2,236 matches
-
dinamică de strategii, tehnici, metode de creativitate, inventivitate urmărind fazele principale ale elaborării deprinderilor și dezvoltării abilităților și priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ sunt activate următoarele variabile îCaluschi M., 2001, p. 45): a) variabila demonstrare îoferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c)variabila îmbogățire și structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi îmotivație, afectivitate); Grupul creativ de formare se poate utiliza și pentru dezvoltarea unor competențe sociale ca: empatie
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
grup creativ de formare. A te antrena o reuniune sau două într-un grup creativ nu este suficient pentru a-ti dezinhiba și dezvolta creativitatea chiar dacă ai un fond informațional bogat în domeniul psihologiei creativității și creației. Antrenamentul creativ presupune: exersarea în grup și individual, pe modele prezentate, demonstrarea abilităților formate, transferul lor în alte domenii, elaborarea de tehnici si exerciții individuale sau de grup pentru stabilizarea unui comportament specific creatorului. Un asemenea antrenament creativ, considerat ca materie școlară de sine
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și implicit realitatea, Brain Sync avea să lanseze de-a lungul anilor CD-uri cu o întreagă serie de materiale audio care ajută, conform declarațiilor specialiștilor acestei firme la reducerea stress-ului, îmbunătățirea memoriei, obținerea unui somn odihnitor, expansiunea minții și exersarea meditației, accelerarea vindecării, creșterea creativității ș.a. Să mai amintesc numai de firma fondată de Marc VanDeKeere și numită simbolic Brainwave Mind Voyage, ale cărei creații audio își propun îmbunătățirea performanțelor minții umane prin folosirea unor tehnici precum: N.L.P. (NeuroLinguistic Programming
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
mișcărilor; selectarea celor mai raționale mijloace și metode pentru formarea, consolidarea și perfecționarea deprinderilor motrice specifice; perfecționarea tehnicii prin gradarea complexității execuțiilor. În procesul învățării tehnicii sunt recomandate următoarele metode folosite în sistem: metode verbale: explicația, conversația; metode practice: demonstrația, exersarea. Explicația și demonstrația vor fi folosite cu precădere în stadiul de inițiere, iar exersarea în toate stadiile procesului de instruire, respective inițierea, consolidarea, fixarea și perfecționarea. Dacă în stadiul de inițiere se vor utiliza exerciții puține, selectate corespunzător și repetate
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
motrice specifice; perfecționarea tehnicii prin gradarea complexității execuțiilor. În procesul învățării tehnicii sunt recomandate următoarele metode folosite în sistem: metode verbale: explicația, conversația; metode practice: demonstrația, exersarea. Explicația și demonstrația vor fi folosite cu precădere în stadiul de inițiere, iar exersarea în toate stadiile procesului de instruire, respective inițierea, consolidarea, fixarea și perfecționarea. Dacă în stadiul de inițiere se vor utiliza exerciții puține, selectate corespunzător și repetate aproximativ în aceeași ordine, urmărindu-se cu precădere supravegherea execuției, în stadiile de fixare-consolidare
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
în joc. Intensitatea deplasărilor poate atinge de multe ori valori maxime, lovitura de serviciu urmată de deplasarea în teren, venirea la fileu direct de la linia de fund a terenului și lovitura de smeci reclamă un mare consum de energie, iar exersarea lor asigură dezvoltarea rezistenței în strânsă legătură cu cea a calităților volitive. În educarea rezistenței trebuie să se țină cont de faptul că posibilitățile funcționale ale jucătorului sunt determinate atât de existența deprinderilor motrice corespunzătoare și nivelul de stăpânire a
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
mingi: una ținută între glezne, celelalte două sub brațe. De 3 ori ștafeta este preluată în momentul în care executantul depune mingile în fața șirului și atinge cu mâna pe cel ce urmează. II. Partea fundamentală * Învățarea pozițiilor fundamentale: * de pe loc - exersarea poziției fundamentale 2 minute Greutatea egal repartizată pe ambele picioare. Picioarele depărtate aproximativ cât lățimea umerilor, cu tălpile paralele și orientate cu vârful înainte. * din mers apoi din alergare - oprire în poziție fundamentală; De 8 ori Exerciții individuale Îndoirea picioarelor
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
trebuie să se facă înțeleasă, persoana deficientă de auz învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b<footnote Țîrdea V., Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1974, pp.146-148 footnote>). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea acestuia în cuvinte, în diferite poziții în cadrul cuvântului: poziție inițială - mașină, poziție de mijloc - cămașă, poziție finală - calm, dar și prin implicarea elevului în formularea și pronunțarea unor propoziții, de la simple la dezvoltate, ce
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
ritmul vorbirii, ci modul cum aceste foneme sunt prezentate: cu intensitate mai mare sau mai mică. Locul și raportul dintre silabele accentuate și neaccentuate determină existența sau absența ritmului(Maria Anca, 2008). Ritmul vorbirii este facilitat dacă se pornește de la exersarea unor mișcări ritmice generale.Datorită acestui fapt în structura ritmului vorbirii trebuie introduse în permanență elemente de ritmică neverbală. Mai întâi elevii trebuie să-și însușească structura unui ritm prin intermediul unor mișcări generale făcute cu brațele, picioarele și trunchiul
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
metodei orale de educare sunt: a) diagnosticarea timpurie b) protezarea individualizată și educarea auditivă (proteze individuale, implantul cohlear) c) permanenta terapie a limbajului ( ortofonia sau fonartria sau tehnica vorbirii) este parte componentă a procesului de demutizare și presupune: - formarea și exersarea respirației - exersarea organelor fonatorii - educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor - emiterea și formarea vocii - corectarea defectelor de pronunție - învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
de educare sunt: a) diagnosticarea timpurie b) protezarea individualizată și educarea auditivă (proteze individuale, implantul cohlear) c) permanenta terapie a limbajului ( ortofonia sau fonartria sau tehnica vorbirii) este parte componentă a procesului de demutizare și presupune: - formarea și exersarea respirației - exersarea organelor fonatorii - educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor - emiterea și formarea vocii - corectarea defectelor de pronunție - învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță cardinală căci numai astfel se trece spre
Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
-
nu intră în vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent că în cazul persoanelor auzitoare. Din punct de vedere al formării unei vorbiri corecte și inteligibile trebuie îndeplinite mai multe sarcini ortofonice: 1. Formarea și exersarea respirației verbale Abilitatea de a doză actul respirator se realizează în mod automat.Copiii cu deficiențe de auz nu reușesc această abilitate, fac pauze, li se termină aerul.Acest aspect trebuie educat prin inspirație puternică și expirație lungă sau cu
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
nu reușesc această abilitate, fac pauze, li se termină aerul.Acest aspect trebuie educat prin inspirație puternică și expirație lungă sau cu întreruperi. Această activitate respiratorie trebuie susținută de profesorul logoped și ceilalți profesori care predau la clasa respectivă. 2. Exersarea organelor ce participa în fonație și pregătirea lor pentru emiterea sunetelor- În acest sens se vor face - exerciții ale limbii, - stingerea lumânării de la distanțe din ce in ce mai mari, - concurs de mașinuțe suflate, etc 3. Educația senzorială- Educarea sensibilității vibractile, a restantului auditiv
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
creatoare a textului literar de către elevii deficienți de auz este deosebit de grea, datorită condițiilor speciale de dobândire a limbajului: - fără posibilitatea perceperii laturii sonore a limbii care are rol deosebit în sensibilizarea elevilor și în înțelegerea textului literar; - cu o exersare foarte limitată a comunicării active prin limbajul articulat; - într-o izolare aproape completă a limbajului față de starea afectivă. Elevii deficienți de auz pot să ajungă să pătrundă sensul textului literar de o anumită complexitate dacă se iau în considerare condițiile
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
ludice, de loisir, de ecologizare, manifestări cultural artistice și sportive, excursii, vizite în unități de producție ori la obiective de interes turistic, derulate în comun, au permis stabilirea unui contact pozitiv cu auzitorii, a unor relații de colaborare, respect reciproc, exersarea comunicării în condiții concrete de viață, valorizarea corespunzătoare a partenerilor, cunoașterea, acceptarea și respectarea setului de norme și valori promovat de societatea în care trăim. Participanții la activități, în mod deosebit la începutul proiectului, sunt puși în temă cu diferite
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
cuvântului. Această metodă urmărește însușirea emisiei și a recepției vorbirii, pe senzațiile vibro-tactile și pe impresiile vizuale ale organului fonator. Aplicată prin prisma cerințelor actuale presupune realizarea recepției și emisiei vorbirii în unitate cu ajutorul mijloacelor tehnice și didactice în scopul exersării proceselor psihice și formării comunicării verbale. Întemeietorul metodei orale este Samuel Heynike, care înființează la Leiptzig, pentru prima oară în lume un institut în care deficienții de auz învățau limbajul verbal (Crăiniceanu, Gh., 1924). După S. Heynike, în cadrul metodei orale
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
în demutizare se parcurg următoarele etape: - exerciții de identificare a obiectelor reale și a imaginilor acestora;- utilizarea unor cartonașe tip, pe care sunt scrise cuvinte sau propoziții scurte și asocierea lor la obiectele și imaginile corespunzătoare; - pregătirea pentru articulare prin exersarea organelor fonatoare; - predarea globală a cuvintelor și propozițiilor, articularea lor corectă cu ajutorul palpatului laringual c.) Metoda germană - consideră că punctul de plecare este cuvântul iar etapele în procesul demutizării sunt: - Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii - Predarea propriu-zisă a vorbirii
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
coerent, valorificarea comunicării empatice, selectarea și structurarea informației conform criteriilor receptării mai eficientă a acesteia. Funcția de culturalizare necesită următoarele competențe: a) direcționarea inițierii elevilor în valori, prin valori; în conexiune cu: b) organizarea și realizarea perceperii - prelucrării - transformării - acceptării - exersării - promovării acestora la nivelul vieții personale, cotidiene și a celei școlare. Funcția de consiliere impune: a) acordarea unei asistențe psihopedagogice elevilor, părinților, altor actori sociali, care colaborează cu el/instituția. Funcția de socializare și protecție socială - competențele: a) integrarea elevilor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5. Exersarea individuală a repertoriului; 6. Respectarea disciplinei specifice unei fromații muzicale (exercițiul individual, repetiții, spectacole, etc.); 7. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 2. Muzică Instrumentist 1. Descifrarea unor partituri destinate formației instrumentale, reproducerea lor; 2. Susținerea partidei destinate instrumentului mânuit, respectând tehnica
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
2. Susținerea partidei destinate instrumentului mânuit, respectând tehnica instrumentală specifică; 3. Interpretarea adecvată (tempo, dinamică) înscrisă în cerințele dirijorului, a specificului formației instrumentale (de muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 4. Înscrierea în disciplina impusă de specificul unei formații muzicale; 5. Exersarea continuă, individuală, a repertoriului; 6. Comunicarea interactivă în cadrul grupului. 3. Muzică Corepetitor 1. Descifrarea unor partituri cu acompaniament cu dificultate medie și reproducerea lor; 2. Acompanierea unor interpreți vocali sau instrumentali de tipuri diferite (muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 3
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 3. Acompanierea unor interpreți vocali în formare (exerciții tehnice, asimilarea pieselor); 4. Acompanierea muzicală și susținerea exercițiilor tehnice în formarea dansatorilor (dans clasic, popular, etc.); 5. Asigurarea nivelului artistic corespunzător al elevilor în interpretare; 6. Exersare individuală a repertoriului; 7. Comunicarea interactivă cu interpreții. XVI.3.Avantajele evaluării competențelor Avantaje pentru deținătorului certificatului de competență profesională a) Acordarea certificatului de competență profesională de către comisia de examinare din unitatea de învățământ liceu - filiera vocațională se bazează pe
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Compensarea la nivel de bloc (sau organ de simț), numită și compensarea organică, se realizează în cazul surdității parțiale prin mărirea eficenței percepției auditive. În compensarea organică nu se pune problema perfectării părții distruse din organul auditiv, cât mai ales exersarea și mărirea eficienței auditive pe baza reziduurilor existente. 2. Compensarea intrasistemică se realizează în cazul pierderii totale a organului de simț (în cofoză) la nivelul întregului sistem psiho - fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională , deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
consecințe directe și indirecte: 1. Consecințe directe: surzii obțin rezultate scăzute la probele verbale și la cele neverbale în care deprinderile lingvistice dețin rol important. 2. Consecințe indirecte: nerecunoașterea faptelor și absența unor informații; curiozitatea intelectuală redusă; puține ocazii de exersare a gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate în situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor în comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
altul, pe mulți sau lucrurile care mă înconjoară, secțiunea Libertatea ca preluare în proiect se desfășoară pe patru capitole: A hotărî în privința sa, A hotărî în privința a ceva, A hotărî în privința cuiva, A hotărî în privința multora. Pentru că toată aria de exersare a libertății este cuprinsă aici, cartea s-ar fi putut numi Despre libertate ca preluare în proiect. În sfârșit, când libertatea se întoarce asupra ei și își pune problema propriei surse și a propriei conferiri (de unde vine libertatea noastră?), ea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sfârșit, când libertatea se întoarce asupra ei și își pune problema propriei surse și a propriei conferiri (de unde vine libertatea noastră?), ea alunecă peste toate limitele și peste toate determinațiile care o făceau cu putință și pierde terenul ferm al exersării ei. Luându-se pe ea însăși în proiect, libertatea evoluează către o zonă în care reperele se pierd și la care vorbirea directă nu are acces. Această zonă este singura care poate să dezlege secretul libertății noastre. În această zonă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]