1,899 matches
-
La insistențele repetate ale episcopului latin de Alba Iulia, Ioan Giurgiu Patachi a mutat Episcopia de la Alba Iulia la Făgăraș, căci nu puteau fi două episcopii catolice în același oraș. La Făgăraș episcopul Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraș și Alba Iulia”. Episcopul Ioan Giurgiu a obținut de la Papa Inocențiu al XIII-lea, prin Bulla "Rationi congruit" din 1721, canonizarea independenței
Ioan Giurgiu Patachi () [Corola-website/Science/302731_a_304060]
-
Alba Iulia și supunerea ei formală față de Arhiepiscopia de Strigoniu. Instalarea noului episcop a avut loc la Făgăraș de sărbătoarea Schimbării la Față, în ziua de 6 august 1723. Instalarea s-a făcut prin citirea, în limba română, a "Bullei episcopale" și a "Diplomei imperiale", precum și prin discursul „teologului” în latinește, iar preoții și protopopii săvârșind slujba în rit bizantin român, în "limba română". Episcopul Ioan Giurgiu Patachi a decedat în data de 29 octombrie 1727, la Sâmbăta de Jos, lângă
Ioan Giurgiu Patachi () [Corola-website/Science/302731_a_304060]
-
la 3 martie 1832, iar în locul său a fost ales preotul celib Ioan Lemeni, fost protopop unit al Clujului. Sinodul electoral bisericesc întrunit la 15 mai 1832 l-a desemnat drept candidat cu cele mai multe voturi (179 din 212) la scaunul episcopal. Împăratul Francisc l-a numit episcop în data de 23 august 1832, numire confirmată de papa în 16 aprilie 1833. În data de 6 iunie 1833 a fost sfințit episcop în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea, episcop consacrator fiind Samuil
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
un capăt la altul al Europei și însoțit de fiul său Giandomenico a călătorit la Würzburg fiind solicitat de către Înaltul Episcop Karl Philipp von Greiffenklau în 1750 unde s-a stabilit timp de 3 ani executând picturi pe tavanul rezidentei episcopale. Pictură lui de pe importantă casă a scării este cea mai mare frescă pe tavan din lume (677 mp) și a fost terminată împreună cu fiii săi Giandomenico și Lorenzo. Alegoriile lui despre planete și continente îl înfățișează pe Apollo, îmbarcându-se
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
controlul asupra instituțiilor, și plebea, criteriul de diferențiere fiind averea. S-a ajuns la lupte între cele două categorii pentru participarea la conducerea orașului, îmbunătățirea condițiilor de muncă și onoarea familială. Termenii latini că municipium sau territorium , civitas, desemnau orașele episcopale, ori oppidum sau forum pentru orașele cu locuri de schimb comercial, sau de așezare întărită-castellum, burgus, sau de suburbie-suburbium. Comerțul apare ca o urmare a unei sporiri demografice, a progresului tehnicii agrare, a dezvoltării meșteșugurilor urbane, a îmbunătățirii mijloacelor de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
a îngăduit să realizeze toate reformele necesare și dorite. Conform lui Sigeberto de Gembloux, Adrian I ar fi acordat regelui Carol - întors la Roma după ridicarea asediului Paviei (774), dreptul de a alege papa și dreptul de investitură pentru sediile episcopale din regatul său. Dar aceasta nu este decât o legendă, care apare foarte probabil pe timpul lui Otton I, când - pentru prima oară - se găsește menționat un decret al antipapei Leon al VIII-lea, în 963, care apoi a intrat în
Papa Adrian I () [Corola-website/Science/302766_a_304095]
-
ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938, murind la reședința sa de la Pelișor. A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran. Regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
dintre localitățile Transilvaniei, integrată pe atunci în spațiul european, bisericile gotice și școlile evanghelice-luterane stau drept mărturie pentru cultura occidentală și spiritul civic al sașilor ardeleni. Inițial sediul Bisericii Evanghelice s-a aflat la Biertan, dar în anul 1867 scaunul episcopal a fost transferat la Sibiu, unde se află în prezent. Odată cu cel de-al Doilea Război Mondial și confruntările sale ideologice, a început și declinul culturii și populației germane din Ardeal. Războiul și apoi deportarea în bloc a germanilor în
Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România () [Corola-website/Science/303233_a_304562]
-
, născut "Alexandru Mesaroș", (n. 22 ianuarie 1937, comuna Ferneziu, astăzi parte a municipiului Baia Mare), este un ierarh român greco-catolic care ocupă din 1995 scaunul episcopal al Episcopiei de Lugoj. s-a născut la data de 22 ianuarie 1937, în comuna Ferneziu, aflată pe atunci în județul Satu Mare (interbelic), fiind al cincilea copil din cei opt copii ai părinților săi care erau o familie de muncitori
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
Mesian a participat la 11 septembrie 1994 la consacrarea lui Ioan Șișeștean ca episcop greco-catolic al Maramureșului. Episcopul Alexandru Mesian a scris lucrarea "Anul Maicii Domnului de la Scăiuș 2014", (Baia Mare: Editura Surorilor Lauretane, 2015) Între paranteze, sunt notați anii consacrărilor episcopale.
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
este o mănăstire ortodoxă din România, situată în orașul Curtea de Argeș. Ansamblul cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească. Mănăstirea este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România", . În timpul lui Carol I mânăstirea a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României. Dacă în 1857 complexul monastic
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
Neagoe găsind-o „dărâmată și neîntărită... a zidit-o și înălțat-o din temelii”, fapt pe care un cronicar al înfăptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, îl întărește. În această formă, biserica Mănăstirii Curtea de Argeș cunoscută din 1793 sub denumirea de "Biserica Episcopală", când a devenit reședința Episcopiei Argeșului, rămâne, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, dacă nu monumentul cel mai de seamă, una dintre cele mai reprezentative construcții al sale. Ca atare o pomenesc documentele și o amintesc toți călătorii străini, care
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
și Lancelot, ale căror însemnări de călătorii și stampe au făcut să circule și în afara granițelor țării faima mănăstirii lui Neagoe Basarab. După unele refaceri parțiale și întregiri în timp ale ansamblului sau, vătămată și de un puternic incendiu, Biserica Episcopală Curtea de Argeș a fost refăcută - astfel după cum se vede astăzi - de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, inspectorul lucrărilor de restaurare, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost isprăvită în anul
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
din 1552. Simultan, a continuat alianța politică a tatălui său dintre Franța și Imperiul Otoman care i-a permis lui Henric să facă presiuni pentru cuceriri franceze spre Rin în timp ce o flotă franco-otomană apăra sudul Franței. Henric a capturat orașele episcopale Metz, Toul și Verdun și a învins armata habsburgică în Bătălia de la Renty în 1554. Încercarea franceză de a invada Toscana în 1553 a eșuat în Bătălia de la Marciano. După abdicarea lui Carol Quintul în 1556 și după împărțirea Imperiul
Henric al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/302890_a_304219]
-
templelor grecești din zona sacră, străzi pavate și cartiere de locuințe sau ateliere, mai ales romane, terme, bazilici civile și creștine și, în centrul orașului, una dintre cele mai mari bazilici creștine din regiune, datând din secolul VI d.C. Bazilica episcopală de la Histria, un edificiu de peste 60 de metri lungime și 30 de metri lățime, care ocupa aproape 2% din suprafața cetății târzii, a fost scoasă la lumină în anul 1969, de arheologul Alexandru Suceveanu. Bazilica episcopală construită în centrul orașului
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
secolul VI d.C. Bazilica episcopală de la Histria, un edificiu de peste 60 de metri lungime și 30 de metri lățime, care ocupa aproape 2% din suprafața cetății târzii, a fost scoasă la lumină în anul 1969, de arheologul Alexandru Suceveanu. Bazilica episcopală construită în centrul orașului vechi reprezintă cea mai importantă descoperire de la Histria, întrucât acest lucru însemna faptul că, în secolele V - VI, Histria a ajuns la rangul de episcopie. În 1994, tot Alexandru Suceveanu a descoperit o friză cu opt
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
impuse de Frederic al II-lea. Diversitatea lor de statut era la fel de mare că aceea a principilor locali, o parte fiind orașe imperiale (Frankfurt, Nurnberg, Ulm, Aachen, Lubeck), dependente juridic și direct de împărat, o parte fiind orașe cu caracter episcopal, fiind orașe libere (Ratisbona, Strasburg, Mainz și Koln, iar o parte includea așezări urbane de la Marea Nordului și Marea Baltică, fiind cele mai dezvoltate economic și fiind organizate în "Hansa Germanică". Principii și orașele tindeau să se disloce teritorial de Germania, mai
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
exercitarea funcției de episcop, astfel că a slujit până la pensionare la parohia din Timișoara-Elisabetin în calitate de capelan/preot-ajutor, iar apoi a ținut slujbe în Biserica romano-catolică din Iosefin. După Revoluția din decembrie 1989, era prea bătrân pentru a-și asuma răspunderea episcopală. La 14 martie 1990, totuși, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Arhiepiscop titular de Ressiana, iar la 1 august 1990 nou numitul Capitul al Catedralei l-a ales ca Preposit mare. Arhiepiscopul Dr. Adalbert Boroș a participat
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
restaurarea frescelor s-a angajat profesorul de desen Joseph Ed. Krämer, discipol al renumitului timișorean Szappanos Gyula. La inițiativa episcopului Sebastian Kräuter și a directorului cancelariei diecezei, cele 8 vitralii au fost montate pe coridorul de la etajul I al Palatului Episcopal, care, începând din anul 1991, a fost restaurat cu sprijinul R.F.G. Începând din anul 1995, vitraliile strălucesc în toată splendoarea.
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
de infanteriști, între una și trei sute de mercenari cehi înarmați cu muschete. De asemenea erau și circa o sută de care de război cu echipaje. Restul armatei era format din cavalerie grea, majoritatea mercenari regali și străini, cu câteva stindarde episcopale și nobile. Au avut promisiuni de la Veneția că flota acestora nu va permite turcilor să treacă Bosforul. La Bosfor venețienii s-ar fi unit cu flota papală și ar fi navigat pe coastă până la Constantinopol, împingându-i pe otomani afară
Bătălia de la Varna () [Corola-website/Science/304592_a_305921]
-
întărită prin Gontag-ul Catolicosal Nr. 173/1960. A sosit la București, la 10 iunie 1960, pentru a-și ocupa noul post. La momentul sosirii sale, numărul credincioșilor armeni era redus atât ca urmare a lungii perioade de vacanță a scaunului episcopal de la București, după alegerea lui Vazken Balgian ca patriarh suprem și catolicos, cât și a politicii ateiste dusă de regimul comunist. O serie de clădiri ale comunității armenești, printre care Casa de Cultură Armeană, clădirile episcopiei și ale școlii, fuseseră
Dirayr Mardichian () [Corola-website/Science/304612_a_305941]
-
în dialog cu Vartan Arachelian"". Ca o recunoaștere a activității sale, Dirayr Mardichian a fost distins cu numeroase ordine și medalii, printre care menționăm următoarele: A murit în noaptea de 10 spre 11 mai 2010, pe când se afla în misiune episcopală la Sofia. Corpul său neînsuflețit a fost adus în România în noaptea de 13 mai, fiind depus la Catedrala Armeană "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din București. Slujba de înmormântare a sa a fost oficiată la 16 mai 2010, în
Dirayr Mardichian () [Corola-website/Science/304612_a_305941]
-
De asemenea ne-a jurat Domniei noastre să primească și să așeze toată rînduiala bisericească. Deci noi am dat episcopului armenesc Ohanes bisericile armenești și pe popii lor. În întreaga noastră țară va avea putere asupra armenilor cu dreptul său episcopal. I-am dat scaun la Suceava, în cetatea noastră. Care dintre armeni îl veți cinsti, va fi ca și cum ați face-o pentru noi, în țara noastră a Moldovei; care nu-l va asculta, noi îl vom pedepsi cu mîna lui
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
de cultură porneau din inițiative particulare: așa erau colecția de arheologie a familiei baronului Capri din Iacobești și bogata bibliotecă a familiei Popovici din Vatra Dornei. Tot ca o acțiune de binefacere, în 1879 în Cernăuți se înființase Școala catolică episcopală “Isahachian” pen-tru orfanii din Bucovina, Basarabia și Galiția. Cînd, în 1895-1896, sultanul Abdul Hamid a declanșat masacrarea armenilor din Imperiul Otoman, cavalerul Varteres von Pruncu, conducătorul coloniei din Cernăuți, locțiitor de primar și membru în Consiliul orășenesc, s-a adresat
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
au continuat să-i fie subordonați. Eparhia armeană din Basarabia a fost întemeiată pe baza „Ogrăzii armenești“, un teritoriu în Chișinău, pe o suprafață de circa 25.000 stînjeni, atribuit de guvernatorul Basarabiei, în 1813, comunității armene. Inițial destinat Casei Episcopale, acest teren cuprins între străzile Alexandru, Regele Ferdinand (Kievskaia), Tighinei și Armenească a mai găzduit apoi biserica și casele parohiale. Față de celelalte confesiuni minoritare, cărora de asemenea li s-au acordat terenuri, armenii au obținut o suprafață mai mare, datorită
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]