2,392 matches
-
Ibidem. 455 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 109. 456 Elaine Treharne, op. cit., pp. 101-102. 457 Ibidem. 127 interpretarea Sfintei Scripturi, cu învățații (de exempu, cu diacul), „invadează teritoriul masculin al discursului”458 pentru că își arogă dreptul de a face exegeză biblică, ceea ce unei femei îi era cu desăvârșire interzis. Chiar și râsul sau glumele ei sunt distructive, subversive la adresa autorității masculine a vremii. „Criticii literari au oscilat între doi poli în ceea ce privește Prologul târgoveței, fie percepând personajul ca pe o personificare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Îl ține prizonier. Jurnale de dincolo de mormânt (I)tc "Jurnale de dincolo de mormânt (I)" Complexul lui Faust Dacă ia drept reper sinceritatea, și numai sinceritatea, instituită ca zeitate supremă a textului - așa cum o face În destule cazuri și În destule exegeze pe marginea lui -, jurnalul intim riscă să nu poată fi definit. Riscă, altfel spus, să-și piardă specificitatea și structura, pus În situația de a nu-și putea motiva premisele. Luptă permanentă Împotriva perisabilității, suferind de un adevărat complex al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Nici componenta estetică nu e pe deplin creditabilă: ea nu face decât să preia mecanic experiența, tradiția, modul obișnuit de a alcătui un autoportret. Modelul previzibil al acestuia este, desigur, portretul literar, așa cum l-a consacrat o Întreagă tradiție a exegezei critice. Așadar, creionându-și autoportretul, autorul de jurnale mai operează un fals: el Încearcă să dea senzația de realitate imitând o formulă a maximei artificialități: literatura. Acumulări orizontale Pledează pentru imposibilitatea autoportretului literar și o incompatibilitate de natură fizico-biologică: prin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
centrifugă, descurajează sistematic Încercările de a trasa o poetică a jurnalului intim. Confruntarea cu structurile abstracte ale operei, cerută de către poeticile normative, se vede redusă la o simplă, insuficientă, imperfectă aproximare În câmpul supoziției și al prejudecății. Nu interpretarea, nu exegeza, nu comentariul sau explicația de text vor arăta unicitatea și caracterul irevocabil al operei literare, ci, Într-un sens mai larg, fidelitatea față de o idee. Față de mult-puținul pe care-l poate deduce prin strategiile inductive ale fiecărei lecturi. Așadar, pași
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de un spațiu alb sau ocupat de o minciună: este spațiul cenzurat al cărui adevăr poate fi găsit însă în monumente (corpul care semnifică isteria sau nevroza), în documente (amintirile impenetrabile ale copilărie), în urmele care conservă distorsiunile și cărora exegeza psihanalitică le va restabili sensul. Teoria lingvistică a psihanalizei lacaniene se bazează pe două enunțuri complementare: inconștientul este structurat ca un limbaj (de fapt, ca o limbă vorbită și nu ca un limbaj) și inconștientul este discursul celuilalt. Ultimul enunț
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
căruia a revenit, consacrându-i mai multe scrieri de specialitate și studiul François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și în Renaștere, Mihail Bahtin. Perspectiva acestui cercetător este interesantă prin complexitatea cu care face trecerea de la istoria literaturii la exegeză și teorie, dar și prin ușurința cu care deschide calea comparațiilor între cele mai îndepărtate perioade, între autori, cu tot arsenalul de teme, motive și procedee din operele lor, și opere de sorginte folclorică. Teoretizând parodia, Bahtin se bazează atât
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
În acest punct, studiul se leagă de teoria mai apropiată de noi, propusă de Matei Călinescu: cea a recitirii și, implicit, a rescrierii textului literar. "Lectura holistică" nu este un concept străin de parodie, caci și parodiștii, concurând, prin intermediul literaturii, exegeza, încearcă în fond să producă lecturi, chiar dacă lipsite de inocența cititorului-descoperitor de lumi imaginare. Iar dacă noțiunea umanistă de autor (în sensul de "sursă generatoare de semnificații fixe și fetișizate în text") nu a fost încă anihilată, faptul se datorează
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de retorică târzii, nu putem afirma același lucru despre producția literară parodică. Deși s-a dovedit dificil de demonstrat în ce măsură și în ce mod s-au transmis coordonatele parodice antice în Evul Mediu, prin ce filiere și cu ce ecouri, exegeza nu-i neagă fenomenului meritul de a fi reușit, în ciuda constrângerilor religioase ce acționau ca veritabile forțe frenatorii, să se transmită tuturor viitoarelor popoare europene. Principalul studiu pe care se întemeiază multe dintre opiniile astăzi la modă (unele contrare) a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Publishing House, București, cu ocazia celei de a patru sutelea aniversări a nașterii lui William Shakespeare. Volumul a fost publicat în cooperare cu Comisia UNESCO. Tot în cadrul sărbătoririi lui W. Shakespeare a fost publicat și volumul de traduceri reprezentative din exegeza universală referitoare la Shapespeare Shakespeare și opera lui, culegere de texte critice, cu o prefață de Tudor Vianu, Editura pentru literatură universală. 1966 R. Elton în King Lear and the Gods (Regele Lear și zeii) discuta ideile religioase ale lui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
perechi, ale unei colectivități mai întinse, sau până la condiția umană generală", cu precizarea că prin adoptarea "măștii" el nu iese din, ci "coboară mai adânc în sine"112. Într-adevăr, după cum remarcă și Ilina Gregori în ingenioasa și pătrunzătoarea ei exegeză, "lui Eminescu, pierderea parțială a identității nu-i apare ca o sumbră alienare, ci ca o deschidere a conștiinței [...] spre un orizont ce o depășește"113. Problema personalității își găsește astfel, în opera eminesciană, una dintre cele mai spectaculoase "soluții
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sens se cuprinde în primul volum, unde se configurează definitiv psihologia lui" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 382). 54 Cronica lui Vladimir Streinu inventariază, spre exemplu, majoritatea locurilor comune de care s-a servit exegeza de mai târziu pentru a discredita literatura criticului, modelată de "o perspectivă a inteligenței critice asupra vieții, un fel de geometrie grădinărească, a cărei frumusețe refrigerentă este în același timp virtutea și vițiul ei". Lovinescu greșește pentru că "a enunțat în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voi reveni. E vorba de falsificarea propagandistică a unei lumi mult mai complexe și mai interesante, despre care avem abia acum (când cititorii interesați și competenți au început să piară) documente de arhivă, o memorialistică abundentă și un început de exegeză, dar despre care știm încă foarte puțin. Prin urmare: în ce lume te-ai trezit? Virgil Nemoianu: E o întrebare pe care mi-o pun eu însumi uneori. Cei mai mulți oameni, atunci când vorbesc despre copilăria lor, spun că au avut o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
vreme, în tranșee și inventând stratageme de supraviețuire"80. Eugen Negrici analizează evoluția literaturii după "Teze" și constată că regresul este doar în plan ideologic, deoarece apar noi formule artistice, proza autoreflexivă câștigă teren, se revine la epic, se combină exegeza cu ficțiunea, realismul cu psihologicul, iar în ceea ce privește tematica, interdicțiile sunt legate de moralitatea vremii și de viața familiei Ceaușescu. Eugen Negrici numește acest fenomen "starea de replică a literaturii române" bazată pe mai multe strategii inovatoare: "Frica de cenzură și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din exil. Din redacție fac parte Mircea Eliade, cel care îi definește direcția, N.I. Herescu și Virgil Ierunca, ei realizând toate activitățile specifice. Eva Behring evidențiază strădania redacției de a perpetua valorile naționale: "apar cronici, recenzii și comentarii, se scriu exegeze despre evenimentele istorice și de istorie culturală românească ori despre importante personalități din domeniul culturii, al literaturii și al științei. Undeva se critică deformarea ideologică a unora sau tăcerea adâncă a altora, în altă parte se face un bilanț al
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
analitice bazată pe un cumul semnificativ de cunoștințe. Discursul despre cazul românesc este menit să combată frustrarea așezării lui de către occident sub un con de umbră neprielnic și sub registrul cinic al comunismului. Discursul despre artă e o ancorare în exegeza vremii, o afișare programatică a proiectelor în avantajul publicului din țară. Discursurile nu vorbesc doar despre situația literaturii românești, ci și despre evoluția culturii europene, dovada surprinderii unor teorii precum revizionismul intelectualilor francezi, mitul "farfuriilor zburătoare" al lui Jung, marxismul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
radio, cinema, televiziune [...] ) pe lângă partidele politice, școală sau aparatul judiciar în cazul unui regim autoritar. Trebuie să fie durabilă și continuă: întreruperea favorizează reflecția și incită ținta să caute puncte de reper altundeva"238. Omul modern a învățat să pătrundă exegeza culturii prin media și conștientizează importanța informării, fără de care produsele intelectuale nu mai ajung la consumator. Politicul folosește comunicarea de masă datorită posibilităților de informare și influențare a cetățenilor. Discursul acuzator și deconspirator al cronicilor lovinesciene scad influența discursului propagandist
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
camilpetresciene sunt cronici apărute în diferite reviste și adunate în volum. Monica Lovinescu alege discursurile relevante din cele peste o mie pronunțate în cadrul emisiunii Teze și Antiteze la Paris și le publică în seria Unde scurte. Trebuie însă văzut în ce măsură exegeza petresciană, mod unic de confruntare cu absolutul și autenticitatea scrisului, îi influențează activitatea de mai târziu. Gheorghe Grigurcu observă în eseul Camil Petrescu sub zodia literaturii cum "o simpatetică solidaritate e urmărită între propriul ideal literar și creațiile altora care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
De data aceasta, cei care nu s-au conformat au fost îndepărtați din viața culturală și "decăzuți civic". "Tezele" au nuanțe diferite chiar și în prezent. Nu e de mirare că discursurile Monicăi Lovinescu deranjează. Inutil, am putea spune, deoarece exegeza contemporană a dovedit deja obiectivitatea judecăților. Publicul din România are ocazia de a alege, din mai multe variante, pe cea care îi convine. Când în țară se instaurează starea de urgență și formele de comunicare sunt blocate, cronicile reprezintă singura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
textele camilpetresciene sunt cronici apărute în diferite reviste, publicate apoi în volum; Monica Lovinescu alege discursurile relevante din cele peste o mie pronunțate în cadrul emisiunii Teze și Antiteze la Paris și le publică în seria Unde scurte. Lucrarea urmărește în ce măsură exegeza petresciană, mod unic de confruntare cu absolutul și autenticitatea scrisului, îi influențează activitatea de mai târziu. Urmărind discursurile autoarei, am constatat, desigur, că literatura beneficiază de cea mai multă atenție. Primele încercări ale autoarei de a promova literatura română au
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Sfântul Niceta nu ne-a lăsat nici un comentar scris la Sfânta Scriptură, așa cum au lăsat Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie, Fericitul Augustin și alții, el a prețuit tot atât de mult ca ei Vechiul și Noul Testament. Exegeza textelor scripturistice făcută de Sfântul Niceta este pur ortodoxă, fiind alease citatele cele mai potrivite pentru argumentarea adevărurilor de credință împotriva ereziilor sau pentru edificarea credincioșilor săi. Practic, învățătura pe care o preda catehumenilor săi, era prezentată ca un rezumat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
O exegeză a Crezului Ortodox Florilegiu patristic Selecția textelor, introducere și note Diac. Drd. Liviu PETCU În amintirea și pomenirea Părintelui Profesor Constantin Galeriu, la șapte ani de la nașterea sa în veșnicie. 2 CUPRINS Introducere ........................................................................................................................................... 6 „Cred...” .............................................................................................................................................. 9 „... întru Unul Dumnezeu...” ............................................................................................................ 12
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Scrieri alese (Partea Întâia). Din lucrările exegetice la Vechiul Testament, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Zorica Lațcu, studiu introductiv și note de Pr. Prof. Teodor Bodogae, 1981. Vol. VII - Origen, Scrieri alese (Partea a Doua). Exegeze la Noul Testament. Despre rugăciune. Filocalia, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Zorica Lațcu, studiu introductiv și note de Pr. Prof. Teodor Bodogae, anul apariției 1981. Vol. VIII - Origen, Scrieri alese (Partea a Treia). Peri Arhon
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Chișinău, 2009, p. 105. 25 Dimitrie Bolintineanu, Opere, X. Publicistică, ediție, note și comentarii, de Teodor Vârgolici, Editura Minerva, București, 1988, p. 62. 26 Ibidem, p. 63. 27 Pentru amănunte privind analiza chestiunii orientale la Eminescu, a se vedea și exegeza inedită a lui A.C. Cuza, Mihail Eminescu ca reprezentant al romantismului, vol. I, II, ediție critică de I. Oprișan, în colecția "Corpusul receptării critice a lui M. Eminescu", vol. 23-24, Editura SAECULUM I.O., București, 2010, cap. Politica lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
o parcurgă cu atenție și să o confrunte tot timpul cu texte scrise de Wittgenstein. Al doilea obiectiv este formularea și susținerea unor puncte de vedere și interpretări personale, în confruntare cu o parte a imensei literaturi de comentariu și exegeză. Aceste două obiective sunt, de cele mai multe ori, strict despărțite în literatura de largă circulație internațională despre Wittgenstein, publicată îndeosebi în limba engleză. Pentru cel ce se adresează cititorului 8 GÂNDITORUL SINGURATIC român de astăzi, primul obiectiv va fi, desigur, prioritar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
va fi citită independent de ceea ce se spune la 4.112, va putea fi înțeleasă în sensul că „deasupra sau dedesubtul științelor naturii“ stau tot propoziții, chiar dacă propoziții diferite de cele ale științelor naturii. În multe lucrări de comentariu și exegeză consacrate Tractatus-ului abundă exprimări semnificative din acest punct de vedere, ca „teorie a imaginii“ sau „doctrina a ceea ce se arată“. Doar prejudecata, pe care am ajuns să nu o mai recunoaștem drept o prejudecată, că orice contribuție filozofică trebuie să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]