576,846 matches
-
despre cultura crimei economice care a prins rădăcini în Suedia. În România, nu știu dacă știți, corupția este un soi de sport național pe care guvernul "social-democrat" l-a ridicat pe culmile măiestriei. Nu credeți că orice exemplu de corupție european (în speță corupția din blonda Suedie) devine un alibi pentru corupția autohtonă? Se poate stabili o "ierarhie a corupției"? - Ce-am vrut să subliniez a fost că în Suedia corupția este mai degrabă recentă, țara noastră suferind o deteriorare în
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
justificată: îi împărtășesc ideea că nu putem compara in abstracto "vizionarismul" cu poezia "publică", cât timp ambele convenții poetice sunt deopotrivă de legitime, fiecare cu avantajele și limitele specifice. Dar e de mirare că, atât de atent în analiza contextului european, Caius Dobrescu ignoră starea poeziei românești din epocă: oare nu inflația de poezie patriotardă (deci "publică") l-a determinat pe Maiorescu să întreprindă cunoscuta "cercetare critică" din 1867? Tocmai această reliefare a unei substanțe lirice originale pe un maldăr de
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
veche a României politice să fie alcătuită nu din oameni adunați în jurul unei idei, ci din lupi singuratici aduși, de nevoie, în aceeași haită. Dacă nu vom reuși să ne reinventăm și la acest capitol, tot efortul de a fi europeni, de a deveni, cu alte cuvinte, normali, e o pură pierdere de vreme și energie.
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
locului se poate vorbi de doi comentatori politici, posesori ai aceleiași semnături: Toader Paleologu. Unul sobru, analitic, de tip occidental, care reflectează cu înțelegere și competență asupra rolului jucat de Ronald Reagan în politica deceniului încheiat cu prăbușirea sistemului comunist european și care demontează cu mare finețe și verifică pe toate fețele componentele sistemului politic francez. Celălalt, mult mai pișicher, mereu pus pe glume, cu alura unui profesor gen Marius Chicoș Rostogan, care se plimbă superior prin clasă, cu o carte
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
Chiar dacă, după înființarea fabricii de locomotive "Electroputere" s-a luat decizia ca ea să aibă și o echipă de fotbal, craiovenii au rămas fideli "Științei". A fost un miracol că "Universitatea" a devenit prima noastră echipă de fotbal cu valoare europeană. Dinamo și Steaua n-au fost lăsate s-o strice, prin ademenirea sau, pur și simplu, prin rechiziționarea jucătorilor în serviciul militar. Nici azi nu se știe cu exactitate dacă marea echipă a oltenilor s-a plămădit fiindcă echipele de
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
alături de o serie de imponderabile, implică, pe de o parte, caracterul reprezentativ al operei anderseniene și, pe de altă parte, magica ei popularitate mondială. Andersen este extrem de cunoscut dincolo de hotarele țării sale, pe o rază care depășește cu mult arealul european. Handicapul exprimării într-o limbă de circulație restrînsă este compensat de o vastă difuzare (începută încă din timpul vieții autorului) prin intermediul traducerilor în limbi cu arie mai largă de cuprindere: germana - apoi franceza și engleza; iar unda popularității, o dată inițiată
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
nemotivată, dedesubturi primejdioase, societăți secrete, coduri tăinuite, lipsa totală de psihologie, câte un ucigaș psihopat și câte o cuconiță isteață-foc și tot atât de apetisantă vertical și orizontal, care se vădește a pogorî chiar din Mântuitorul. Ce diferență față de savurosul thriller intelectual, european, solar-mediteraneean, al lui Reverte! De când sunt n-am citit o batjocură mai mare la adresa credinței unui popor ca al nostru de pildă, poate plin de metehne, dar măcar cuvios și cu teamă de Dumnezeu. Adevăr grăiește Evanghelia când pomenește de
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
Serbia, care s-au reunit aici în virtutea rădăcinilor etnice comune sînt, în mod cert, artiști care aparțin spațiului artistic al țării lor, chiar dacă atributele majore ale limbajului sînt bunuri comune ale momentului în care trăim, iar perspectivele estetice sînt cele europene, în general. Dacă acești artiști sînt bulgari sau sîrbi ca implicare culturală și ca statut juridic și profesional, dacă ei sînt europeni ca deschidere și problematizare artistică, recuperarea lor în orizontul creativității românești este mai curînd una simbolico/metafizică. Deși
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
chiar dacă atributele majore ale limbajului sînt bunuri comune ale momentului în care trăim, iar perspectivele estetice sînt cele europene, în general. Dacă acești artiști sînt bulgari sau sîrbi ca implicare culturală și ca statut juridic și profesional, dacă ei sînt europeni ca deschidere și problematizare artistică, recuperarea lor în orizontul creativității românești este mai curînd una simbolico/metafizică. Deși nu participă efectiv la viața culturală românească, nu sînt racordați nemijlocit la instituțiile noastre artistice și, evident, nu prelucrează în metabolismul lor
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
care vorbesc mult nu prea supraviețuiesc acolo " vedeți cazul memorabil Victor Ciorbea... Andreea Marin, "Surprize, surprize " " România 1. Socrate " dacă ați auzit de el " a avut nu numai o înțelepciune răsplătită cu suc de cucută oferit de înainte-mergătorii justiției sud-est europene de mai târziu, ci și o intuiție fantastică lansând sloganul "Cunoaște-te pe tine însuți ". Pentru aceasta, dar și în memoria genialului dascăl-filozof, când nu vă vede nimeni, vizionați unele casete video cu propriile emisiuni " veți afla lucruri noi și
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
îngroziți că vom deveni iarăși victime ale istoriei. Unde am fi fost astăzi dacă, la începutul anilor '90, am fi fost suficient de abili să ne alăturăm Cehiei, Poloniei și Ungariei în ceea ce a fost un excepțional vehicul de integrare europeană, experimentul Vișegradî Pe atunci, însă, Iliescu era prea ocupat să cheme minerii să ne cotonogeacă, iar Năstase nu îndrăznea să iasă o iotă din vorba șefului. Politicienii din țările fost-comuniste menționate erau suficient de inteligenți ca să-și dea seama că
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
svițere se ridică tot mai multe întrebări privind viitorul țării. își va putea ea păstra în perpetuitate statutul de spațiu neutru? în ce direcție ar fi bine să se îndrepte țara cantoanelor? Spre o formulă a permanentei indiferențe la prefacerile europene? Spre care dintre polii unificării? Cred că, în clipa de față, elvețienii sunt foarte interesați de adoptarea unui model care a funcționat în inima Europei de pe la 1848 până la al doilea război mondial, și apoi, într-o formulă restrânsă și foarte
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
în inima Europei de pe la 1848 până la al doilea război mondial, și apoi, într-o formulă restrânsă și foarte, foarte laxă (Polonia, Cehia, Ungaria) câțiva ani în deceniul al zecelea al veacului trecut. Din motive ușor de ghicit (taxe sub nivelul european, o prosperitate impresionantă asigurată de sistemul bancar unic, renumele de țară liniștită, neimplicată în conflcitele internaționale etc.), Elveția ar dori să-și păstreze statutul actual. Si-l va păstra, probabil. Dar asta nu înseamnă că ea nu poate cocheta și
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
cărți-eveniment. Ar fi de neiertat să nu le trec în revistă. La rubrica Puncte de vedere, Mircea Ghițulescu semnează Critica de acompaniament, la apariția în românește a lui Georges Banu, cu Ultimul sfert de secol teatral. O panoramă subiectivă. (Teatru european, avantajul de a sta la Paris, speranța noastră că își va relua cândva cronica teatrală pe care o semna în tinerețe în Contemporanul și România literară. Mircea Diaconu și Bogdan Alexandru Stănescu cu cronică literară la Cristian Simionescu. Atelierele atroce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
enunțuri, ele degajă semnificații psihologice, menite să adâncească o dată mai mult individualitatea unor situații sau a unor personaje (Ex. Pierre Bezuhov). |n sprijinul temei sale, care se va dovedi atât de productivă, criticul traversează cu degajare istoria mai tuturor literaturilor europene și nord-americane. Astfel, ni se semnalează, generos, o mare varietate de ,spații deschise": al inocenței (Melville), al pietății (Rabelais), al ,feeriei de o magică frumusețe" (Tolstoi), al salvării și al irealității (Dostoievski), dar și al ,secătuirii sufletești, al deșertăciunii desfătărilor
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
în care mi-am petrecut anii de liceu. Spre deosebire de București, « cetatea Băniei » mi s-a părut ceva mai curată, mai cu seamă centrul, unde s-au făcut progrese interesante. Orașele Timișoara, Cluj, Iași, Vâlcea sunt deasemenea pe cale de a devenii « europene » dacă ne gândim la curățenie. Oricum, vorba că « omul sfințește locul » este foarte înțeleaptă. Mă gândesc cum ar fi arătat România dacă ar fi fost locuită de canadieni sau de nemți. Probabil la fel ca Germania sau Canada. Privind la
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
îl salvează din excesiva singurătate la care părea condamnat prin însuși metabolismul subtil al gîndirii sale și îl plasează într-o tipologie artistică din ale cărei resurse s-au hrănit, mai mult sau mai puțin vizibil, nenumărate energii ale artei europene și din care au derivat tot atîtea aspirații și ideologii. Este vorba de acel segment artistic care a părăsit comentariul direct pe marginea formelor naturale și s-a ridicat pînă la înălțimea de la care privirea devine contemplație, faptele concrete se
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
minoritatea strâns unită în jurul lui Onișoru a refuzat să i se supună. Nu știu dacă pesedeii, orbiți de ură, dar și de spaimă, știu ce riscă. Faptul că problema serviciilor secrete nu s-a aflat pe recenta listă a Uniunii Europene care ne descalifică pentru integrarea în 2007 nu înseamnă că la Bruxelles, ca și la Washington, nu există priviri ațintite asupra mișcărilor abuzive de la București. A dizolva un organism numit după legile democrației, în timpul mandatului legal atribuit, înseamnă în ochii
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secol ca prin minune.[...] Asta e bine; asta dovedește netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea civilizațiunii. Experiența făcută cu tînăra Românie va fi desigur un îndemn pentru diplomația europeană să urmeze mai departe cu aplicarea acestui roditor principiu, și întrucît privește pe celelalte mici naționalități rămase încă fără stat particular. Dar, ca toate principiile, și acesta de care vorbim are un mic inconvenient, neglijabil fără-ndoială, însă destul de caracteristic
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
cântecul Guadalajara, situat ca „pistă sonoră a tuturor povestirilor, ca un fir roșu aproape invizibil care coase paginile cărții și se instalează ca un contrapunct inevitabil, ca o cheie ironică și uneori crudă a întâmplărilor povestite.” Sunt rescrieri ale miturilor europene, de la calul troian la Wilhelm Tell sau la Robin Hood, și ale unor tipare de gândire și viață generale. “Nu distrug miturile, spune el. Aceste povestiri sunt făcute pentru a continua să le scriem. Obosisem să tot aud mitul lui
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
de față, zona cea mai sensibilă - sub influența evenimentelor politice internaționale - este cea care privește modul de prezentare a islamismului: există pe de o parte tendința de a-l asocia cu terorismul, de a-l vedea ca alteritate față de tradițiile europene, pe de alta o anume familiaritate, o experiență a conviețuirii (mai puternică, se pare, în discursului estic decît în cel occidental). Totdeauna interesant și semnificativ rămîne și felul în care sînt descrise tradițiile iudaice. În cele ce urmează, excludem din
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
axiologice. Există și un strop de ironie fină, aulică, abstractă, în dosul schelăriei comentatoare, afină spiritului critic junimist, un zîmbet subțire, superior prin cunoaștere, ascuțit ca o lamă, asigurându-și tot timpul o distanțare salubră. Așezând criticismul junimist în contextul european al filiațiilor și influențelor, Cornel Moraru își păstrează vigilența remarcând, de exemplu, că “în ciuda negației vehemente a trecutului imediat, junimiștii sunt în realitate conservatori”, spre deosebire de alte grupări europene. Pe de altă parte, observă cu finețe și discernământ elemenele contradictorii ale
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
asigurându-și tot timpul o distanțare salubră. Așezând criticismul junimist în contextul european al filiațiilor și influențelor, Cornel Moraru își păstrează vigilența remarcând, de exemplu, că “în ciuda negației vehemente a trecutului imediat, junimiștii sunt în realitate conservatori”, spre deosebire de alte grupări europene. Pe de altă parte, observă cu finețe și discernământ elemenele contradictorii ale programului mișcării: “Junimiștii au obsesia unui nou început în cultura română, iar programul lor inițial exprima această atitudine intelectuală iconoclastă, dar - surprinzător - într-un spirit pragmatic, așezat și
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
un fost coleg de gimnaziu cu care fuma “Carpați” fără filtru după colț, sau avându-l co-telespectator la Big Brother. Dar numai după miezul nopții când nevastă-sa zâmbea în somn visând, probabil, ora exactă a închiderii capitolelor pentru integrare europeană, anunțată la tv de Vasile Pușcaș și Alexandru Fărcaș deghizați concomitent-divin în tandemul arhanghelian Mihail și Gavril. Revenindu-mi, am făcut-o și eu pe deșteptul zicându-i: -Chestiile cu existențialismul și nihilismul le-am înțeles, da’ n-am priceput
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
prezent, dacă nu i s-ar atribui, cum este cunoscut, presocraticului Protagoras, am putea-o considera de-a dreptul donquijotescă. Emoționantă și rizibilă în același timp. O carte precum aceea dedicată de doamna Mariana Băluță-Skultéty* primei poezii elegiace grecești (și europene totodată) are darul de a te scoate, cititor avizat, nu din timp, ci din haosul lui. Pentru grecii din vechime, ca pulsație palpabilă a trecerii, a scurgerii totale (panta rhei, „totul curge”, exclamase Heraclit), ritmul unea cuvântul rostit cu muzica
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]