2,623 matches
-
10. Muzeul de Artă Brașov 11. Muzeul de Istorie al Brăilei 12. Muzeul Județean Buzău 13. Muzeul Județean de Istorie Caraș-Severin 14. Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș 15. Muzeul Dunării de Jos Călărași 16. Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca 17. Muzeul de Artă Cluj-Napoca 18. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constantă 19. Muzeul Secuiesc Covasna 20. Muzeul Olteniei Craiova 21. Muzeul de Artă Craiova 22. Muzeul Județean de Istorie Galați 23. Muzeul de Arte Vizuale
HOTĂRÎRE Nr. 506 din 24 iunie 1996 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 642/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115512_a_116841]
-
românesc, Editura Economică, București, 2001. footnote>. Turismul rural nu înseamnă pur și simplu turism practicat într-o zonă rurală. Practicarea turismului într-un spațiu rural presupune prezența a diverse elemente de atractivitate pe linia naturii, modului rural de viață, valorilor etnografice etc. și un sistem de servicii specifice care să le pună în valoare. În România, cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea turismului rural sunt concentrate în zona de munte, litoralul Mării Negre și Delta Dunării <footnote Ilie Niță, Const. Niță, Piața
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
de tehnologii moderne în realizarea acestora, îmbunătățirea elementelor edilitare (alimentarea cu apă, rețea de canalizare, băi interioare etc.). Aceste deziderate trebuie să se realizeze fără pierderea identității și tradiționalului prin realizarea unui echilibru între arhaic și nou(de exemplu satele etnografice). De asemenea, turismul rural intervine, din acest punct de vedere, și asupra construirii de facilități pentru desfășurarea de activități turistice: docuri , cabane de vânătoare, foișoare, trasee turistice etc. Un element important îl constituie căile de acces la capacitățile de cazare
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
rural-urban, dintre persoane care au etnii diferite sau care au convingeri (culturale, sociale, politice sau religioase etc ) diferite și care se manifestă între populația locală și turiști. Concluzii Satul românesc poate fi abordat din diferite puncte de vedere (economic, demografic, etnografic, ecologic, social, etc.) și care prin tratarea lor sistemică pun în evidență puternica originalitate și personalitate a comunității sătești, atracția care o reprezintă pentru urban. Satul este polivalent și multifuncțional în ciuda faptului că producția agricolă a reprezentat și reprezintă o
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
X-XII, iar în unele zone din nord, centru și Sud sunt bine conservate, case tradiționale, conace boierești sau locuințe ale marilor personalități din Moldova. În câteva zeci de asemenea de asemenea locuințe vechi sunt amenajate “muzee ale ținutului natal” și etnografice. Promovarea on-line a turismului rural ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural) si Mirabilis Media au lansat o pagina web dedicată turismului rural și ecologic. Situl se dorește a fi un catalog interactiv al tuturor pensiunilor din rețeaua ANTREC și permite
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
asigură mediul ambiant de desfașurare a turismului rural și agoturismului iar, de valoarea sa peisagistică, morfografîcă și ecologică depinde, în mare parte, atractivitatea turistică a unei așezări rurale și a ariei limitrofe. - spațiul rural beneficiază și de un potențial turistic etnografic și folcloric de mare originalitate și autenticitate reprezentativ pentru zonele etnofolclorice, respectiv zestrea creației populare și spirituale a României. Acest potențial, valorificat parțial, constituie o atracție turistică de rezonanță în turismul internațional, inclusiv în cel rural și agroturism. Valorile culturale
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
culturii populare românești sunt autenticitatea, originalitatea, unitatea în varietate a fenomenelor, continuitatea ce se împletește strâns cu inventivitatea, reflectate în creații de civilizație materială, în datini și obiceiuri, în creația literară orală, în cântecul și dansul popular. Un potențial turistic etnografic și folcloric bogat și variat, cu note de specifîcitate se află și astăzi nu numai în muzeele și expozițiile de profil ci, și în toate zonele etnofolclorice din țară. Punctăm câteva din aceste valori: - bogăția și diversitatea arhitecturii și tehnicii
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
de specifîcitate se află și astăzi nu numai în muzeele și expozițiile de profil ci, și în toate zonele etnofolclorice din țară. Punctăm câteva din aceste valori: - bogăția și diversitatea arhitecturii și tehnicii populare românești ce se află în muzeele etnografice pavilionare sau în aer liber, fie în muzeele sătești sau în așezările rurale maramureșene, bucovinene, argeșene, vâlcene, bănățene, sau din alte arii etnofolclorice; - instalații tehnice populare aflate în muzeele de la Dumbrava Sibiului, Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Țăranului Român sau Muzeul Satului
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
Metodologia de cercetare a zonelor etnofolclorice Pentru determinarea funcției turistice a zonelor etnofolclorice se impune o analiză complexă, care să cuprindă atât componentele cadrului natural și economico-social, cât și resursele turistice naturale și create de om, și cu precădere cele etnografice și folclorice. Desigur, nu trebuie omise elementele legate de poziția geografică, infrastructura generală, dotările tehnico-edilitare și calitatea mediului, care se reflectă și în atractivitatea turistică a zonei. Această analiză va avea următorul conținut (V. Glăvan, colab. 1997,2000). 1. Poziția
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
fond cinegetic; vegetație (păduri-esențe, pășuni); arii protejate valorificabile în turism. Create de om: etnografie și folclor (arhitectură populară, instalații tehnice populare, gospodării mrale, biserici de lemn, port popular, folclor muzical, coregrafic și literar, manifestări tradiționale culturale și religioase, meșteșuguri, muzee etnografice etc.)ș vestigii antice, feudale; situri arheologice; monumente de artă plastică, muzee, evenimente sau personalități ale culturii și științei, așezări rurale cu funcții turistice. 8. Forme de turism și alte activități turistice: odihnă și recreere; cură balneară; cură cu aer
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
În determinarea zonelor etnofolclorice cu un potențial turistic specific se vor lua în considerare unele criterii ce constituie o sinteză a particularitătilor naturale, etnofolclorice, cultural-istorice și turistice a acestora dar și a calității ecologice (V. Glăvan, 1997, 2002). Criteriul valorii etnografice și folclorice Are în vedere caracterul etnografîc și folcloric, specific și original, determinat de tradiția istorico-socială și afirmat în tipul arhitectural al așezărilor, ocupațiile tradiționale, construcția și mobilarea locuinței, portul, arta populară și folclorul, manifestările culturii spirituale și modul de
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
așezărilor, ocupațiile tradiționale, construcția și mobilarea locuinței, portul, arta populară și folclorul, manifestările culturii spirituale și modul de viață al gospodarilor. Aceste elemente sunt de mare valoare în construirea ofertei turistice din mediul rural. Dar, în identificarea și delimitarea zonelor etnografice se urmărește și prezența mai semnificativă a câtorva elemente ca arhitectura populară, un anumit tip de casă, o instalație tehnică populară, centru artizanal, o piesă de costum, tip de ceramică etc.ca și frecvența unor tradiții etnoculturale, dar și nivelul
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
distincte ca "parcuri tematice etnofolclorice" sau "eco-muzee", însuflețite de oamenii locului, purtători ai spiritualității ancestrale și "actorii" principali ai turismului rural. Pe baza acestor elemente, ca și pe altele, precum caracteristicile sociale sau istorico-politice, specialiștii au stabilit mai multe zone etnografice cu trăsături bine precizate. Amintim, între acestea: Țara Vrancei, Țara Loviștei, Țara Hațegului, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Chiuarului, Țara Maramureșului, Țara Oașului, Țara Lăpușului, Țara Moților, Mărginimea Sibiului, Moldova de Sus etc. - vetre de locuire strămoșească, simboluri emblematice ale
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
integrează. În prezent, în promovarea turismului rural și a agroturismului (vezi cataloagele ANTREC, 1998, 2002) accentul se pune pe pensiunea turistică rurală și județ, unitate administrativă vremelnică, fară a evidenția faptul că se promovează spațiul rural românesc cu valențele sale etnografice și folclorice, culturale și spirituale formate de veacuri într-un cadru natural de mare pitoresc și care reprezintă atractivitatea și componenta de bază în crearea produsului agroturistic comercializat prin pensiunea în cauză. Considerăm, în acest sens, simplistă, superfluă și lipsită
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
generală (alimentare cu apă, curent electric, încălzire, canalizare, salubrizare, rețea stradală și pietonală etc); - prezența unor tradiții etnofolclorice reprezentative (arhitectură, instalații de tehnică populară, meșteșuguri și artizanat, folclor și port popular, sărbători folclorice și religioase, tradiții și obiceiuri populare, muzee etnografice etc.) și modul de păstrare a acestora; - existența unor valoroase vestigii arheologice, monumente istorice și de artă laică sau bisericească, monumente de arhitectură (conace, cule) și amenajările în scopul vizitării; - prezența unor resurse turistice bogate și activități tradiționale posibil a
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
cazare și masă vor fi corespunzătoare standardelor impuse de către Ministerul Turismului (OMT nr. 510/2002) în clasificarea pensiunilor turistice. Cadrul natural pitoresc și nepoluat, care să ofere posibilități de odihnă, recreere și practicarea unor activități diverse în aer liber. Tradiții etnografice și folclorice: meșteșuguri, port popular și folclor, manifestări culturale și religioase, obiceiuri populare și alte elemente etnofolclorice de atractivitate turistică prin originalitatea și autenticitatea lor. Acestea se completează cu alte obiective cultural-istorice locale sau economice sporind atractivitatea așezărilor. Ocupații tradiționale
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
naturale și patrimoniului cultural, accesibilitatea și dotările tehnico-edilitare și poziția în teritoriu etc. În literatura de specialitate din ultimii ani s-au fundamentat și utilizat pentru identificarea și clasificarea "satelor turistice" următoarele criterii (Glăvan V. 1980, 1994, 2002): - criteriul valorii etnografice și folclorice și al patrimoniului cultural, care impune de fapt "marca" așezării rurale (ca specializare); criteriul prezenței unor surse turistice atractive ce completează oferta turistică; criteriul calității ecologice a mediului ambiant natural și umanizat; - criteriul valorii turistice, care însumează calitatea
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
în teritoriu în raport cu reperele de infrastructură, centre emitente de turiști, alte arii de atracție turistică etc. Tipuri de sate turistice. Caracteristicile care pot fi luate în considerare în tipologia satelor turistice sunt numeroase și variate de la o regiune sau zonă etnografică la alta, de aceea, în baza criteriilor enunțate anterior, se poate realiza o tipologie generală a acestora (Glăvan V., 1980, 1994, 1999). Se pot identifica astfel, următoarele tipuri de sate: sate turistice etnografico- folclorice-de creație artistică și artizanală (Tismana-Gorj, Marga-Caraș
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
văi și în depresiuni mici, iar locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor și cu exploatarea minereurilor neferoase. - Bazinul superior al Arieșului, cunoscut sub numele de țara Moților, regiune cu un număr mare de așezări cu valoroase tradiții istorice, folclorice și etnografice, cu bogății de subsol (aur, argint) exploatate încă din Antichitate. Pe valea Ampoiului s-a format Depresiunea Zlatna, iar pe valea Crișului Alb depresiunile Brad și Hălmagiu. În orașul Brad, important centru al exploatărilor de minereuri auro argentifere, există Muzeul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
carstice, peșteri (Meziad, Vântului — cea mai mare din țară) și chei. - Depresiunea Beiuș, încadrată de munții Bihor, Codru Moma și Pădurea Craiului, cu un relief de terase create de Crișul Negru, adăpostind așezări mari cu o bogată tradiție istorică și etnografică. - Depresiunea Vad-Borod, aflată de-a lungul Crișului Repede. Pe terasele formate de râu s-a amplasat șoseaua și calea ferată Cluj-Napoca - Oradea. - Munții Plopiș (Șes) și Munții Meseș, reprezentând două culmi cu altitudini de la 400 la 900 m, formate din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre: Drobeta etc.), medievale (Alba-Iulia, Târgoviște, Neamț etc.); castele și palate (Bran, Mogoșoaia, Peleș etc.); biserici și mânăstiri (Voroneț, Putna, Hurezi, Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca etc.); muzee, colecții de artă și etnografice, case memoriale (Muzeul Satului din București, Muzeul Brukenthal din Sibiu, casa lui Ion Creangă din Humulești etc.); case vechi sau edificii moderne etc.; arhitectura populară: biserici și porți monumentale din lemn (mai ales în Maramureș, Bucovina, nordul Olteniei), etnografia, folclorul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
trebuie în mod necesar să ia în considerare câteva aspecte de ordin istoric. în arealul actualului județ Vaslui sunt incluse, în cea mai mare parte, fostele ținuturi Fălciu, Tutova și Vaslui, zona fiind reprezentativă pentru Podișul Central Moldovenesc. în cercetarea etnografică a teritoriului actual al județului Vaslui remarcăm adevărate fluxuri și refluxuri, care au determinat rezultate undeva parțiale, deși există bogate tradiții în acest sens. Primul etnograf și folclorist român , Dimitrie Cantemir (3), prinț al cărturarilor și cărturar al prinților, a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
A urmat, după multă vreme, activitatea unor folcloriști : I. Caranfil (4) publică, în 1870 (cu reluare în 1872), „Cântece de pe Valea Prutului”, Gheorghe Ghibănescu (10), istoric, în primul rând, se ocupă de arta țesutului, Ioan (Iacov) Antonovici (1) subliniază aspecte etnografice în monografiile sale dedicate comunei Bogdana sau mănăstirii Florești. Cea mai mare importanță o reprezintă, desigur, apariția la Bârlad, în 1908, a prestigioasei reviste de cultură populară „Ion Creangă”, de care se leagă impresionanta muncă de cercetare a lui Tudor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
multitudine de materiale de specialitate peste care s-a trecut cu ușurință sau care, în unele cazuri, nu au fost accesibile. După refluxul care a urmat încetării apariției revistei, asistăm, în ultima perioadă, la o revigorare a preocupărilor de ordin etnografic, în general, și a celor pentru prezența și activitatea meșterilor populari, în mod particular. Interesul științific se corelează cu necesitatea intesificării culturii meșteșugurilor populare, ele cunoscând în județul Vaslui un relativ regres, determinat de mai multe cauze. între cele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
adică stâlpii împodobiți ai cerdacului, terminați la capătul superior cu capiteluri, la fel frontonul, acoperit de ceea ce se numește popular „florărie”, având în centru motive solare. Dacă acest domeniu, în care se împletește meșteșugul cu arta, se include în orizontul etnografic al întregului județ Vaslui, semnalăm, totuși, zone în care se manifestă mai accentuat și care pot să fie considerate drept etalon. Una din acestea este zona Huși, în principal satul Epureni, din comuna Duda-Epureni. Aici prelucrarea lemnului îmbracă toate ipostazele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]