termen folosit pentru prima dată în Europa secolului al XVI-lea de către englezul Elyot (1531) și francezul Rabelais (1532). Aceștia din urmă preluau cuvântul egkukliopaideia folosit de Quintilian cu sensul de „erudiție a retorului latin”. Sensul actual de „cunoaștere universală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a revenit în patrie ca profesor la școala latină din Prerau. În 1616, frații boemieni l-au ales pastor, în anul următor s-a căsătorit cu Magdalena Vizovska, fata primarului din Prerau. În tot acest timp lucra la o imensă enciclopedie în limba cehă: Amphiteatrum universitatis rerum. Apoi au venit nenorocirile care l-au însoțit toată viața. Erau întâmplătoare? Greu de crezut. După înfrângerea din 1620 a Electorului Friedrich, devine proscris și se refugiază în Sternberk, la contele ăerotín. În același
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întregului oraș, i-au prigonit pe comunitari și au încercat să-l prindă pe episcop. Comenius a scăpat cu viață cu dificultate. Casa, biblioteca și manuscrisele i-au fost arse din nou. A căzut pradă incendiului și Tezaurul limbii cehe, enciclopedia la care lucra de peste 40 de ani. A reușit să fugă în Silezia, la contele Budov, cu gândul să ajungă la Frankfurt am Main. L-a ajuns din urmă o invitație a Senatului din Amsterdam, care aflase de masacrul de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prăpastiei culturale dintre „învățământul umanist” și „învățământul realist”. Odată cu Revoluția franceză, școala s-a separat de Biserică abandonând misiunea grea de a sluji autoritatea Adevărului Revelat. În școlile iluministe, Sfânta Scriptură a fost înlocuită cu „marea carte a Adevărurilor Cercetate”, Enciclopedia. Curricula iluministe au păstrat structura alcătuită din cele septem artes liberales, dar misiunea religioasă care le reunea a fost abandonată și curând s-au separat în „curricula umaniste” (care aveau în centru disciplinele cuprinse în trivium) și „curricula realiste” (care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din 1918, Franklin Bobbitt (1876-1956) a pus bazele unei științe a educației înțelese ca știință a conceperii, organizării și conducerii școlilor pe baza acelorași principii tayloriste de eficiență. Lucrarea lui Bobbitt The Curriculum (1918) - considerată de mai toate dicționarele și enciclopediile pedagogice americane first book devoted to curriculum science - propunea totuși doar un model pragmatic de abordare a instruirii și nimic mai mult2. Despre o „știință a instruirii”, în sensul aristotelic al expresiei, nu putea fi vorba. Aceeași aserțiune este, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devenit superstiția - ca oponent absolut al rațiunii izbăvitoare. Încrederea în rațiune și în cunoașterea științifică din secolul al XIX-lea a fost confirmată prin punerea lor în practică în secolul XX - care a determinat o adevărată revoluție științifico-tehnică. Era omului-stăpân! Enciclopedia, Revoluția franceză, filosofia clasică germană și industrializarea muncii au impus diverse convingeri de infaibilitate: rațiunea dominantă, știința triumfătoare, adevărul transcendent, puterea nelimitată a educației asupra naturii umane etc. Criticismul kantian ajunsese însă la o distincție care a suscitat și mari
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Leonardo Sciascia, Cu orice risc, Craiova, l995; Sören Kierkegaard, Maladia mortală, pref. trad., Craiova, 1997; Umberto Eco, Cinci scrieri morale, Constanța, 1997, Cum se face o teză de licență, Constanța, 2000, Supraomul de masă, Constanța, 2003; Maria Corti, Pentru o enciclopedie a comunicării literare, Constanța, 2000 (în colaborare cu Ștefania Mincu); Gian Paolo Caprettini, Semiologia povestirii, Constanța, 2000; Leonardo Sole, Cuvânt ce tremură, Craiova, 2000; Lorenzo Renzi, Cum se citește poezia, Constanța, 2001; Marco Lucchesi, Grădinile somnului - Giardini del sonno, ed.
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]