1,519 matches
-
află: ursul brun ("Ursus arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis"), precum și un gasteropod ("Alopia plumbea doftanae") endemic pentru România. Flora protejată a sitului are în componență arbori: brad argintiu ("Abies alba"), zadă ("Larix decidua") și ierburi cu specii de: brâncuță ("Rorippa islandica"), orhidei cu specii de "Herminium monorchis", "Pseudorchis albida" și "Goodyera repens", brebenei ("Corydalis solida"), buzișor
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și protejază o gamă variată de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru regiunea Munteniei. La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
află câteva specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: miruță ("Anchusa officinalis"), "Alyssum caliacrae" specie endemică pentru România, coșaci ("Astragalus vesicarius"), capul-șarpelui ("Echium rubrum"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (cu specii de "Allium saxatile", "Allium moschatum", "Allium albidum ssp. albidum"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), clopței ("Campanula sibirica ssp. divergentiformis"), sipică ("Cephalaria uralensis"), brândușă ("Crocus
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: două specii de mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus") și dihor ("Mustela putorius"), o reptilă din specia "Vipera berus", trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și salamandra de
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: șapte mamifere din speciile: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii") și
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), frasin ("Fraxinus
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
trăiesc acolo. Temperatura ridicată (până la 60° C) și conținutul ridicat și foarte variabil de sare a lacului nu permit un trai normal al animalelor sălbatice. Cu toate acestea, este un habitat important pentru păsările flamingo și este casa unor alge endemice, nevertebrate iar în jurul marginilor trăiesc chiar pești care pot supraviețui în salinitatea apei de la marginea lacului. Chiar mai uimitor decât capacitatea păsării flamingo de a trăi în aceste condiții este faptul că cele două specii de pește endemice, (Alcopia latilabris
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
unor alge endemice, nevertebrate iar în jurul marginilor trăiesc chiar pești care pot supraviețui în salinitatea apei de la marginea lacului. Chiar mai uimitor decât capacitatea păsării flamingo de a trăi în aceste condiții este faptul că cele două specii de pește endemice, (Alcopia latilabris și Alcolapia ndalalani), Alcolapia alcalica este, de asemenea, prezent în lac, dar nu endemic, prosperând în apele de la marginile lacului. Zona din jurul lacului nu este locuită, dar există unele turme și unele cultivări sezoniere. O nouă amenințare a
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
de la marginea lacului. Chiar mai uimitor decât capacitatea păsării flamingo de a trăi în aceste condiții este faptul că cele două specii de pește endemice, (Alcopia latilabris și Alcolapia ndalalani), Alcolapia alcalica este, de asemenea, prezent în lac, dar nu endemic, prosperând în apele de la marginile lacului. Zona din jurul lacului nu este locuită, dar există unele turme și unele cultivări sezoniere. O nouă amenințare a Lacului Natron este dezvoltarea propusă a unei instalații de sodă calcinată pe malurile sale. Uzina va
Lacul Natron () [Corola-website/Science/331137_a_332466]
-
sunt gregare și au tendința de se aduna în cârduri mari care pot fi compuse din mii de exemplare. Genul "Rutilus" este răspândit în aproape toată Europa și vestul Asiei. În Europa există mai multe specii, dintre care multe sunt endemice cu un areal restrâns, de multe ori fiind pe cale de dispariție datorită factorilor antropici și introducerii speciilor alogene invazive. În special, genul este bogat în specii în sudul Balcanilor. Majoritatea speciilor sunt omnivore, hrănindu-se cu macroinvertebrate și microinvertebrate, dar
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" din 21 mai 1992) sau endemice pentru această zonă. Specii din floră spontană a sitului: vulturica ("Hieracium rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
bulbiferum"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), trânji ("Neottia nidus-avis"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata" și "Orchis militaris"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), tâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), "Saxifraga cymbalaria" (specie endemică pentru această zonă), tămâioară ("Viola joói"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), firuță ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
astfel: curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"). Alături de cele două rarități floristice sunt întâlnite și alte specii de flori și ierburi, printre care: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), orhidee ("Dactylorhiza majalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), taulă ("Spiraea salicifolia"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") sau pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
Asplenium adulterinum"), strașnic ("Asplenium trichomanes"), unghia-ciutei ("Asplenium ceterach"), turiță mare ("Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), gențiană ("Gentiana cruciata"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp. dubia"), șoaldină aurie (Sedum hispanicum), precum și "Seseli elatum ssp. austriacum", specie endemică pentru acest sit. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje Videoreportaj
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
de răzbio, 100.000 deportați pe baze rasiale, 60.000 de prizonieri poitici și 40.000 de deportați în lagărele de muncă). Viața de zi cu zi în Franța în timpul ocupației germane a fost marcată încă de la început de lipsuri endemice. Lipsurile pot fi explicate printr-o serie de factori: c În încercarea de depășire a crizei, locul unor produse a fost luat de înlocuitori („Ersatz”). Astfel, au apărut generatoare de gaz din lemn sau mangal pentru alimentarea motoarelor pe benzină
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciuf de câmp ("Assio flammeus"); toate protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); Reptile și amfibieni: "Vipera ursinii ssp moldavica" - o reptilă (endemică pentru țara noastră) cunoscută sub denumirea populară de viperă de fâneață, șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (bondari, fluturi, greieri, musculițe): bondarul de arbilă ("Bombus argillaceus
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
poziției sale speciale, distribuția de diferite tipuri de habitate , acesta este caracterizat de floră și fauna deosebit de bogate și variate . Opt sute șaizeci de specii și subspecii de plante au fost identificate pe teritoriul Parcului Național Krka , inclusiv mai multe specii endemice . Optsprezece specii de pești locuiesc în arealul râului Krka, printre care zece sunt endemice, ceea ce face Krka un reper natural de cea mai înaltă categorie. Păstrăvul este un pește ce poate fi găsit în ecosistem. Specii de stuf, lacuri formate
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
și fauna deosebit de bogate și variate . Opt sute șaizeci de specii și subspecii de plante au fost identificate pe teritoriul Parcului Național Krka , inclusiv mai multe specii endemice . Optsprezece specii de pești locuiesc în arealul râului Krka, printre care zece sunt endemice, ceea ce face Krka un reper natural de cea mai înaltă categorie. Păstrăvul este un pește ce poate fi găsit în ecosistem. Specii de stuf, lacuri formate de-a lungul parte a râului și pajiști inundate abundă în amfibieni și păsări
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: salamandra carpatica ("Triturus montandoni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
militaris, Orchis mascula ssp. signifera"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ruja ("Rhodiola roșea"), cruciulița ("Senecio paludosus"), gențiana mov ("Swertia perennis"), ventrice ("Tanacetum macrophyllum"), cimbrișor ("Thymus comosus"), diadema munților ("Trientalis europaea", specie endemica pentru Bucovina), iarbă gâtului ("Tozzia alpina"), pipiriguț ("Eleocharis quinqueflora") sau firuța ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
de vertebrate, mai precis 196 de specii de păsări, 53 de specii de mamifere, 17 specii de pești, 6 specii de reptile și 3 specii de amfibieni. Curenții de apă reci și rapizi favorizează dezvoltarea păstrăvilor. O specie de albină endemică asemănătoare cu "Apis mellifera", numită "albină de Bourzian", este protejată în mod special. Rezervația a fost înființată pentru a proteja ecosistemul puțin înalt al Munților Ural și în special pădurile sale puțin afectate de activitatea umană. Cu toate acestea, în
Rezervația Naturală a Bașchiriei () [Corola-website/Science/335804_a_337133]
-
și γ-glutamiltransferaza. În paralel există o hiperproteinemie, proteinurie și o hematurie. Diagnosticul de infecție cu virus Ebola trebuie luat în considerare la pacienții care prezintă o afecțiune acută febrilă și care au călătorit în regiuni rurale epidemice cunoscute sau regiuni endemice suspectate din Africa subsahariană, mai ales dacă sunt prezente manifestări hemoragice. Confirmarea suspiciunii de febră hemoragică Ebola este posibilă prin identificarea rapidă a antigenelor virale sau prin izolarea virusului pe culturi de celule. Diagnosticul indirect, serologic, este posibil prin evidențierea
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
familie face parte și "virusul Marburg". De la descoperirea sa în 1976, în urma unei epidemii ce a afectat Republica Democrată Congo, pe atunci numită Zair și Sudanul, actual Sudanul de Sud, nu s-a reușit găsirea unui antidot. Virusul Ebola este endemic în Africa Centrală. Actuala epidemie de Ebola din Africa de Vest poate fi provocată de importarea virusului din zona Africii Centrale, prin animale deja infectate provenite din această zonă, animale ce nu manifestau la sosire simptome ale bolii. Nu este cunoscut clar
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
(cunoscută și ca fluturele Baronia) este o specie de fluture din familia Papilionidae, formând subfamilia monotipică Baroniinae, genul Baronia. Este endemică din câteva zone restrânse din Mexic, răspândirea sa fiind neuniformă și limitată. Genul este denumit după un anume "Mr Baron", care a colectat primul exemplar în regiunea Sierra Madre din Mexic. Exemplarele au fost descrise ulterior de Salvin. "Baronia" este
Baronia brevicornis () [Corola-website/Science/332828_a_334157]
-
anilor '80, din cauza eșecului modelului comunist de organizare economică, aprovizionarea a fost caracterizată de mari lipsuri de produse de bază, ceea ce în contextul unor prețuri nefixate de o economie de piață ducea în mod curent la deficite. Pe lângă această situație endemică tuturor țărilor couniste (în mai mică sau mai mare măsură), în cazul român s-a adăugat și obstinația dictatorului Nicolae Ceaușescu de a plăti în ritm foarte rapid întreaga datorie externă a statului. Raportul Tismăneanu scria că „"Plata datoriei externe
Alimentară () [Corola-website/Science/332906_a_334235]