1,874 matches
-
însoțind marginea dreaptă a esofagului, căruia îi distribuie o parte din fibrele sale [20,21]. Pleura mediastinală stângă acoperă: esofagul, artera subclaviculară stângă, artera carotidă comună stângă, cârja aortei și pericardul. Ca și la dreapta, pleura mediastinală stângă formează în dreptul esofagului, două funduri de sac: unul anterior preesofagian și altul posterior retroesofagian. Fața laterală a cârjei aortice este încrucișată de nervul frenic și de vasele diafragmatice care coboară înaintea pedicolului pulmonar, în timp ce nervul vag stâng, după ce emite nervul recurent se plasează
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
20,23]. 1.3.3. Fundul de sac mediastino-diafragmatic Proiecție: de la fața anterioară a sternului la extremitatea posterioară a coastei 11. Raporturi: - la dreapta - pericardul, nervul frenic drept care îl separă de atriul drept și vena cavă superioară, marginea dreaptă a esofagului și nervul vag drept. - la stânga - pericardul, nervul frenic stâng care îl separă de ventricolul stâng, marginea dreaptă a esofagului și nervul vag drept, aorta descendentă [20,23]. 1.3.4 Fundul de sac costo-diafragmatic (inferior) Proiecție: de la extremitatea anterioară a
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
coastei 11. Raporturi: - la dreapta - pericardul, nervul frenic drept care îl separă de atriul drept și vena cavă superioară, marginea dreaptă a esofagului și nervul vag drept. - la stânga - pericardul, nervul frenic stâng care îl separă de ventricolul stâng, marginea dreaptă a esofagului și nervul vag drept, aorta descendentă [20,23]. 1.3.4 Fundul de sac costo-diafragmatic (inferior) Proiecție: de la extremitatea anterioară a celui de al 7-lea cartilaj costal până la gâtul celei de a 12-a coaste. Raporturi: - intrinseci - marginea anterioară
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
necesară excizia lor cu o mică rezecție de perete toracic. Trebuie evitată lezarea trunchiului inferior al plexului brahial, a nervului vag, a vaselor subclavii și a lanțului simpatico-paravertebral. La nivelul mediastinului, disecția este mai ușoară, dar trebuie să evităm lezarea esofagului, a ductului toracic, a nervului frenic și a nervului recurent, a vaselor mari și ale celor din hilul pulmonar. Operația se termină cu plasarea a două drenuri toracice conectate la o baterie de aspirație, urmată de refacerea peretelui toracic [73
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
supurația spațiului subscapular. Înnodarea firelor în „U” se face de la periferie spre centru. Acești timpi operatori au dezavantajul că trecerea firului nerezorbabil prin pahipleura viscerală expune la lezarea unor vase intrapulmonare sau a unor elemente anatomice mediastinale importante, vase mari, esofag, cord, aflate sub pahipleura mediastinală, a cărei grosime nu o putem aprecia exact. Solidarizarea celor două masive de pleură viscerală și parietală prin sutura cu fire neresorbabile puse în „U” are cel puțin trei consecințe negative: a) prin strângerea firelor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
operatorie la Facultatea de Medicină din Iași. Acolo se afirmă printr-o activitate remarcabilă în domeniul chirurgiei generale; profesorul Bălăcescu se arătase de timpuriu interesat și apropiat și de chirurgia copilului. El publicase „Esofagotomia externă cervicală pentru corpii străini în esofag” (1904), „Tratamentul deformațiilor consecutive paraliziei infantile la nivelul genunchiului” (1910). Venit la București, se consacră definitiv și cu multă pasiune chirurgiei și ortopediei pediatrice, fiind receptiv la înnoirile domeniului pe plan european (de altfel făcuse mai multe stagii în servicii
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în egală măsură tuturor medicilor care văd și îngrijesc copii cu afecțiuni chirurgicale. Clinica a beneficiat de marea competență chirurgicală în domeniile în care profesorul Vereanu a pus amprenta măiestriei sale: chirurgia noului născut și în deosebi a atreziilor de esofag, și a stenozelor de duoden, tratamentul chirurgical al megacolonului, tratamentul chirurgical în hipospadias, tratamentul malformațiilor căilor urinare superioare. Dr. Dimitrie Vereanu (1909-1994). Clinica beneficiază de măsurile tehnico-organizatorice inițiate de profesorul Vereanu. În primul rând reorganizează serviciul de urgență iar serviciul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
domeniu al pediatrilor și neonatologilor-colaboratorii de mare preț ai chirurgului pediatru. Ei sunt primii care văd majoritatea urgențelor de chirurgie pediatrică, ei vor trebui să pună diagnosticul unei malformații a nou- născutului, fie că este vorba de o atrezie de esofag, fie de o imperforație anală; ei trebuie să recunoască și să îndrume de urgență spre serviciul de chirurgie pediatrică copilul cu semne de invaginație intestinală, de peritonită, de ocluzie sau de osteomielită; ei vor trebui să asigure primul ajutor în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
posterior; - partea din față (viscerocraniul), așezată anterior și inferior. Gâtul este partea corpului care leagă capul de trunchi. Acesta prezintă: -oregiune posterioară (nucală) alcătuită din: vertebre, articulați și mușchi; -o regiune anterioară, ce conține: mușchi, fascii, osul hioid, laringele, traheea, esofagul și tiroida. Trunchiul este format din: torace, abdomen, pelvis și pereții trunchiului. Cavitățile viscerale (torace, abdomen, pelvis) conțin organele interne specifice fiecărei zone în parte. Cavitatea abdominală este despărțită de cea toracică prin mușchiul diafragm. Cavitatea abdominală se continuă caudal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
doi mușchi omohioidieni. Se inseră: - superior: pe osul hioid; - inferior: pe marginea posterioară a claviculei, fața posterioară a sternului precum și pe țesutul conjunctiv al mediastinului anterior. Din lama pretraheală se desprind 2 prelungiri: - una viscerală, care va înveli organele: trahee, esofag și corpul tiroid; - alta vasculară, care va îmbrăca pachetul vasculo-nervos al gâtului. Lama prevertebrală (lamina prevertebralis) Lama prevertebrală este localizată de la nivelul exobazei craniului și ajunge până în dreptul vertebrei a 3-a toracice unde se pierde în masa conjunctivă a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]