10,337 matches
-
viața psihică normală, sunt modelate din punct de vedere formal, de normele valorice ale modelului socio-cultural, căruia îi aparțin indivizii grupului respectiv, în asemenea măsură încât ele vor avea, ca manifestare o specificitate culturală extrem de marcată. Deși universală ca extindere epidemiologică și manifestare, boala psihică este specifică sub aspectul formei de manifestare pentru fiecare cultură particulară. Din punct de vedere psihopatologic, avem două categorii de factori de referință: normalul și patologicul. Dar din punct de vedere cultural, la acești doi factori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
polimorfism) ale receptorului celulei T (TCR), TNF-α, IL-6, FcγR (receptor pentru fragmentul Fc al IgG) etc. în fine, LES indus de medicamente apare mai frecvent la persoanele care metabolizează (acetilează) lent aceste medicamente (acetilatori lenți). 2. Factori endocrini. Numeroase argumente epidemiologice sugerează rolul hormonilor sexuali în patogeneza bolii. LES afectează în special femeile de vârstă fertilă (boala debutează foarte rar înainte de pubertate sau după menopauză). De asemenea, este mai frecvent la indivizii cu sindrom Klinefelter (care au un cariotip XXY și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
acută (NIA) 11.3.1. Epidemiologie Incidența reală este necunoscută, sigur subestimată din cauza unor criterii de diagnostic incomplete care au limitat mult timp diagnosticul doar la una dintre formele ei de manifestare îngrădind evaluarea corectă a frecvenței. Există câteva repere epidemiologice sugestive: • 1-3 % din totalul de biopsii renale; • 1 % dintre biopsiile celor cu hematurii sau/și proteinurii izolate; • 15 % dintre biopsiile pentru insuficiența renală acută; • 10-15 % dintre insuficiențele renale acute parenchimatoase; • 25 % dintre biopsiile celor cu insuficiența renală acută determinată de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și imperfect. Toate aceste lucruri care sunt indispensabile calității vieții. Deoarece, așa după cum scria Montesquieu: „Libertatea, este acel lucru care te ajută să te bucuri de celelalte lucruri...”. 9 Tulburarea de anxietate generalizată Patrick Gosselin∗ 1. Contribuții teoretice Definiție Aspecte epidemiologice și descriptive Starea de neliniște excesivă și tulburarea de anxietate generalizată Mecanismele psihologice asociate stării de neliniște și tulburării de anxietate generalizată Credințele eronate asociate stării de neliniște Comportamentele de evitare și comportamentele securizante Atitudinea negativă în fața problemelor vieții Intoleranța
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
neliniște și anxietatea trebuie să fie cauza unei suferințe sau a unei interferențe în modul de viață al pacientului și nu trebuie să fie provocate de o altă tulburare de pe axa I sau de o problemă de sănătate generală. Aspectele epidemiologice și descriptive Aspectele epidemiologice Studiile epidemiologice demonstrează că aproximativ 6% dintre persoane dezvoltă o tulburare de anxietate generalizată pe parcursul vieții lor și că un procent de două ori mai mare de femei decât de bărbați are astfel de probleme. Există
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să fie cauza unei suferințe sau a unei interferențe în modul de viață al pacientului și nu trebuie să fie provocate de o altă tulburare de pe axa I sau de o problemă de sănătate generală. Aspectele epidemiologice și descriptive Aspectele epidemiologice Studiile epidemiologice demonstrează că aproximativ 6% dintre persoane dezvoltă o tulburare de anxietate generalizată pe parcursul vieții lor și că un procent de două ori mai mare de femei decât de bărbați are astfel de probleme. Există mai multe indicii care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cauza unei suferințe sau a unei interferențe în modul de viață al pacientului și nu trebuie să fie provocate de o altă tulburare de pe axa I sau de o problemă de sănătate generală. Aspectele epidemiologice și descriptive Aspectele epidemiologice Studiile epidemiologice demonstrează că aproximativ 6% dintre persoane dezvoltă o tulburare de anxietate generalizată pe parcursul vieții lor și că un procent de două ori mai mare de femei decât de bărbați are astfel de probleme. Există mai multe indicii care confirmă faptul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
multă bere și mai puțin vin decât tinerii din alte regiuni. Cu vârsta, tendința generală determină apariția unei scăderi a consumului de alcool a subiecților, înregistrându-se consumuri mai frecvente, dar în cantități mai mici. Recomandările OMS Pornind de la studiile epidemiologice care au demonstrat creșterea morbidității și a mortalității în funcție de obiceiurile de consum și de cantitățile de băuturi alcoolice consumate, OMS a determinat pragurile de risc: - consum punctual: mai mult de 4 pahare ocazional; - consum regulat la bărbat: mai mult de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și o versiune prescurtată (Cottraux, 1998) a acestui interviu există în limba franceză (documente nepublicate). Blanchard și al., 1996. Validare franceză: Ventureyra și al., 2002, Yao și al., 2003. Pragul său de validare este 44. Pentru o analiză a datelor epidemiologice, vezi Breslau în Yehuda, 1998. Este ceea ce demonstrează un studiu realizat pe un număr de peste 2000 de gemene (Kendler și al., 2000): mediul sociofamilial și caracteristicile genetice fiind aceleași, sora geamănă care a suferit abuzul sexual intens cel mai grav
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
determinarea stării de sănătate continuă să ne intrige; rezultatele publicate ale unor cercetători prestigioși susțin că 90% dintre bolile cardiovasculare (McGrinnis, Foege, 1993) și 80% dintre cancere (Winder, Glori, 1977) sunt evitabile. Alan Dever (Enăchescu, Marcu, 1998) oferă un model epidemiologic al determinanților stării de sănătate, iar Marc Lalonde detaliază factorii determinanți ai stării de sănătate: terenul biologic - 20%, mediul ambiant - 19%, sistemul serviciilor de sănătate - 10% și stilul de viață - 51% (Green, Ottoson, 1994). Stilul de viață poate fi influențat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ovo-lacto-vegetarieni, au o secțiune a crezului creștin centrată în mod deosebit pe un stil de viață sănătos, deci urmăresc în mod conștient aceste aspecte. Pravoslavnicii (ortodocși de rit vechi) au fost aleși din cadrul rușilor lipoveni. Studiul nostru este o anchetă epidemiologică retrospectivă. Chestionarul a reprezentat un important instrument de evaluare, realizat de dr. Sorin Săndulache, după o concepție originală. Acesta cuprinde două secțiuni. Prima a fost completată de către subiecți și cuprinde următoarele puncte: Date personale: apartenența etnico-religioasă, vârstă, sex, adresă, studii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
subterane. Dar, pentru ca agenții cu rol de răspundere să poată imagina și pune în practică măsuri eficiente de prevenire/diminuare a amplorii fenomenului, sunt necesare informații obiective despre incidența reală a acestuia (degajată de factorii care o maschează adesea). Studiile epidemiologice românești la nivel național sunt inexistente, iar datele care există nu mai acoperă amploarea reală actuală a fenomenului. Evidențele spitalelor de psihiatrie sunt cu totul nerelevante, iar anumite anchete locale conduse nu pot substitui necesitatea unor date naționale. Pe de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rețele sociale suportive tind să fie mai rezistente la îmbolnăvire și recuperează mai rapid după îmbolnăvire comparativ cu persoanele ce au relații sociale deficitare. În urma a numeroase investigații, cercetătorii de la Institutul de Medicină din Washington au confirmat existența unor studii epidemiologice (Berkman, 1995; Folkman, 1997) care arată că relațiile sociale suportive reduc riscul de deces datorat bolilor cardiovasculare și că stările psihologice pozitive sunt asociate cu o mai bună adaptare la stresorii severi ce acompaniază boli ca SIDA, cancerul sau artrita
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Steinhardt, 2000). Suport social primit/suport social perceput. În măsurarea suportului social, o distincție necesară apare atunci când trebuie să luăm în considerare percepția persoanei cu privire la resursele de suport social de care dispune, ca și primirea efectivă a acestor resurse. Cercetările epidemiologice au conceptualizat suportul social tradițional ca suport primit (de exemplu, interacțiunile cu prietenii, participarea în diferite grupuri sociale, biserică, munca în afara casei, statutul marital etc.). În același timp, cercetătorii au conceptualizat suportul social cognitiv ca fiind percepția conform căreia o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de risc potențial patogenă, chiar și în condiții de lipsă a stresului (apud Zani, Palmonari, 2003, p 77). Nevoile specifice ale indivizilor pot fi, de asemenea, mediate de efectele benefice ale suportului social. Orth-Gomer și Johnson (1987) afirmă că datele epidemiologice sugerează că un număr minim de contacte sociale sunt necesare pentru menținerea sănătății cardiovasculare la femeile din mediul urban (Kratz, 2002). Ei au presupus că femeile care trăiesc în mediul urban au vieți mai instabile, cu mai multe schimbări și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fenomenul HIV/SIDA. III. Strategia Națională. Arii majore de intervenție 1. Prevenirea transmiterii virusului HIV Situația actuală: România este considerată o țară cu prevalență mică a infecției HIV/SIDA, respectiv de 0,04% și o incidență de asemenea redusă. Datele epidemiologice arată că la adulți principala cale de transmitere este cea sexuală și afectează în special tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani. Numărul de noi cazuri de adulți infectați a crescut constant în ultimii 4 ani, în timp ce numărul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de programe. • Extinderea folosirii educatorilor între egali din rândul persoanelor de orientare homosexuală. • Promovarea accesului la servicii de prevenire și sănătate. • Introducerea pe scară largă a prezervativelor și a lubrifianților adecvați. 1.7. Prevenirea transmiterii verticale Situația actuală: Conform datelor epidemiologice, numărul persoanelor infectate pe cale verticală în ultimii 4 ani a crescut încet, dar constant. Deși există prevederi legale privind obligativitatea consilierii HIV și a testării gratuite pentru depistarea acestei infecții la toate femeile gravide, numărul de gravide testate HIV în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să se adreseze specific medicilor de familie și de planificare familială. • Revizuirea periodică a ghidurilor de tratament. • Evaluarea continuă la nivelul asistenței medicale primare a algoritmilor de tratament sindromic și adaptarea acestora în funcție de anumiți parametri - tip de investigații disponibile, modificări epidemiologice ITS, modificări de rezistență la antibiotice etc. • Creșterea numărului de investigații pentru diagnosticarea ITS care să poată fi recomandate de medicii din asistență primară. b. Instituirea de servicii de tratament și îngrijire ITS accesibile și adecvate Obiective: Scăderea cu cel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la testarea voluntară și reglementarea confidențialității acestei testări; dezvoltarea de servicii de consiliere pe lângă serviciile de testare la nivelul asistenței primare. • Acordarea de îngrijiri medicale în ambulatoriu pentru ITS care anterior se tratau exclusiv în spital. • Recunoașterea situației de urgență epidemiologică pentru ITS și permiterea accesului direct al pacienților cu ITS (sau al persoanelor suspecte de ITS) la specialistul dermato-venerolog din ambulatoriul de specialitate sau din spital. • Dezvoltarea și promovarea de servicii medicale adecvate pentru adolescenți și tineri. Dezvoltarea unei atitudini
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
precaritatea și lipsa de informatizare a mijloacelor de transmitere a acestor informații între diferite niveluri de autoritate implicate în controlul ITS. Elemente-cheie pentru supravegherea infecțiilor transmise sexual: a. Sistem unic și integrat de raportare Obiectiv: Dezvoltarea sistemului național de supraveghere epidemiologică a infecțiilor cu transmitere sexuală în conformitate cu normele Uniunii Europene. Strategii: • Integrarea sistemului de supraveghere al ITS în sistemul național de supraveghere a bolilor transmisibile până în anul 2005. • Înființarea unei unități de coordonare și monitorizare a programului național de control al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
acestuia sau în penitenciare. Dezvoltarea acțiunilor comunitare și profesionale care să permită accesul la toate grupurile de consumatori de droguri, în scopul creșterii sprijinului acordat acestora și al diminuării marginalizării sociale. Crearea cadrului organizatoric și de reglementări necesare asigurării vigilenței epidemiologice. Dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului de formare profesională de bază, specializată și continuă a profesioniștilor care lucrează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri. B. Asistența medicală, psihologică, socială și reinserția socială Obiectiv general Asigurarea accesului universal al consumatorilor și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care asigură legătura României cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri de la Lisabona, care stabilește, conform cerințelor Uniunii Europene, indicatorii și criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel național. Acești indicatori, clasificați în: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de ofertă și indicatori sociali, reprezintă instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate și utilizate la nivelul tuturor țărilor membre și candidate la Uniunea Europeană. Cei cinci indicatori epidemiologici cheie sunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fenomenului drogurilor la nivel național. Acești indicatori, clasificați în: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de ofertă și indicatori sociali, reprezintă instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate și utilizate la nivelul tuturor țărilor membre și candidate la Uniunea Europeană. Cei cinci indicatori epidemiologici cheie sunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infecțioase asociate consumului de droguri, prevalența și stabilirea modelelor de consum al drogurilor în rândul populației generale (studii în populație), prevalența și stabilirea modelelor de consum problematic al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe cine pui în loc ?”, în timp ce o minoritate „pe val” a trecut printr-un scurt coșmar : „asta ne mai lipsea, să ne scadă acum și ratingul de țară !”. În fine, mimînd starea de vigilență, diverși comentatori universali au aplicat un model epidemiologic, explicînd totul prin proliferarea modelelor de tip „primăvara arabă” sau „occupy”. Doar televiziunilor le-a ieșit să facă din toate acestea un show mediatic, uneori profesionist și cu unele comentarii pertinente. Eventual vizionare, toate aceste discursuri par să fie însă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
consumului de droguri și menținerea atitudinilor și credințelor pozitive cu privire la droguri. Rareori adolescenții încep să consume droguri fără a porni de la convingerea că beneficiile potențiale ale consumului sunt mai mari decât posibilele costuri. Debutul timpuriu al consumului de droguri Studiile epidemiologice au oferit informații suficiente pentru a demonstra că intensitatea și frecvența consumului precum și dezvoltarea problemelor legate de dependență va fi mai mare cu cat vârstă de debut este mai mică. Teorii generale explicative ale consumului de droguri În mod obișnuit
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]