1,763 matches
-
notă de hotărârea comisiei.Stabilindu-se aceasta,rectorul Universității prof. M. David solicită ministrului Culturii Naționale și al Cultelor cu adresa nr.287/26 ian. 1943 „numirea prin decret a domnului Dr.Ioan Chelcea ca, conferențiar definitiv la conferința de etnografie de pe lângă Facultatea noastră de Științe”, astfel că la 6 martie 1943, Chelcea proaspăt sosit la Iași, depune jurământul în fața rectorului și a preotului. Lecția de deschidere a cursului de etnografie, conf. Chelcea a ținut-o pe 29 martie 1943,titlul
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
domnului Dr.Ioan Chelcea ca, conferențiar definitiv la conferința de etnografie de pe lângă Facultatea noastră de Științe”, astfel că la 6 martie 1943, Chelcea proaspăt sosit la Iași, depune jurământul în fața rectorului și a preotului. Lecția de deschidere a cursului de etnografie, conf. Chelcea a ținut-o pe 29 martie 1943,titlul ei fiind„Etnografie;obiect,concepție,metodă”, evidențiind că etnografia și-a luat sarcina „grea, dar frumoasă” de a studia viața popoarelor în forma lor particulară-specifică, după care apreciază că etnografia
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
noastră de Științe”, astfel că la 6 martie 1943, Chelcea proaspăt sosit la Iași, depune jurământul în fața rectorului și a preotului. Lecția de deschidere a cursului de etnografie, conf. Chelcea a ținut-o pe 29 martie 1943,titlul ei fiind„Etnografie;obiect,concepție,metodă”, evidențiind că etnografia și-a luat sarcina „grea, dar frumoasă” de a studia viața popoarelor în forma lor particulară-specifică, după care apreciază că etnografia nu se folosește în studiile sale de o singură metodă ci de mai
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
6 martie 1943, Chelcea proaspăt sosit la Iași, depune jurământul în fața rectorului și a preotului. Lecția de deschidere a cursului de etnografie, conf. Chelcea a ținut-o pe 29 martie 1943,titlul ei fiind„Etnografie;obiect,concepție,metodă”, evidențiind că etnografia și-a luat sarcina „grea, dar frumoasă” de a studia viața popoarelor în forma lor particulară-specifică, după care apreciază că etnografia nu se folosește în studiile sale de o singură metodă ci de mai multe, după caz, evidențiind că, în timp ce
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
etnografie, conf. Chelcea a ținut-o pe 29 martie 1943,titlul ei fiind„Etnografie;obiect,concepție,metodă”, evidențiind că etnografia și-a luat sarcina „grea, dar frumoasă” de a studia viața popoarelor în forma lor particulară-specifică, după care apreciază că etnografia nu se folosește în studiile sale de o singură metodă ci de mai multe, după caz, evidențiind că, în timp ce etnologia studiază civilizația și legile de evoluție ale diferitelor popoare, etnografia „se ocupă de specificul etnic al unui popor”. A fost
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
viața popoarelor în forma lor particulară-specifică, după care apreciază că etnografia nu se folosește în studiile sale de o singură metodă ci de mai multe, după caz, evidențiind că, în timp ce etnologia studiază civilizația și legile de evoluție ale diferitelor popoare, etnografia „se ocupă de specificul etnic al unui popor”. A fost conferențiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-șef lucrări la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invățător (la Brașov și Lujerdiu), șef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
folosește în studiile sale de o singură metodă ci de mai multe, după caz, evidențiind că, în timp ce etnologia studiază civilizația și legile de evoluție ale diferitelor popoare, etnografia „se ocupă de specificul etnic al unui popor”. A fost conferențiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-șef lucrări la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invățător (la Brașov și Lujerdiu), șef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică din București, conferențiar la Universitatea din Iași, director al Muzeului Etnografic al Moldovei
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pâna în Vf. Bistricioru, Castel Dracula lângă Pasul Tihuța - 1100 m alt), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit (păstrăv, clean, caras - în lacul Colibița), plimbări cu sania etc. Etnografie
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
sunt stabiliți peste hotare, în special în Ungaria, dar și în Austria, Olanda, Italia, Grecia, Norvegia, dar chiar și în SUA și Australia. Din punct de vedere etnofolcloric satul face parte din așa-numitul ținut al Călatei (), cunoscută atât de etnografia română cât și de cea maghiară. În Luna de Sus activează Asociația Culturală Magyarlona, având ca scop păstrarea tradițiilor maghiare. Populația satului, conform ultimului recensământ (2002), era de 2.058 locuitori, dintre care 1.248 maghiari, 748 români, 4 rromi
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Sociologia istorică este disciplină care se ocupă de studierea vieții sociale, de fenomenele și procesele sociale, urmărind relațiile interumane, fiind extrem de utilă cercetării istorice a societăților din trecut. Etnologia este știința care urmărește formarea și caracterele fizice ale raselor, iar etnografia se ocupă de activitatea populațiilor și manifestările lor materiale. Psihologia cu ramură să, psihologia colectivă, oferă informații despre comunitățile umane, prin analiza cadrului social de desfășurare a faptelor și fenomenelor istorice, precum și a mentalității individuale sau colective. Dreptul este știința
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
materiale pot fi complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia, paleozoologia, arheobotanica, informatică și arhivistica. Există culturi vii ale unei populații încă active ce poate fi observată în totalitate și culturi moarte ale unor grupuri, triburi sau civilizații dispărute, a căror apartenența nu pot fi
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
de resurse au fost extrase și prelucrate. Demografia (demos-popor graphein-descriere) este știința care se ocupă de studiul populațiilor, fiind în strânsă legătură cu societatea, economia, mediul înconjurător și habitatul, explicând tendințele de lungă durată și făcând apel la istorie, antropologie, etnografie sau folcloristica. Rolul demografiei are rolul de a descrie și analiza populația, familiile, structura de vârstă, dinamica, fluxurile migratorii, urbanizarea și fenomenele demografice că natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea și mortalitatea și cel de a căuta cauzele unor fenoneme demografice. Studiile
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Todoran, Ion Coteanu și alții, recunosc un subdialect maramureșean distinct. Cât privește graiul din Țara Codrului, acesta aparține, din punct de vedere dialectal, de Crișana (subdialectul crișean). Specialiștii îl încadrează în așa zisul "grai someșean". Despre Țara Chioarului (inclusiv graiul, etnografia și folclorul regiunii), prof. Ioan Chiș Șter (1983) afirma că „aproape se confundă cu Codru”, deci am fi îndreptățiți să socotim graiul chiorean ca făcând parte din familia graiurilor someșene. Am putea spune că mai degrabă zona este una „de
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
Literatura Română, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași (1961-1962) pe care le-a continuat (1962-1966) și absolvit la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, specialitatea Folcloristică. Specializări: Din anul 1966 desfășoară activitate de cercetare la Institutul de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu" al Academiei Române. A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza "Raporturi între literatura apocrifă, cărți populare și folclor. Ciclul solomonian în cultura română". Devine Director al Institutului de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu". În
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
de cercetare la Institutul de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu" al Academiei Române. A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza "Raporturi între literatura apocrifă, cărți populare și folclor. Ciclul solomonian în cultura română". Devine Director al Institutului de Etnografie și Folclor "C. Brăiloiu". În anul 2004 i-a fost acordată calitatea de membru corespondent al Academiei Române iar în anul 2009 a fost aleasă membru titular al Academiei Române. Autoare sau coautoare a mai mult cărți de specialitate, între care: A
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
2009 a fost aleasă membru titular al Academiei Române. Autoare sau coautoare a mai mult cărți de specialitate, între care: A publicat numeroase articole în țară și străinătate și a participat la numeroase reuniuni științifice interne și internaționale legate de etnologie, etnografie și folclor. Deține Premiul special al juriului pentru studii etnoantropologice "Pitre Salmone Marino".
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
a sării în estul Transilvaniei, demarată de Muzeul Carpaților Răsăriteni în cadrul unui proiect multidisciplinar, realizat în colaborare cu Universitatea Exeter din Marea Britanie și cu mai multe muzee din țară, caută să răspundă unor întrebări neformulate și puțin atinse anterior în etnografia românească. Campaniile de cercetare cu caracter etnografic realizate în anii 2003 - 2005..." ..."Folosirea proprietăților curative ale apei și nămolului sărat în locul în care se află ele, prin săparea unor mici gropi lângă izvoare, în care se adună apa, formând ochiuri
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
termenului, pentru prima accepțiune fiind folosit din ce în ce mai mult termenul de antropologie culturală. În lucrarea sa "Antropologia structurală" (1959), antropologul francez Claude Levi-Strauss, propune o clasificare care depașește această separare între două științe, vorbind despre "trei etape ale unei aceleiași discipline": Etnografia "corespunde primelor stadii ale cercetării: observație și descriere, muncă de teren; o monografie referitoare la un grup destul de restrâns pentru ca autorul să fi putut strânge cea mai mare parte a informației sale datorită unei experiențe personale" Etnologia "reprezintă un prim
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
sale datorită unei experiențe personale" Etnologia "reprezintă un prim pas spre sinteză; fără a exclude observația directă, ea tinde spre concluzii suficient de largi (...); această sinteză se poate opera în trei direcții: În toate cazurile, etnologia cuprinde ca demers preliminar etnografia și constituie prelungirea acesteia" Antropologia "vizează o cunoaștere globală a omului, cuprinzând subiectul în toată extinderea lui istorică și geografică, aspirând la o cunoaștere aplicabilă ansamblului dezvoltării umane de la, să spunem, hominizi până la rasele moderne și căutând să ajungă la
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
o cunoaștere aplicabilă ansamblului dezvoltării umane de la, să spunem, hominizi până la rasele moderne și căutând să ajungă la concluzii, pozitive sau negative, valabile însă pentru toate societățile umane, de la marele oraș modern până la cel mai mic trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între antropologie și etnologie există același raport care a fost definit mai sus între aceasta din urmă și etnografie" (Claude Levi-Strauss) - antropologie/etnologie/etnografie "Etnografia, etnologia și antropologia nu constituie trei discipline
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
umane, de la marele oraș modern până la cel mai mic trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între antropologie și etnologie există același raport care a fost definit mai sus între aceasta din urmă și etnografie" (Claude Levi-Strauss) - antropologie/etnologie/etnografie "Etnografia, etnologia și antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei concepții diferite despre aceleași studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiași cercetări" (Claude Levi-Strauss) În anii din urmă (după
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
până la cel mai mic trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între antropologie și etnologie există același raport care a fost definit mai sus între aceasta din urmă și etnografie" (Claude Levi-Strauss) - antropologie/etnologie/etnografie "Etnografia, etnologia și antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei concepții diferite despre aceleași studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiași cercetări" (Claude Levi-Strauss) În anii din urmă (după 1960, și după 1990 și
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
sub influența antropologiei americane sau anglo-americane. În acest context termenii englezești tind tot mai mult, precum și în alte domenii, să devină canonici în limbajul științific antropologic la nivel global. Se poate si observa ca,treptata renunțare la termenii de "etnologie", "etnografie", "folclor", cu tot ce însemnau ei, și înlocuirea lor sau (mai frecvent) încercarea de integrare a lor în termenul mai generos de "antropologie culturală". În același timp termeni precum "Volkerkunde" sau "ethnologie" tind să fie utilizați doar în sensul indicării
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
denumiri; respectiv să capete accepțiunea unor științe asociate unor ideologii sau regimuri politice care le-au instrumentat (precum în cazul etnologiei și folclorului românești). Se păstrează însă o relativă distincție între antropologia culturală ca știință socială complexă, integratoare etc. și etnografie ca însemnând partea descriptivă (survenind unei metodologii) a antropologiei. Totodată tinde să se extindă accepțiunea termenului etnografie înspre (a) alte domenii (însemnând partea descriptivă sau supusă unei metodologii calitative a cercetărilor din): sociologie, cultural studies, politologie, pedagogie, mass-media și comunicare
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
precum în cazul etnologiei și folclorului românești). Se păstrează însă o relativă distincție între antropologia culturală ca știință socială complexă, integratoare etc. și etnografie ca însemnând partea descriptivă (survenind unei metodologii) a antropologiei. Totodată tinde să se extindă accepțiunea termenului etnografie înspre (a) alte domenii (însemnând partea descriptivă sau supusă unei metodologii calitative a cercetărilor din): sociologie, cultural studies, politologie, pedagogie, mass-media și comunicare, studii asupra dezvoltării sau relațiilor de putere (din școli, spitale, închisori etc.), respectiv înspre (b) dimensiunea reflexiv-critică
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]