11,327 matches
-
să mai aibă răbdare să-l asculte explicându-i că asta era din cauză că serviciul pe care îl conducea se afla mai tot timpul grevat de lucrări care nu se mai isprăveau. În mai multe rânduri, Mariana îi făcuse adevărate rechizitorii, evocând cu lux de amănunte tot ceea ce nu-i convenise în căsnicia lor: certuri, neînțelegeri, jigniri, calomnii, insulte și câte și mai câte. Marianei îi plăcea, îndeosebi, să-i amintească soțului ei de următoarea întâmplare: La vreo săptămână după ce făcuseră nunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ele păreau să confirme proastele păreri ale lui Stelian despre Picior de Lemn. Omul avea, însă, darul de a fi atât de bun de gură, încât și cele mai jalnice și dubioase pățanii deveneau, spuse de el, istorii bune de evocat, pe care Virgil le asculta plesnindu-și palmele pe genunchi și hohotind de se cutremurau pereții. Dar când Virgil încerca să-i povestească la rându-i cele auzite de la cojocar, Stelian îl asculta un minut-două în tăcere, după care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de suflet. Dora răspunde cu convingere deși vocea îi devine din ce în ce mai moale, mai ștearsă, mai pierdută: Desigur, voi colabora ! O voi face atât cât conștientul și poate și inconștientul mă vor ajuta... Pleoapele Dorei sunt grele ca de plumb, somnul evocat de umbra în alb care se îndepărtează s-a și instalat. * * * În această noapte din ajunul D.V.M.C., visul este mai clar decât în alte nopți, decât în alte somnuri pe care le-a avut Dora până acum. "O melopee cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că aluziile lui Filimon sunt cu bătaie lungă: fata banului C... nu este numai cuminte, ci și coaptă la minte. Diferența dintre cele două romane, scrise, nu uitați, la distanță de aproape un mileniu, transpare încă mai elocvent în episoadele evocând frumusețea evanescentă a unei femei. Una dintre tinerele care îi atrag atenția prințului Genji "nu avea nici o singură trăsătură care să-l fi izbit ca fiind deosebit de frumoasă; totuși, unduioasă și fragilă, ea părea atât de frumoasă, încât el se
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a societății Cenușa din iunie 1941. În al doilea rând, deoarece decesul arhimandritului avusese loc în aceeași lună a anului 1941 cu cel a celebrului matematician și academician David Emanuel, și el un mare susținător al cremațiunii. cei doi erau evocați și omagiați în același articol 92. În al treilea rând, revista Flacăra Sacră nu menționa nimic despre faptul că arhimandritul fusese înhumat, iar nu incinerat, mulțumindu-se doar să-și exprime omagiul față de acesta. Se specifica însă că datorită meritelor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
servicii erau "ținute foarte solemn și în un cadru demn și maiestos, fără graba care jignește sentimentele religioase"106. Dacă raportul de activitate al Societății Cenușa pentru anul 1937 nu-l pomenește de Șerboianu, cel pentru anul 1938 o face, evocându-i pe scurt activitatea, în termeni elogioși: "Adunarea mulțumește, prea distinsului arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, pentru râvna înălțătoare și felul cu totul distins și impresionant cu care oficiază serviciile religioase și pentru munca de lămurire religioasă și canonică ce o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să-și dezvăluie capacitățile și preferințele. În al doilea caz, cu ajutorul oportunismului, subliniem faptul că piața însăși poate, în anumite cazuri, eșua în garantarea loialității actorilor. Constrîngerea se prezintă atunci ca o ieșire posibilă. Economia publică nu spune altceva cînd evocă necesara intervenție a Statului în cazurile de indivizibilitate, externalități sau randamente crescătoare. Dar în privința încrederii ne aflăm într-o situație particulară interesantă, în care ipotezele de oportunism permit înțelegerea comportamentelor care nu se lasă înțelese într-o primă analiză. Aici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
veritabilă capacitate de a controla "supervizorii", ca și de a le oferi mijloacele de a controla realmente întreprinderile plasate sub tutela lor. În această perspectivă, proprietatea privată poate constitui o salvare. 6.2. Un nou cadru conceptual pentru serviciul public Evocînd chestiunea dreptului la grevă, atingem un subiect delicat. În țări precum Germania sau Statele Unite, funcționarii nu au dreptul la grevă, deoarece ei beneficiază de garanția locului de muncă și trebuie să asigure continuitatea serviciului public. În țările latine, acest lucru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dreptate autorul Investigațiilor, sprijinin-du-se de o mărturisire a personajului Pantazi, chiar asasinarea ulterioară a complicei. Afirmația ar fi șocantă, dacă n-ar fi, cu justă măsură, amortizată: "Mateiu, ca autor, nu pune în scenă un omor în Craii de Curtea-Veche. Evocă doar, prin spovedania lui Pantazi, legitimitatea crimei. E o poziție îndeajuns de cinică. Poate că Mateiu ar fi trebuit să schimbe scenariul, punând în ficțiune crima proiectată și nedusă la îndeplinire de Pantazi, mai degrabă decât aluzia vagă a acestuia
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
aceeași listă vor apărea G. Călinescu și Iorgu Iordan. Altă diferențiere internă este creată de practica de a cita numele femeilor cu prenumele întreg (atunci cînd cel al bărbaților este abreviat). În unele ghiduri de redactare problema nici nu este evocată, exemplele arătînd pur și simplu preferința pentru indicarea prenumelui, care neutralizează distincția între citarea numelor autorilor bărbați sau femei (Magdalena Vulpe, Ghidul cercetătorului umanist, Cluj, Clusium, 2002; Septimiu Chelcea, Cum să redactăm (...), 2007, București, comunicare.ro, 2007). Există totuși atestări
Bibliografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8052_a_9377]
-
De ce nu ne-am grăbit? Poate și pentru că, în mintea noastră, a tuturora, există ideea că oamenii de valoare nu pot fi supuși legilor inexorabile ale trecerii. Oricum, întârzierea avea să ne coste enorm. Nimeni, niciodată, nu va mai putea evoca, în genul doamnei Zoe, atmosfera timpului interbelic în care s-a format, parcursul biografic și spiritual unic al acestei înalte doamne a culturii române. Nu doar memoria ei fabuloasă - cu detalii mereu revelatoare -, ci, mai cu seamă, farmecul povestirii ne
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
mai de care mai interesante și mai vii. În 2005, doamna academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga împlinea 85 de ani. Cu vocea-i cunoscută, viguroasă, puternică, modulându-se însă cald, sensibil, pe momentele luminoase ori pline de haz ale copilăriei, Maica Benedicta evoca, retrăind-o, atmosfera din familie - o familie boierească, ale cărei ramuri coborau până la curtea lui Caragea -, apoi figura tatălui, juristul Nicolae Dumitrescu, cel care i-a vegheat temeinica formare intelectuală, a mătușii Zoe, căreia - așa cum mărturisea - i-a datorat educația
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști. Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907. În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.
Personalitatea zilei: Nicolae Cocea by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80658_a_81983]
-
a fost solicitat un răspuns clar la întrebarea care a făcut subiectul întâlnirii acesta nu a fost prea generos în afirmații. El susține că nu a fost comunism nicăieri în lume dacă ne ghidăm după teoria marxistă, acolo unde sunt evocate principiile fundamentale ale regimului comunist. Întrebarea, există similitudini între actuala guvernare și regimul dictatorial, ținând cont că în presă au fost utilizate afirmații ca lovitură de stat, a așternut liniște în sală. După numeroase eschivări, Dumitru Borțun a răspuns că
A fost sau nu comunism? Asemănări între actualul regim și cel de atunci - Dezbatere () [Corola-journal/Journalistic/80679_a_82004]
-
Critica de tranziție (1996), Arena actualității (2000), Reabilitarea ficțiunii (2004), iată mai multe probe ale unui interes constant pentru o problematică reunită: a canonului, a revizuirilor critice și a tendințelor literare, evidențiate pe măsură ce se cristalizează. Simptomatologia nu trebuie să ne evoce manifestările unor boli periculoase în corpul literelor românești. Ea este mai degrabă semiologie. Depășind palierul comentariului de text, autorul aspiră la o înțelegere sistemică a literaturii contemporane, ironizându-i pe criticii de poezie care ar fi pierdut, odată cu "pulsul actualității
Cu cărțile pe masă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8072_a_9397]
-
de o spornică verdeață, cînd ofilite sub pîrlitura soarelui nu-i insuflă îngrijorarea nestatornicului ocean. în depărtare, pe linia netedă a orizontului se profilează, ca moșoroaie de cîrtițe uriașe, movilele, a căror urzeală e taina trecutului și podoaba pustietății." Ceea ce evoci în cadențe iscusite e o înlănțuire de voluptăți leneșe, o vînătoare contemplativă; "căci mie unuia - cum mărturisești singur -, dacă cumva mi-a plăcut vreo vînătoare, apoi a fost tocmai aceea în care picioarele și mînile au mai puțin de lucrat
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
nimic râu, în sensul de neplăcut surprinzător, nu s-ar putea întâmpla. Vedetele mai noi m-au întâmpinat cu bucuria unei întâlniri așteptate, întrucâtva. Păreau stângace, dar doritoare de ceva ce ele n-au “apucat”, ceva ce li se tot evoca, probabil, în istorisiri. Teo le-a povestit fanilor și ce tip de emisiune și-ar dori să facă: Hai să facem o emisiune, cumva, ca pe vremea mea, adaptată la 2013 prin cei care decid să se implice în ea
Teo Trandafir ar putea reveni în televiziune by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78500_a_79825]
-
așa cum există "coana Mița biciclista", "Bulă și cu Ștrul", "faci armata cît Berilă", va exista pe vecie asocierea "Năstase-Mătușa Tamara"" (nastase.wordpress.com, 2007). Comparația în discuție are o explicație istorică, destul de ușor de reconstituit: trimite la un personaj real, evocat de mai multe texte polițienești și jurnalistice: un anume Andrei Berilă, criminal în serie din anii '30. Condamnarea lui la închisoare pe viață a fost bine cunoscută în epocă și a produs un reper maxim pentru o evaluare hiperbolică; e
"Cît berilă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7873_a_9198]
-
scris destul de des fără majusculă inițială; pentru cei mai mulți vorbitori, el a devenit un fel de nume comun, format prin antonomază, desemnînd un ins generic, prototipic; la această percepție contribuie forma numelui, cu finala -ilă, specifică unor porecle - Urechilă, Cocoșilă - și evocînd chiar personaje (comice) de basm: Setilă, Flămînzilă etc. În prima ediție din Dicționarul de argou al limbii române al Ninei Croitoru Bobârniche (1996), Berilă este explicat ca ,denumire generică dată deținuților care au o condamnare mare, fiind acuzați de crime
"Cît berilă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7873_a_9198]
-
bucăți din ceea ce nu demult erau casele oamenilor, scrie stirileprotv.ro. Chiar și cisterne cu motorină au ajuns acum în lacul de acumular, smulse de pe șosea de furia apelor. Între toate aceste rămășițe, un acoperiș ce a rămas aproape întreg evocă drama celor care și-au văzut agoniseala de-o viață distrusă în aceste zile când România a fost sub cod roșu. Din păcate, pericolul de inundații în sud-vestul țării nu a trecut, râuri din opt județe — Olt, Teleorman, Argeș, Caraș-Severin
Imagine-simbol a dezastrului provocat de inundații by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78842_a_80167]
-
propagandei comuniste. Fenomen complex, tulburător, inițial cu un impresionant program de spiritualitate, aceasta s-a compus din elemente eterogene, între care categoria celor mai de seamă intelectuali ai epocii. Neacceptînd a deveni legionar, Alexandru Paleologu are lealitatea de a-și evoca tinerețea în relație cu acea mare efervescență intelectuală degajată de intelighenția dreptei, pe care comunismul, de pildă, n-a fost în stare a o produce nici măcar într-un grad minim: Dacă am fost fervent antilegionar în tinerețea mea, mulți prieteni
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
aderarea la Uniunea Europeană etc. În general, lucruri pe care nici o generație trăitoare azi n-ar trebui să le ignore. Europa s-a construit în timp ca o urzeală alcătuită din categoriile mentalității europene, datele cheie, locurile importante în istoria europeană. Evocând aceste categorii, date și locuri cheie, orice european face incursiuni prin istoria statelor naționale, constatând că identitățile multiple și concentrice ale europenilor nu sunt discordante. Faptul că acum atât UE cât și Consiliul Europei încearcă, în mod deliberat, să construiască
Personalități românești, spirit european by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/6994_a_8319]
-
atare de generațiile tot mai noi. La nivelul acestui arbore genealogic întemeietorul familiei este Ghencu Ghe. Noica (1790-1858), "de fel din Șiștov" (localitate de români aflată în dreapta Dunării), iar cel mai tânăr vlăstar este născut în anul... 2008. Toți sunt evocați cu dragoste și înțelegere umană, cei realizați și cei cu un destin nefericit, cei care s-au bucurat de recunoașterea societății și cei care au pierdut la loteria vieții. Interesant este că și în cazul celor cu destine nefericite (morți
Ispitele istoriei mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6996_a_8321]
-
calități, deși ea abordează o paletă întreagă de roluri de peste 20 de ani. Aș dori să menționez că baletul a obținut Premiul I în Spania. - Am văzut caseta DVD a spectacolului de la premieră și pot releva câteva scurte aprecieri. Coregrafia evocă admirabil ritmurile dansurilor rituale băștinașe din Canare, existând o excelentă sincronie între muzică și mișcare. întreaga trupă tânără s-a străduit să exprime sugestiv stările sufletești ale personajelor, înțelegând cu subtilitate intențiile coregrafului pe care le-a redat cât mai
Reîntâlnire cu Gelu Barbu by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6999_a_8324]
-
doresc să aibă acea putere și forță managerială pentru a realiza momente artistice remarcabile în baletul românesc. - Știu că ai și preocupări scriitoricești. Poți să-mi spui cum se materializează ele? - După cartea lui Antonio Pita Cardenes, Ritmul sentimentelor, ce evocă viața mea pusă în slujba dansului, am considerat că am întreaga maturitate de a scrie eu o carte care să constituie o Istorie a dansului românesc, ce va insera mari coregrafi români, diverse școli și curente în coregrafia românească, precum și
Reîntâlnire cu Gelu Barbu by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6999_a_8324]