1,702 matches
-
liturghiile în limba ucraineană în mediul urban și doar la sate li se permite să oficieze ocazional și în limba română. De asemenea, după afirmațiile lui Ștefan Rotaru, membru al Societății pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, preoții și enoriașii ortodocși români duc lipsă de cărți bisericești, obiecte de cult, literatură laică în limba maternă pentru copiii români care frecventează școlile duminicale (înființate și întreținute de parohiile românești), precum și de bani pentru renovarea lăcașelor de cult. Mitropolitul Onufrie a fost
Onufrie Berezovski () [Corola-website/Science/313636_a_314965]
-
din partea Mitropoliei Moldovei și Sucevei, păstorită de către IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu. Lucrările s-au efectuat sub directa îndrumare a părintelui Vasile Bostan, ajutat de soția sa, presbitera Elena, de arhimandritul mitrofor Teofil Pandele din Galați, epitrop și consilierii parohiali. Mulți enoriași au efectuat muncă voluntară pentru construirea bisericii. Printre cei care au efectuat danii de valori mari este amintită de pisanie familia lui Ilie și Maria Maftei din Slătioara. De asemenea, au făcut donații credincioșii din comuna Boroaia, în frunte cu
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
1998, ăn în care părintele Ionel Pojum a devenit paroh al parohiei numărul de familii era de 400, însă numărul a crescut rapid într-un interval relativ scurt, ajungând la aproximativ 600 de familii și un numar de 1600 de enoriași. În anul 1998, la Bienala de Arhitectură din București, echipa arhitectului Tiberiu Boitan a obținut o nominalizare la secțiunea de arhitectură pentru construcția Bisericii romano-catolice Sfântă Cruce .
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La marginea satului, pe un mic deal ce mărginește la vest localitatea, înconjurat de arbori care aproape îl face nevăzut, se află lăcașul de cult din lemn, rămas aproape fără enoriași în urma forțatului proces de deznaționalizare a românilor din secolele XIX și XX. Împreună cu pietrele de mormânt ce o înconjoară, biserica de lemn, ce poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, sunt aproape singurele documente materiale care mai păstrează amintirile pământului
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
îl întâlnim în pictura renașterii italiene. Concomitent este realizată și friza de prăznicare. Tot la 1740 pictează icoanele împărătești, de o remarcabilă realizare, ele înfățișând pe „Sf.Nicolae”, „Fecioara Maria cu Pruncul”, „Iisus Hristos Învățător” și „Arhanghelul Mihail”. Lipsit de enoriași vechiul lăcaș nu mai este astăzi în cult. Potrivit străvechiului obicei, alături de biserică, în partea sud-estică, se află turnul-clopotniță de lemn, de formă pătrată. Este dispus pe două nivele, cu acoperișul în șiță, cu pante repezi.
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
numele de Misail Monahul, a clădit o biserică de zid în locul celei de lemn, adăugând și șase chilii, care au dăinuit până în 1920, pentru adăpostirea văduvelor sărace. Amenințată cu dărâmarea, Biserica Hagiu a fost renovată în 1831, cu ajutorul și contribuția enoriașilor. Devenind neîncăpătoare și ruinându-se, între anii 1872-1874 biserica Hagiu a fost reclădită din temelii, prin osârdia vrednicului preot paroh de atunci Ioan Călin zis Belciugățeanu, cu ajutorul ctitorului Radu Ștefănescu-Cavafu și a enoriașilor. Clopotnița a fost ridicată în anul 1936
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
fost renovată în 1831, cu ajutorul și contribuția enoriașilor. Devenind neîncăpătoare și ruinându-se, între anii 1872-1874 biserica Hagiu a fost reclădită din temelii, prin osârdia vrednicului preot paroh de atunci Ioan Călin zis Belciugățeanu, cu ajutorul ctitorului Radu Ștefănescu-Cavafu și a enoriașilor. Clopotnița a fost ridicată în anul 1936 prin concursul primăriei de atunci. Casa parohială a fost construită în 1930 în stil românesc și are parter și etaj. În decursul anilor, biserica a fost tencuită în praf de piatră, iar pardoseala
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
La sfârșitul anului 2005, pr. Asargiu a plecat și el din Hagi Curda, în locul lui sosind tânărul Anatolie Curtev. În această biserică se slujește în limba română. De-a lungul timpului, biserica a fost vandalizată de mai multe ori, iar enoriașii maltratați. Astfel, în ordine cronologică, s-au petrecut următoarele evenimente : Pentru a dezbina comunitatea, Episcopia Odesei a construit în sat o a doua biserică aparținând de Patriarhia Moscovei și l-a numit în 1999 ca preot pe Alexei Grecu , un
Hagi-Curda, Ismail () [Corola-website/Science/318408_a_319737]
-
fost blocate de armată și de miliție, iar biserica a fost minată și aruncată în aer. La 26 august 1982 a fost distrusă complet. Începând din anul 1996, preotul Nicolae Asargiu (originar din sat și cu studii la Chișinău) și enoriașii săi din Anadol au aderat la Mitropolia Basarabiei și au început să ridice un nou lăcaș de cult. Episcopia prorusă de Odessa a intervenit încercând să stopeze reconstrucția și îndepărtându-l pe preot . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei
Anadol, Reni () [Corola-website/Science/317906_a_319235]
-
În prezent, satul are 3.302 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Începând din anul 1996, preotul Nicolae Asargiu (originar din Anadol și cu studii la Chișinău) și enoriașii săi din Frecăței au aderat la Mitropolia Basarabiei și au început să ridice un nou lăcaș de cult. Episcopia prorusă de Odessa a intervenit încercând să stopeze reconstrucția și îndepărtându-l pe preot . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
greco-română" (București, 1699). La mai mult de 90 de ani după construcția sa, biserica de lemn, care era cunoscută sub numele de Biserica Banu ca o referință la ctitorul său, se deteriorase și devenise prea mică pentru numărul sporit al enoriașilor. Mitropolitul Iacob Stamati și obștea parohiei au finanțat construirea unei noi biserici cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”, planurile și construcția bisericii fiind executate de un arhitect din Transilvania, Herr Leiopold. Decorarea interioară a bisericii - pictura murală interioară, sculptura și pictura
Biserica Banu din Iași () [Corola-website/Science/317948_a_319277]
-
mahalaua calicilor” sau a “mișeilor” care cobora spre râul Bahlui. Pe aceste locuri s-au așezat în secolul al XVIII-lea meșterii tălpălari, cu atelierele lor de dubit pieile și de confecționat încălțăminte. Împreună cu descendenții vechiului ctitor și cu boierii enoriași, breasla tălpălarilor s-a îngrijit de această biserică, de la ei provenind și denumirea populară a lăcașului de cult. Atestarea patronajului acestei bresle este într-un document din 1742, când paroh al bisericii era preotul Antonie și staroste al breslei tălpălarilor
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
au fost confirmate și sporite prin hrisoave ale voievozilor Alexandru I Mavrocordat (în 1785), Alexandru Moruzi (la 6 august 1792), Mihail Suțu I (în 1793), Scarlat Callimachi (în 1813) și Mihail Suțu al II-lea (la 30 iulie 1820). Printre enoriașii săi se aflau mulți boieri din familii vechi: Cantacuzino, Balș, Cazimir, Carp, Scorțescu, Burghelea, Hermeziu, Beldiman, Gane, Gosan, Botezatu, Bosiasa etc. După cum relatează Gh. Ghibănescu, într-un act din 30 mai 1796 sunt menționați ca epitropi ai bisericii Episcopul de
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
Gane, Gosan, Botezatu, Bosiasa etc. După cum relatează Gh. Ghibănescu, într-un act din 30 mai 1796 sunt menționați ca epitropi ai bisericii Episcopul de Huși, Veniamin Costachi, Iordachi Balș și Iordachi Cantacuzino, toți trei veri primari între ei. Unul dintre enoriași, banul Atanasie Gosan, a lăsat acestei biserici prin Diata sa din 6 aprilie 1828 întreaga moșie Mădârjești din Ținutul Cârligăturii cu satul Cudrești (692 ha), precum și 5,25 ha la Bucium, cu case, vie și livadă. Edificiul a ars într-
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
hramul "Buna Vestire" (25 martie). Biserica a fost zidită în anul 1816 de către vornicul Ioan Tăutu și soția sa, Maria. Printre ctitori se află și Mihail Kogălniceanu. El a fost cununat aici, familia sa fiind printre cei mai de seamă enoriași. Biserica „Buna Vestire” din Iași a fost ctitorită de către vornicul Ion Tăutu și soția sa, Maria, între anii 1816-1818. Ioan Tăutu descindea dintr-o familie ilustră și foarte veche, avându-l ca înaintaș pe marele logofăt I. Tăutu, cel care
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]
-
marele logofăt I. Tăutu, cel care l-a slujit cu credință pe Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica „Buna Vestire”, prin personalitatea pe care o arată în primul rând prin arhitectura interioară, prin slujitorii care au deservit-o și prin enoriașii ei ajunge să ocupe un loc distinct între zidirile religioase ale Iașului, începând din secolul al XIX-lea. Biserica actuală se distinge prin naosul aproape rotund și foarte generos și prin pronaosul redus în dimensiune, ceea ce dă posibilitatea credincioșilor să
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]
-
a 190 de ani de la finalizarea lucrărilor de construcție a Bisericii „Buna Vestire” a fost realizată lucrarea „Parohia Buna Vestire - Iași. File de monografie”. Puține sunt parohiile ce se pot lăuda cu atât de multe personalități care le-au fost enoriași, multe dintre ele susținând material și biserica: Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol, Titu Maiorescu, Nicolae Gane, Vasile Pogor, Lascăr Catargi, Theodor Pallady, Ștefan și Veronica Micle, Theodor Rosetti (fratele doamnei Elena Cuza), Rudolf Șutu, Calistrat Hogaș, Petru Poni, Eduard Caudella, Adela
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]
-
au efectuat o serie de lucrări de restaurare la interior și exterior. Cutremurul din 4 martie 1977 a avariat clădirea lăcașului de cult. În anii '80 ai secolului al XX-lea s-au efectuat unele lucrări de reparații cu contribuția enoriașilor și purtarea de grijă a parohului Constantin Căliman. Aceste lucrări au constat în următoarele: Odată cu construirea blocurilor la nord de biserică și a Teatrului Luceafărul (1977-1987), s-au efectuat lucrări de excavație în apropierea bisericii, găsindu-se rămășițele pământești a
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
alții "„prin 1903”". Ca urmare a distrugerilor provocate în timpul celui de-al doilea război mondial, s-au efectuat reparații capitale în perioada 1948-1952. Noi lucrări de renovare au avut loc între anii 1994-1998, în timpul păstoririi parohului Nicolae Sava, cu cheltuiala enoriașilor; atunci s-a restaurat iconostasul și s-a repictat toată biserica în frescă neobizantină de către pictorul Stelian Onica (n. 1955), lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iași. Lăcașul de cult a fost resfințit la 26 octombrie
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
reparații. Lucrări de reparații au fost întreprinse și în anul 1955. O inscripție pictată pe peretele despărțitor din pridvor și pronaos atestă că lăcașul de cult "s-a pictat din inițiativa și prin stăruința preotului paroh Vespasian Vasiliu, cu contribuția enoriașilor, de către pictorii Nicolae Stoica și Vasile Robea, între anii 1957-1962, cu foarte mari întreruperi". Pictura constă din scene biblice și din chipuri de sfinți încadrate în ornamentații decorative. După cutremurul din 4 martie 1977 a fost consolidata cupola bisericii. Între
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
preotului Ștefan Demeter la 8 februarie 1991, ca paroh a fost numit pr. Anton Săbăoanu, dar acesta a plecat după câteva luni la studii în Italia. Pr. Isidor Iacovici, noul paroh de Pașcani (1991-1999), a continuat lucrările, fiind ajutat de enoriașii care, după ce se întorceau de la fabrică, rămâneau până seara târziu să lucreze la construirea bisericii și a casei parohiale. În anul 1993 s-a început ridicarea turnului, lucrare terminată în 1995. După câțiva ani de muncă s-a reușit construirea
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
au inaugurat la 2 mai 2009 sediul Mănăstirii „Cavanis” și a Centrului pentru Tineret „Sf. Iosif”, unde are loc formarea creștină și umană a copiilor și tinerilor. La sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea, situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În perioada 29-30 iulie 2006, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Pașcani, a celebrat liturghii și s-a întâlnit cu membrii comitetului bisericesc, cu membrii comisiei sinodale și
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
prezent, Parohia Pașcani are următoarele filiale: Blăgești, Boșteni, Bursuc, Dolhasca, Gâștești, Hărmăneștii Noi, Heci, Lespezi, Ruginoasa, Sodomeni, Stolniceni, Vânători-Gura Bădiliței. Ea aparține de Decanatul de Valea Siretului, cu sediul la Butea. În această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Din rândul enoriașilor Parohiei Pașcani provin pr. Hugo Daniil Hampel, OFMConv. (1891-1934), pr. Petru-Bogdan Răchiteanu (n. 1975) și pr. Samiras-Gabriel Brahas, OFMCap. (n. 1979). La această biserică au slujit următorii preoți-parohi:
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
județul Bacău a fost ridicată în anul 1806. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 cu indicativul . Lăcașul de cult este o ctitorie colectivă, după cum rezultă din pomelnicul diptic păstrat până astăzi: și care în continuare înșiruie numele sătenilor enoriași care au contribuit la construcția edificiului. Biserica este ridicată - astfel, din lemn în anul 1806, data construcției fiind menționată atât în repertoriul lui Nicolae Stoicescu, cât și în inscripția de pe o piatră de la pridvor - ce reprezintă data când a fost
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
a putea salva acest monument. Din păcate, în scurt timp, cimentul aplicat pe exterior direct pe bârne a carbonizat lemnul, iar biserica a ajuns să fie amenințată de prăbușire. În anul 1994, sub îndrumarea preotului Ioan Bucă și cu contribuția enoriașilor, s-a trecut la o altă renovare capitală și s-au înlocuit bârnele carbonizate de la baza de jos a pereților, s-au aplicat vertical dulapi de lemn de plop și apoi draniță de brad. S-a făcut subzidire sănătoasă, s-
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]