42,126 matches
-
Cătălin Constantin Studiul lui Larry Wolff Inventarea Europei de Est a fost publicat în 1994. Dacă ar fi apărut cu doar cîțiva ani mai devreme, l-aș fi situat, poate, în șirul studiilor de imagologie care, incluzînd cu destulă consecvență în titlu termenul de "inventare", își propun să demonteze mecanismele
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Wolff - și noi o știm cel puțin la fel de bine ca el, o hartă mentală a Europei care refuză abolirea acestei frontiere, iar țările estice se află, din perspectiva Vestului, în situația fostelor lor colonii după eliberare. Ne convine sau nu, Estul a devenit obiect de interes pentru studiile postcoloniale. Dar cînd a apărut ideea de Europa de Est? E întrebarea la care răspunde cartea lui Larry Wolff. Dispariția Cortinei de Fier nu e doar șansa de a "corecta" o hartă în mare parte
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
o hartă în mare parte instituită de discursul de la Fulton al lui Churchill, ci și ocazia de a estompa consecințele unui mod de gîndire instituit în Epoca Luminilor, pentru că atunci Occidentul construiește, prin opoziție cu propria imagine, ideea Europei de Est. Succesiunea capitolelor cărții descrie etapele construcției: intrare, posedare, imaginare, cartografiere, sfătuire, populare. Autorii acestei "geografii filozofice" sînt călătorii cu imaginație ce străbat un teritoriu încă alb pe hărți și călătorii imaginați, ca cei din scrierile lui Voltaire, principalul "vinovat" de
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
ținuturile despre care a scris. în fond, subiectul cărții nu este Europa de Est; ea apare, în analiza lui Wolff ca obiect pasiv, dispus parcă să accepte tot ce se inventează pe seama ei. Remarcînd caracterul contradictoriu al acestei construcții, Inventarea Europei de Est oferă o "completare" a tezelor Orientalismului lui Edward Said, cartea care, cu aproape două decenii înainte, instituia postcolonialismul ca domeniu de studii academice. Inventarea Europei de Est e strîns legată de inventarea Orientului, față de care creează o tranziție ambiguă, dar
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
se inventează pe seama ei. Remarcînd caracterul contradictoriu al acestei construcții, Inventarea Europei de Est oferă o "completare" a tezelor Orientalismului lui Edward Said, cartea care, cu aproape două decenii înainte, instituia postcolonialismul ca domeniu de studii academice. Inventarea Europei de Est e strîns legată de inventarea Orientului, față de care creează o tranziție ambiguă, dar evidentă pentru ochii călătorilor occidentali. Ca și Orientul, jumătatea estică a Europei nu e decît o subtilă autoreclamă a Occidentului, un construct ce afirmă superioritatea unei părți
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
și Polonia lui Rousseau. Călătorii Epocii Luminilor se aflau la noi doar în trecere, ceea ce nu înseamnă, totuși, că nu găseau suficient timp să învețe să-i cunoască pe moldoveni. Cum anume, va descoperi cititorul. Larry Wolff - Inventarea Europei de Est. Harta civilizației în Epoca Luminilor, trad. din engleză de Bianca Rizzoli. Humanitas - seria Istorie. București - 2000. 542p. A fi român O carte publicată de Editura Nemira în 2000 și intitulată, simplu, Firea românilor a fost, la sfîrșitul anului trecut, subiectul
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
mai largi despre postcolonialism, postcomunism și discurs identitar, primul număr al Caietelor Echinox (și colocviul "Postcolonialism și interculturalitate" organizat de Asociația Română de Literatură Comparată, de la care pornește și ale cărui lucrări le publică) încearcă o analiză a tarelor identitare est și vest-europene și a recompunerii dificile, deficitare a identităților naționale ale statelor foste comuniste. înlocuind, într-o perspectivă pragmatică, autoritatea și imaginea identității naționale imuabile cu politica culturală, cea care, prin dezbateri, modelează discursul public în direcția principiului de political
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
analiza povestirilor despre 9 septembrie 1944, data-simbol a instaurării comunismului în Bulgaria). Comunismul a creat o "memory distortion" (Ștefan Borbely) ale cărei efecte se văd, printre altele, în debusolarea și nesiguranța (la nivel politic și economic în primul rînd) din Est. România, al cărei caz este prezentat de mai multe eseuri, prezintă o obsesie identitară (devenită urgență identitară după căderea comunismului, dupăcum argumentează Carmen-Maria Mecu și Nicolae Mecu în eseul lor), identificabilă nu numai în toposurile discursului contemporan, ci de la începuturile
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
istorioarelor politice fac parte cele mai spumoase bucăți de proză, vă veți distra citind Dracula (recuperarea kitsch) unde vampirul din Carpați apare fugărit lamentabil de stafia lui Ceaușescu. Însemnările unui capitalist, în mod fatal împiedicat să sugă sângele popoarelor din Est din cauza unei infecții în aparatul de supt, Nomenclatura, cu toți membrii ei revenind implacabil în noi și tot mai ilogice funcții politice, Puterea, o schiță în care se dezvăluie sursele misterioase ale conducerii dictatoriale, constând într-o impresionantă grămadă de
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
analizele la Racul lui Ivasiuc și la romanul lui Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter. în contextul discuției asupra acestuia din urmă am întîlnit o idee de mare aplicabilitate viitoare: Stranietatea asocierii dintre marxismul cel mai primitiv al Estului și gustul hipersofisticat, rafinat al contraculturii care ia naștere în interstițiile acestui marxism de grotă va asigura României un loc pe agenda noilor generații de istorici ai mentalităților." Caius Dobrescu face și o discuție mult mai atentă decît am întîlnit
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
Cioran, aflat pe patul de moarte, urările "de grabnică însănătoșire" din partea președintelui țării, Ion Iliescu. Simone Boué, prietena lui Cioran, răspunde pe românește: "Pupa-ma in courr". Iar Cioran găsește resurse pentru o ironie atît de specifică: "Non, non. C'est pas beau. Il faut trouver quelque chose de plus nuancé." Această ironie vine să compenseze tonul justițiar pe care Liiceanu îl imprimă textului cu cîteva rînduri mai înainte: "șeramț incapabil să-mi reprim stupoarea pe care mi-o stîrnea gîndul
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
ambasador al României în S.U.A. (1946), la protocolara convorbire de după ceremonie, Truman l-a întrebat, tam-nisam, dacă, acum, poporul român are conflicte cu ...dacii. Asta îi comunicase lui Truman, rapid, vreun consilier tot atît de ignar în problemele Europei de Est, răsfoind vreo enciclopedie, și atît s-a priceput să-l întrebe pe noul ambasador al României. Mă îndoiesc, de aceea, că președintele Truman și-a dat osteneala să citească acel informat raport secret, din 1949. Să nu ne înșelăm. România
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
-i martor cel ce se înșeală: Nemo auditur propriam turpitudinem allegans - nimeni nu este audiat când își invocă propria-i turpitudine; Non bis in idem - nu pot fi două procese față de una și aceeași cauză; Non omne quod licet honestum est - nu tot ceea ce-i permis este și onest; Presumtio sumitur de eo quod plerumque fit - prezumția se naște din ceea ce se întâmplă mai des; Nemo dat quod non habet - nimeni nu poate da ce nu are. De unde, mult mai târziu
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
Fericirea, spunea cu înțelepciune precoce, la cei nouă ani, fiul Patriziei, este ,,un pelerinaj făcut la locul fericirii". Însă unul complice și critic totodată, înglobînd evenimente reale, literatură, prietenie, boală, totul într-o variantă ,,light" a adagiului stoic ,,vivre c'est apprendre à mourir, într-o Dolce agonia.
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
totodată posibilitatea unui fructuos și emoționant dialog între literatura greacă și cea germană, prezentă prin nume de primă mărime: poeta müncheneză Dagmar Nick, a cărei sursă statornică de inspirație o constituie mitologia greacă, poetul Günter Kunert, originar din Berlinul de Est, ale cărui evocări despre avatarurile intelectualilor în timpul regimului comunist stârneau zâmbetele auditorilor mai tineri, dar căpătau accente dramatice în sufletul celor care au trăit experiențe similare, prozatorul Norbert Niemann, unul dintre cele mai viguroase talente afirmate în ultimul deceniu în
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
va fi învățat lecția aspră a unei altfel de existențe - revelație târzie. Se va folosi în scenariu și ideea că monoteismul populației barbare geto-dacice, cu Zamolxis, anterior creștinismului, era superior politeismului roman. Idee tipic proletcultistă, compensând starea de inferioritate a estului, obișnuită epocii totalitariste. Întâietatea, în acest caz, fiind reală, ar putea fi speculată. * Cu o asemenea mărturie, scrisă pe teritoriul țării noastre de astăzi, reprezentată de cele două opere Tristia și Ponticele, documentele istorice ale vremii, ne-am fi legitimat
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
anul democraticei constituții a regelui Ferdinand, nemenționată de Judt, și 1938, cînd Carol al II-lea interzice partidele și alege dictatura, România a fost o țară democratică și liberală, printre puținele, dacă nu singura, dintr-o Europă Centrală și de Est sedusă de politici totalitare. Numeroși intelectuali s-au opus obscurantismului ideologic și crimei politice. Cîteva dintre marile personalități ale vremii (Eugen Lovinescu și aproape toți criticii literari de seamă, apoi, Zeletin, Ralea și alții) au polemizat cu ortodoxismul, cu dacismul
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
și nu omul de cultură, șansele progresului sînt minime. Aceștia, prin natura lor, simt nevoia să vorbească în primul rînd de ei, iar noi vorbim de valori și de principii generale românești". Așadar "poeții și publiciștii", ca și "romancierii", id est scriitorii, n-ar fi "oameni de cultură", așadar ei blochează progresul și nu postideologii, cadrele fostului regim sau indivizii corupți! Marea, oribila vinovăție a poeților, publiciștilor și romancierilor constă în aceea că "vorbesc despre ei", că se manifestă în cheia
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
germană? Cum s-a schimbat limba dumneavoastră în Germania?" Această închidere într-un anumit sertar v-a enervat întotdeauna. Din ce motive? Richard Wagner: Aceste întrebări sunt un rezumat al tuturor prostiilor pe care le aude un scriitor venit din Est. În fond, o încercare de a pune scriitorul din Est în afara literaturii. Îl pune într-un sertar politic. Scriitorul din Est a fost văzut în Occident automat ca un disident. Un disident care scrie sub formă de literatură ceva critic
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
închidere într-un anumit sertar v-a enervat întotdeauna. Din ce motive? Richard Wagner: Aceste întrebări sunt un rezumat al tuturor prostiilor pe care le aude un scriitor venit din Est. În fond, o încercare de a pune scriitorul din Est în afara literaturii. Îl pune într-un sertar politic. Scriitorul din Est a fost văzut în Occident automat ca un disident. Un disident care scrie sub formă de literatură ceva critic despre fenomenele din Est, și acest sertar duce la întrebările
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
motive? Richard Wagner: Aceste întrebări sunt un rezumat al tuturor prostiilor pe care le aude un scriitor venit din Est. În fond, o încercare de a pune scriitorul din Est în afara literaturii. Îl pune într-un sertar politic. Scriitorul din Est a fost văzut în Occident automat ca un disident. Un disident care scrie sub formă de literatură ceva critic despre fenomenele din Est, și acest sertar duce la întrebările astea standardizate, întrebări tip, la care nu are nici un sens să
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
încercare de a pune scriitorul din Est în afara literaturii. Îl pune într-un sertar politic. Scriitorul din Est a fost văzut în Occident automat ca un disident. Un disident care scrie sub formă de literatură ceva critic despre fenomenele din Est, și acest sertar duce la întrebările astea standardizate, întrebări tip, la care nu are nici un sens să se răspundă, fiindcă nu iese nimic... Întrebările se repetă automat, deoarece cititorii respectivi nu știu nimic despre locurile de unde vine scriitorul, unii dintre
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
locurile de unde vine scriitorul, unii dintre ei nici nu au intenția să afle mai multe, adică să se preocupe, să se informeze despre aceste locuri. Publicul are în fond niște cunoștințe destul de vagi, legate de niște teze foarte simple asupra Estului. El subordonează acestor teze cunoștințele sale și felul în care se discută în asemenea ocazii. Și atunci, de exemplu pentru scriitorii veniți din România, cei care fac parte din minoritatea germană, totul devine neexplicabil. Aceste întrebări blochează scriitorul în calitatea
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
sincer în ceea ce scrii, atunci vei avea probleme cu cenzura. Atunci devii scriitor politic și în acest rol ești scriitor critic, adică un spirit critic împotriva situației existente. Acesta este fenomenul care s-a numit în vremea aceea ,,disidență". În Est, scriitorul devine responsabil cu toate. De exemplu? Într-o dictatură nu există istorie, nu există jurnalistică, și atunci se scriu romane. Astfel apar scriitori care într-o societate deschisă nu ar fi niciodată scriitori, ci istorici sau publiciști. Dar aceste
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
nu ar fi niciodată scriitori, ci istorici sau publiciști. Dar aceste profesiuni sunt imposibil de realizat într-o dictatură, iar literatura are acest plus, că în ea poți să spui multe, nu? De aceea a și existat atâta poezie în Est: în ea se puteau ascunde de toate. Și în această situație, literatura a fost receptată ca un substitut al nenumăratelor altor fenomene. În Est scriitorul primește o falsă importanță datorită acestor roluri, deoarece din partea lui se așteaptă toate aceste adevăruri
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]