4,165 matches
-
înțeleagă că schimbările ambianței fizice modifică cel mult condițiile inițiale în care au loc schimbări ale florei și faunei, Eldrege afirmă că se poate „stabili, dincolo de orice îndoială, validitatea considerării evenimentelor fizice drept principalul impuls al stazei (stasis) și schimbării evolutive în ultimele 3,5 miliade de ani“. Evoluția vieții merge mână în mână cu degradarea și reconstrucția ecosistemelor, iar apariția unor noi specii depinde în mare măsură de extincția altora. Distrugerea fizică a unor ecosisteme mature creează o nouă ambianță
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acceptată de către cercetătorii naturii se cere, așadar, nuanțată. Ceea ce a întrunit repede aprobarea a fost ideea „descendenței comune cu modificări“. Unii dintre apropiații lui Darwin, de pildă geologul Charles Lyell, ezitau totuși și aveau rezerve față de includerea omului în lanțul evolutiv. În rest, tabloul era foarte diferențiat. Thomas Huxley, cel mai cunoscut dintre apărătorii teoriei, avea mari îndoieli cu privire la rolul atribuit de Darwin selecției naturale și la caracterul gradual al evoluției. În zilele dinaintea publicării Originii speciilor, el îi scria lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
speciilor și tendința spre perfecționare drept inseparabile a făcut din ortogeneză una din cele mai populare teorii nondarwiniene a evoluției. Adepții ortogenezei au fost multă vreme cei mai hotărâți adversari ai concepției lui Darwin cu privire la direcția evoluției. Afirmarea unor schimbări evolutive progresive rectilinii nu putea, în mod evident, să fie conciliată cu o mare diversitate de constatări faptice cu privire la adaptarea viețuitoarelor și cu explicația lor prin selecție naturală. În ciuda acestui fapt și deși existența unor principii directoare ale evoluției nu era
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
elaborarea teoriei sintetice a evoluției. Unii dintre cercetătorii care au adus contribuții importante la elaborarea acestei teorii, cu deosebire George G. Simpson și Julian Huxley, au arătat că cercetările asupra rămășițelor fosile din straturile pământului nu confirmă existența unor linii evolutive ortogenetice. Organisme ca procariotele nu s-au schimbat în intervale de miliarde de ani. Alte organisme s-au specializat, adaptându-se la anumite condiții de viață, fără a înregistra nici un progres. Paraziții, ca și locuitorii anumitor nișe au înregistrat evoluții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
dezvoltă o mare varietate de caracteristici cu valoare adaptativă, care sunt promovate de selecția naturală. Însăși apariția unor noi planuri de organizare nu poate fi însă explicată prin acțiunea selecției naturale. Mai întâi apar noi structuri, și apoi adaptări. Schimbarea evolutivă esențială este, așadar, cea de la un tip de organizare la altul, de exemplu trecerea de la reptile la păsări. În cadrul fiecărui plan de organizare există ortogeneză, precum și o varietate de subtipuri cu caracteristici adaptative dobândite prin acțiunea selecției naturale. O asemenea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
crescândă de absolutizare a rolului selecției naturale. Alți factori ai evoluției ar fi subapreciați și neglijați. Ce propunea Gould, ca alternativă față de programul adaptaționist, invocând „pluralismul lui Darwin“? În principal, evidențierea rolului pe care îl joacă în determinarea direcției schimbărilor evolutive și în explicarea biodiversității constrângeri legate de planul de organizare specific al viețuitoarelor. Aceste constrângeri, susținea el, sunt mai importante în determinarea căilor schimbării decât promovarea variațiilor cu valoare adaptativă în virtutea utilității lor imediate, în condiții locale date. În articolul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
catedrale. Ceea ce se reproșează, în primul rând, programului adaptaționist este trecerea cu vederea a însemnătății pe care o au asemenea constrângeri în determinarea direcției transformării structurilor, funcțiilor și comportării organismelor. De exemplu, dacă se constată că într-o anumită linie evolutivă membrele anterioare își reduc dimensiunile se vor putea găsi avantaje ale acestei schimbări. Ceea ce nu este, totuși, echivalent cu explicarea acestei schimbări prin adaptare. Căci ea poate fi înțeleasă drept corelatul unei creșteri relative a creierului și a membrelor posterioare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
totuși, echivalent cu explicarea acestei schimbări prin adaptare. Căci ea poate fi înțeleasă drept corelatul unei creșteri relative a creierului și a membrelor posterioare. „Nu trebuie să confundăm faptul că o structură este folosită într-un anumit mod cu rațiunea evolutivă primară a existenței și a conformației ei.“ Gould a dezvoltat această temă într-un articol scris în colaborare cu cercetătoarea Elisabeth S. Vrba. Autorii explorează distincția dintre utilitatea curentă a unei anumite trăsături a organismelor și explicarea originii ei istorice
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unui organism? Sau de ce dinozaurii dominanți au murit și mamiferele subordonate au supraviețuit pentru a prospera și, pe o traiectorie straniu contingentă, au dat naștere unei creaturi capabile să construiască cetăți și să înțeleagă selecția naturală?“ Supoziția că toate schimbările evolutive ar putea fi explicate printr-un singur principiu ascunde rolul pe care îl joacă, într-un caz sau altul, o multitudine de factori, unii accidentali. Putem să recunoaștem, în acord cu Darwin, că selecția naturală este principalul mecanism al evoluției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
să admitem că acele constrângeri pe care le impune planul general de organizare al organismelor restrâng atât de mult căi și moduri posibile ale schimbării, încât lor va trebui să li se atribuie o importanță centrală în explicarea direcției transformărilor evolutive, ca și a opririi, a „stazei“, a faptului că unele specii rămân neschimbate pe perioade foarte lungi de timp, uneori miliarde de ani. Iată care este concluzia provocatorului articol scris de Gould în colaborare cu Lewontin: „Sub influența programului adaptaționist
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
va încerca să dea socoteală de faptele istoriei naturii considerând doar utilitatea adaptativă directă a caracteristicilor organismului va fi mai greu de armonizat cu aceste fapte decât unul care va lua în considerare și alți factori, ca agenți ai schimbărilor evolutive. Cu toate acestea, remarcă Sober, cercetătorii preferă modelele simple. Ei încearcă să determine ce pot explica ele și, la nevoie, le amendează. Se constată astfel că în anumite cazuri modelele adaptaționiste funcționează foarte bine, iar în altele că vor trebui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
consumate de membrii păturii sociale suprapuse a societății aztece) ca soluție pentru o criză cronică de hrană. În alte lucrări, Gould subliniază că tipologia schimbărilor biologice și culturale este complet diferită. Evoluția vieții pe Pământ reprezintă o continuă ramificare. Seriile evolutive care iau naștere prin ramificare sunt despărțite o dată pentru totdeauna. Par să existe mai multe genuri de rețineri față de propunerile de refundare evoluționistă ale unor discipline ca sociologia, psihologia sau etica. Este, mai întâi, reticența față de încrederea în aplicabilitatea universală
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
probe că noi specii ar fi putut lua naștere pe cale naturală. Celor care susțin asta, invocând bunăoară fosile de reptile-mamifere sau de maimuțe oameni, Johnson le răspunde că existența acestora nu probează câtuși de puțin „în mod constrângător“ o tranziție evolutivă. Documentele fosile nu relevă multe forme care ar fi trebuit să existe dacă o asemenea tranziție ar fi avut loc. Cercetările paleontologice asidue care au fost efectuate, de la apariția Originii speciilor și până în zilele noastre, nu ar fi furnizat decât
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
maligne. Faptul dur al cancerului nu este gratuit, nu este un lucru pe care un Creator, care ar fi fost mai competent sau mai puțin crud, l-ar fi putut elimina cu ușurință. El reprezintă umbra de neînlăturat a fertilității evolutive.“ Un punct de vedere convergent cu cel al lui Ayala, dar cu unele accente specifice, a fost formulat de istoricul și filozoful american al științei Ernan McMullin. Credincios catolic, ca și Ayala, McMullin consideră existența lui Dumnezeu, ca Ființă atotputernică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
explica apariția penelor la păsări, precum și caracteristicile acestora la diferite specii. Este însă clar că nu va putea prevedea asemenea evoluții. Nu numai că nu poate elabora scenarii ale evoluției viitoare, dar chiar și posibilitățile sale de a explica procese evolutive care au avut loc sunt limitate. Se știe că majoritatea speciilor care au populat pământul nu au supraviețuit. Informațiile despre trecut care stau la dispoziția cercetătorului limitează capacitatea lui de a identifica cauzele dispariției fiecăreia din aceste specii. Acestea sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ceea ce scapă rațiunii, o depășește, o neagă. Originalitatea sa profundă nu stă numai în faptul de a fi eliberat și autonomizat rațiunea, ci mai ales în faptul de a fi produs acea dialogică în care rațiunea reprezintă un actor permanent, evolutiv și complex aflat într-o relație de schimburi și conflicte cu experiența, existența, credința... Am ajuns astăzi la acel stadiu în care sîntem nevoiți să recunoaștem că nu există armonie totală între rațional și real. Există firește compatibilități multiple, parțiale
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un “continent intermediar”). B. Criteriile de regionare utilizate Particularizarea concretă a principiilor enunțate mai sus configurează ansamblul criteriilor de regionare în baza cărora s-a următit “bonitarea” efectivă a domeniului arabofon. Un primcriteriu avut în vedere este criteriul genetic și evolutiv, care, în virtutea principiului funcționalității, individualizează unități spațiale ale căror trăsături comune sau asemănătoare, derivă din similitudinile genezei și evoluției ulterioare a componentelor cadrului politico-geografic: originea și dinamica fenomenului conflictual, dinamica integrării în structuri regionale și internaționale, dinamica potențialului militar, fundamentele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
4. Parlamentul European în procesul decizional în lumina Tratatului de la Lisabona Această ultimă parte a primului capitol revine asupra modificărilor instituționale introduse de Tratatul de la Lisabona cu privire la rolul Parlamentului European și la procedurile de luare a deciziei. Acquis-ul comunitar este evolutiv. Prima parte a capitolului era necesară nu numai pentru a înțelege dinamica instituțională, dar și pentru a vedea în ce măsură noul Tratat, criticat în unele state membre ale Uniunii, schimbă procesul de adoptare a actelor de drept comunitar (regulament, directivă și
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
În marea lor majoritate, lucrările ce au ca subiect evoluția Bacăului de-a lungul secolelor XV XIX păcătuiesc, din punctul nostru de vedere, prin maniera, dacă nu exaltată, atunci profund subiectivă a abordării. Încercând să rezumăm, conform acestei abordări, istoria evolutivă a Bacăului ar fi avut un demaraj citadin excelent - încununat de construirea bisericii Precista (1491) și a Curții domnești la sfârșitul secolului al XV-lea -, urmat de un parcurs de aproximativ trei secole, în care, cu excepția secolului al XVII-lea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
citadină locală și de a aduce în prim plan o nou) viziune, eretică, poate, prin „nealiniere”, dar dezinhibată prin inițierea unui dialog critic cu trecutul. În condițiile acceptării ei, ipoteza noastră ar fi cu atât mai importantă cu cât modelul evolutiv al Bacăului ar putea fi extins și la nivelul altor orașe moldovenești - exceptând, desigur, cazurile particulare ale orașelor Iași și Galați. Chiar dacă punctul nostru de vedere ar putea să pară „neortodox”, ne propunem în acest prim subcapitol să demonstrăm faptul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bizantin și Califatul Arab -, cu binecunoscutele sale metropole: Constantinopol, Bagdad, Cordoba ș.a. În perioada secolelor VI X/XI, orașele medievale din vestul și centrul Europei s-au plămădit „la umbra” unor fortificații de caracter laic sau religios, într-un proces evolutiv de durată, neuniform și fără ca acesta să fie scutit de greutăți. Ceea ce trebuie, însă, remarcat este faptul că, pe parcursul acestui proces, sub o formă sau alta, destinul citadin al acestor așezări a fost marcat de întâlnirea sau, în unele cazuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1367, iar zidul și turnurile de apărare vor fi construite abia în a doua jumătate a secolului al XV-lea. În linii mari, drumul Sibiului de la Hermannsdorf la Hermannstadt a fost asemănător cu cel al Sighișoarei. Dar tot acest parcurs evolutiv a fost posibil pe fundalul „diminu)rii autorității politice centrale asupra orașelor”, mediul urban nefiind altceva decât o rezultantă a privilegiilor pe care marele senior a fost dispus să le ofere diferitelor comunități. Exemplul oferit de Brașov este ilustrativ, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. Toate aceste elemente ne indică o întreagă simptomatologie a oricărui oraș lipsit de identitate, a unei comunități „fără chip”, risipită și văduvită de orizontul coagulării. O lume de plumb. În analiza evolutivă a orașului Bacău și, finalmente, în portretul colectiv al locuitorilor majoritari putem citi multe din defectele și calitățile românului din totdeauna, aflat mai mereu într-o translare lină sau brutală de la țară la oraș, de la un anume tip de economie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
7. discursul religios-naționalist, în care aspectul religios este îmbinat cu cel naționalist, plecând de la sintagma "ne-am născut creștini"; 8. discursul religios despre apocalipsă (anul 2000, anul 2012). În anii '90, Biserica Ortodoxă Română începea și ea o nouă etapă evolutivă, discursul său (discursul de ansamblu al instituției formată din cler și credincioși) nefiind un discurs adaptat "pieței media", astfel că nu de puține ori s-a dovedit a fi neconvingător, neconcludent. După valul de entuziasm religios spunea Mirel Bănică într-
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de Biserică. În al doilea rând, mediatizarea forțată a unei biserici care pierduse obiceiul de a fi prezentă în spațiul public a avut ca rezultat o "deteritorializare" a imaginii acesteia, precum și o "dereglare" îngrijorătoare a prezenței în spațiul mediatic"76. Evolutiv, în sfertul de veac care a trecut de la schimbarea regimului, am asistat la o schimbare discursivă ce și-a pus amprenta asupra percepției instituției Bisericii Ortodoxe la nivel național. Dacă în primii cinci ani se poate vorbi despre un discurs
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]