12,343 matches
-
cu valoare de principiu, că, deși există domenii în care legiuitorul beneficiază de o marjă de apreciere largă, domeniul politicii penale fiind unul dintre acestea, dispozițiile astfel adoptate nu pot fi excluse de la controlul de constituționalitate, principiile, valorile și exigențele constituționale fiind pe deplin aplicabile. ... 19. Raportând aceste concluzii la materia supusă examinării, Curtea a constatat că soluția legislativă criticată nu afectează principiul egalității cetățenilor în fața legii, prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea poate fi constatată doar
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
Herțegovinei, Croației, Serbiei, Sloveniei și Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, paragraful 131). Or, dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală - prin reglementarea procedurii plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată - sunt de natură a asigura îndeplinirea acestei exigențe convenționale, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 434 din 22 iunie 2017, citată anterior, paragraful 30. ... 17. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispozițiile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală, în care
DECIZIA nr. 503 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265468]
-
în privința aplicării dispozițiilor alin. (1) și (2) ale aceluiași articol de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite. În consecință, Curtea a constatat încălcarea exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 28. Curtea a mai reținut că libertatea ordonatorului de credite de a stabili în mod concret cuantumul compensației în marja prevăzută de lege nu se poate raporta decât la criteriile și condițiile stabilite de
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci are doar competența de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative de reglementare primară adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială. ... 34. Referitor la criticile aduse art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut, pe
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
distingem), respectarea principiului enunțat fiind o garanție a legalității. Principiul legalității activității administrative presupune atât ca autoritățile să nu eludeze prevederile legale, cât și că toate deciziile acestora se întemeiază pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată. Făcând referire la dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care au corespondent în art. 108 alin. (1) și (2) din Constituția României, recurenta a
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]
-
art. 5.3 din SR EN 206+A2:2021. 5.3.1. Generalități (1) Cerințele pentru ca betonul să reziste la agresiunile mediului înconjurător sunt date adesea în termeni de valori limită, pentru compoziția betonului și proprietățile stabilite ale betonului (a se vedea 5.3.2 ); alternative, exigențele pot rezulta din metode de concepție de performanță (a se vedea 5.3.3 ). Cerințele țin seama de durata de viață prevăzută pentru structură. ... 5.3.2. Valori limită pentru compoziția betonului (1) Metodele specificate ale rezistenței la agresiunile mediului înconjurător sunt date în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
termeni de: a) tipuri și clase de materiale componente permise; ... b) raport maxim apă/ciment; ... c) conținut minim de ciment; ... d) clasă minimă de rezistență la compresiune a betonului; și dacă este cazul: ... e) conținut minim de aer din beton; ... f) exigențe privind procedee tehnologice (de exemplu, șlefuirea sau acoperirea de protecție). ... (3) Prevederile valabile la nivel național privind betonul sunt stabilite pe baza asigurării unei durate de viață de minimum 50 de ani, în condițiile de mentenanță stabilite prin proiect. (4
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
insolvenței nu mai face parte din completul având același număr precum cel care a fost repartizat aleatoriu. În această situație ar trebui să se revină la principiul repartizării aleatorii a dosarelor, care reprezintă regula în materia distribuirii dosarelor și respectă exigențele dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenție. ... 6. Se mai susține că repartizarea manuală a dosarelor s-a realizat în mod neunitar în cauza dedusă controlului și că acest mod de repartizare a dosarelor poate reprezenta
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ sarcina să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. ... 22. Prin urmare, având în vedere cele prezentate anterior, Curtea reține că reglementarea criticată corespunde exigențelor constituționale ale art. 1 alin. (5), fiind clară și precisă, pentru aceasta fiind nevoie de un proces firesc de interpretare coroborată a actelor normative aplicabile în materie. ... 23. Cât privește susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate privind modalitatea de aplicare a
DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265671]
-
urgență a Guvernului nr. 50/2021, în ansamblul său. ... 18. Se mai arată, în legătură cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2021, caracterizate printr-o tehnică legislativă inadecvată, nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și astfel sunt incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. Emitentul actului normativ nu a prezentat nicio metodologie de calcul și
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
mai 2019, paragraful 85, Curtea a subliniat că principiul legalității, prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituție, impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituțiile prevăzute de lege, nu sunt însă scopuri în sine, ci
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]
-
susceptibilă de a înfrânge dispoziția imperativă a art. 49 alin. (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Se apreciază că excluderea infracțiunii de abuz în serviciu, indiferent de circumstanțele în care este comisă, de la amânarea aplicării pedepsei contravine exigenței de proporționalitate stabilite de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, neconstituționalitatea textului de lege criticat derivă din maniera stabilirii unor limite de pedeapsă rigide (7 ani sau mai mare) care nu lasă nicio posibilitate de individualizare de către judecător
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
103-109, Cauza Mihai Toma împotriva României, paragraful 26. În dreptul român, potrivit jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale arătate anterior, prescripția răspunderii penale este considerată o instituție de drept material și, întrucât produce efecte asupra regimului răspunderii penale, aceasta este supusă exigențelor care derivă din principiul legalității incriminării. Concret, prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituțională a inclus în mod explicit în domeniul de aplicare al principiului legalității incriminării și pedepsei normele care reglementează prescripția răspunderii penale, arătând că „legea penală, în ansamblul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
legalității incriminării. Concret, prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constituțională a inclus în mod explicit în domeniul de aplicare al principiului legalității incriminării și pedepsei normele care reglementează prescripția răspunderii penale, arătând că „legea penală, în ansamblul ei, este supusă atât exigențelor calității legii, impuse prin dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), cât și celor ale principiului legalității incriminării și a pedepsei, astfel cum acesta este reglementat la art. 23 alin. (12) din Constituție… care impun nu doar reglementarea clară, precisă
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale“ (paragraful 31). În concluzie, se reține că standardul național de protecție circumscris exigențelor ce derivă din principiul legalității incriminării și a pedepsei este superior celui consacrat prin jurisprudența CtEDO, incluzând în domeniul de aplicare a principiului legalității incriminării și normele în materia prescripției răspunderii penale. Or, potrivit art. 20 din Constituția României, republicată
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
cunoscută de petent, „legiuitorul încălcând principiul legalității consacrat de art. 1 din Constituție“. ... 11. Tribunalul București - Secția I penală consideră că excepția este neîntemeiată. Expunându-se pe larg jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la exigențele de claritate și previzibilitate a legii, se consideră că acestea sunt îndeplinite de textul criticat, care indică petentului comportamentul care se așteaptă de la el pentru a avea posibilitatea să își exercite drepturile procesuale. Mai arată că petentul nu invocă
DECIZIA nr. 571 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264450]
-
din împrejurarea că sesizarea reclamantei-debitoare nu îmbracă forma unei notificări de dare în plată valide și că, în fapt, nu se încearcă darea în plată, ci o negociere contractuală. Pe fondul cauzei, a susținut caracterul nefondat al acțiunii, arătând că exigențele Legii nr. 77/2016 legate de incidența impreviziunii nu sunt îndeplinite. ... 14. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, argumentând că apărările pârâtei puteau fi invocate pe calea contestației împotriva notificării, demers care nu a fost însă
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
rezolve din perspectiva limitelor devoluțiunii determinate, pe de o parte, de ceea ce s-a judecat la prima instanță și, pe de altă parte, de ceea ce s-a apelat se circumscrie doar conformității notificării adresate de apelanta-reclamantă (debitoare) cu exigențele statuate de prevederile Legii nr. 77/2016, cu modificările ulterioare, respectiv conținutului acesteia. ... 78. În acest sens, se solicită a se tranșa de o manieră neechivocă dacă notificarea întemeiată pe legea specială trebuie să vizeze exclusiv solicitarea de dare în plată
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
Teiuș, potrivit art. 292 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019. ... 32. Având în vedere cele expuse, se consideră că legea supusă controlului nu reglementează o modalitate validă de transfer, ci una care nu se încadrează în exigențele art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 61 alin. (1) și ale art. 102 alin. (1) din Constituție. În plus, nerespectarea procedurii legale și lipsa manifestării de voință a Consiliului Local al Orașului Teiuș atrag și încălcarea art. 120
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
să respecte Legea fundamentală și să asigure calitatea actelor normative emise. Principiile clarității și previzibilității impun autorităților publice să reglementeze relațiile sociale prin adoptarea de acte normative care să le respecte și care să asigure securitatea juridică. Lipsa unor asemenea exigențe ale normelor juridice determină o nesiguranță a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vătămarea atât a proprietății publice a statului, cât și a proprietății publice și private a unităților administrativ-teritoriale (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 295 din
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 37. Verificând întrunirea acestor cerințe, se constată că ele se regăsesc doar parțial, sesizarea neîndeplinind toate exigențele procedurale menționate pentru a fi admisibilă. ... 38. Din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă că procesul în legătură cu care a fost formulată sesizarea este în curs de soluționare, fiind în prezent dedus judecății în faza apelului, pe rolul Tribunalului București
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265526]
-
284/2010 nu se confundă cu sporurile/compensațiile prevăzute de acest act normativ și care ar fi trebuit aplicate începând cu 1 ianuarie 2011. ... 25. Or, în filosofia dreptului, previzibilitatea normativă este baza securității juridice, definită, la rândul ei, ca principiu și exigență a ordinii juridice, condiție a stabilității economice și sociale. Soluțiile judiciare pronunțate de instanțe, precum și administrația publică efectivă se încadrează conceptual în principiul determinat al previzibilității. ... 26. Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială (a se vedea Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție“. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. ... 77. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 78. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]