98,675 matches
-
perfect autonome, și concretizează o experiență trăită, o parte din real simțit Încă Înainte de a fi gândit, În mod voit, ca nou. Dar nu rigoarea filosofică iese În evidență În textul lui Aris Fioretos, ci intensitatea cu care gândirea trăiește experiența posibilităților și a limitelor. Avem de-a face cu o soluție dublu-ironică, Knisch privind un răspuns neașteptat al vieții: dacă destinul Îl ajută și Îl reîntregește aparent, ghinionul se manifestă, de fapt, pentru a i-l confirma. Imun la dramă
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
timpul războiului, Balcicul), situate Într-un timp bine determinat, Într-o istorie deja consacrată, prin intermediul unui personaj al cărui destin imprevizibil nu pare a ține Însă cont de legile obișnuite ale cronologiei. REALITATE ȘI COMPLEXITATE: 7 VIETI = 1 PERSONAJ Fiecare experiență din trecutul acestuia se soldează În final cu o „moarte”, părând un simplu vis: „Privind În urmă, amintirea mea Îmi pare un vis amețitor. Nu pot distinge decât umbre În semiîntunericul unei nopți Înghițite de vina și de abisul trecutului
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
o nouă opinie critică, dar rațională, tată, a unui scriitor de calitate. Adultul, spre deosebire de copilul care este Încă În formare și nu Înțelege În aceeași măsură viața, refuză să Închidă ochii și ascultă până la capăt istorisirea, comparând-o cu propriile experiențe de viață și Își dă seama pe parcurs de mesajul subtil pe care l-ai introdus și care probabil, i-a schimbat felul de a gândi și a vedea lucrurile. Consider că reușita acestei cărți vine din faptul că fiecare
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
un păcat În acest caz - n. n.)...; a-și schimba opinia (gândirea), părerea; a regreta, a se pocăi etc.; cf. Anatole Bailly, op. cit., p. 1263; Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 410. footnote>, care Înseamnă a gândi altfel decât În experiența păcatului. Acest aspect este cel mai delicat deoarece orice păcat se consumă mai Întâi În gând<footnote Marius Telea, op. cit., p. 410. footnote>, și de aici trebuie Începută și totala reconversie sufletească și revirimentul spiritual, acestea din urmă ducând la
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În secolele primare, autorii patristici au tratat îndeosebi modul cum se ajunge la îndumnezeire, drumul sau parcursul uneori destul de sinuos în atingerea ei și nu descrierea stării și experiențelor omului îndumnezeit. Chiar dacă s-ar putea menționa despre literatura primelor trei secole că este una cu preponderență epistolară, tratarea temei îndumnezeirii a stat și în atenția sfinților și a scriitorilor bisericești de până în secolul al IV-lea, aceasta realizându-se
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
10, p. 132-133. footnote>. În pofida faptului că nu oferă un contraargument sustenabil, nu este un adversar facil pentru Sfântul Iustin, rămânând curtenitor, deși neconvingător, până la final. Putem spune, fără teama de a greși, că Sfântul Iustin s-a folosit de experiența reală a disputelor creștin-evreiești pentru a crea Dialogul. O astfel de experiență ar explica și cunoașterea precisă a practicii evreiești, precum și exegeza biblică de care face dovadă. Spre sfârșitul Dialogului, dezbaterea se întoarce spre ce este adevăratul Israel. Sfântul Iustin
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
nu este un adversar facil pentru Sfântul Iustin, rămânând curtenitor, deși neconvingător, până la final. Putem spune, fără teama de a greși, că Sfântul Iustin s-a folosit de experiența reală a disputelor creștin-evreiești pentru a crea Dialogul. O astfel de experiență ar explica și cunoașterea precisă a practicii evreiești, precum și exegeza biblică de care face dovadă. Spre sfârșitul Dialogului, dezbaterea se întoarce spre ce este adevăratul Israel. Sfântul Iustin argumentează că creștinii au uzurpat evreii în rolul de adevărat Israel, pentru că
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
dezvoltă interpretarea personală a Psalmului 81, 6 ca răspuns la creștinii care doreau să avanseze prea repede. Acoperirea diferenței dintre creat și necreat a fost realizată, din perspectivă istorică, prin Întrupare și, potențial, de către creștinul individual prin botez, dar realitatea experienței umane rămâne. De fapt ne găsim la o distanță foarte mare de vederea lui Dumnezeu și suntem foarte limitați în capacitatea noastră de a o obține repede. Prin urmare, Sfântul Irineu avansează ideea de progres moral. Ființele umane trebuie să
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
prin furnizarea unui nou context pentru maturizarea sa, prin educație și pregătire. De fapt, căderea se întoarce în avantajul umanității. În afara introducerii morții ca limitare a efectelor păcatului, ea ne permite să obținem o mai profundă înțelegere a binelui prin experiența contrariului, învățându-ne astfel și care sunt limitele naturii noastre și, prin aceasta, care este „adevăratul sens al lucrurilor existente”<footnote Contre les heresies, 5.2.3, în col. Sources Chrétiennes, Nș 153, p. 37, 39. footnote>. Ființele umane sunt
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
etc. dar și prin intervenții, În caz de divergențe grave, ale comunităților cu autoritate. Creștinii primelor trei veacuri aveau simțul unității și pluralității. Cuvinte cheie: diversitate, unitate, Biserică, creștinism, comuniune, primat, părinți, Paul, Hegesip, Abercius. Oare care va fi fost experiența primară a celor dintâi uncenici ai lui Isus imediat după arestarea și moartea sa? Au fugit, s-au Împrăștiat, se simțeau rătăciți, și pentru că se temeau să nu o sfârșească precum Învățătorul lor. Faptul că au descoperit mormântul gol și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
footnote> Între acestea, s-au preocupat să interpreteze moartea Celui Drept, respins și persecutat, pe nedrept trimis la moarte. Aveau a răspunde și la o altă Întrebare: ce anume trebuia să facă ei acum? Putem socoti că pornind de la această experiență și de la reflecțiile legate de aceasta au elaborat cei care l-au urmat un ansamblu de idei fundamentale, mai cu seamă aceea a morții răscumpărătoare a lui Cristos, izbăvitor și mesia, a iertării păcatelor, a necesității botezului, a cinei euharistice
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
4). Ucenicii lui Isus - Petru, Iacob, Ioan și ceilalți - au conștientizat faptul că sunt un nou popor, că alcătuiesc un nou legământ; cu alte cuvinte, se năștea Încet-Încet simțul unei ecclesia, care se Înrădăcinează În Îndelungata tradiție ebraică. Pornind de la experiența pe care o trăiseră Împreună În Palestina, Îmbogățiți de credință și de speranță, cei care-l urmau și-au Împărțit terenul de misiune. Îndatoririi de „a-și aduce aminte” i se adăuga acum În ceea ce-i privea și aceea de
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
comuniune cu celelalte biserici și În contact cu marile scaune episcopale era schimbul epistolar<footnote V. numeroasele epistole ale lui Dionis din Corint: Eusebio, Storia ecc. 4,23. footnote> și contactele personale prin intermediul mesagerilor. Acest obicei Își avea obârșia În experiența iudaismului din diaspora. Creștinilor le era de folos pentru a-și păstra și dezvolta conștiința de a fi o unitate alcătuită din multe comunități, ca un fel de „federație de biserici”, În care există o ierarhie a importanței, a referinței
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
scrierile filocalice cuprind învățături adresate atât în vederea progresului în cunoașterea lui Dumnezeu, cât și în vederea urcușului moral, deoarece înaintarea în cunoașterea lui Dumnezeu presupune înaintarea în viața duhovnicească. Părinții ne descoperă tainele acestui război nevăzut și îndelungat, vorbindu-ne din experiența luptei lor cu păcatele, dezvăluindu-ne astfel cauzele acestora, felurile și manifestarea lor, gravitatea, urmările nefaste și remediile, fiindcă pentru ei era binecunoscut faptul că, în urcușul lui spre desăvârșire, omul întâmpină nenumărate piedici și de aceea îi este necesară
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
omul: prin răpire, prin amăgire, prin neștiință și prin aplicare (dispoziție) sufletească. Primele trei feluri îl aduc pe om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel ce păcătuiește din aplecarea sufletească și nu vine la pocăință nici în urma experienței, nici cu trecerea vremii, va avea parte de chinuri în chip sigur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri și răspunsuri”, răspunsul 5, în „Filocalia...”, vol. II, pp. 207-208. footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât păcatele ușoare, pe
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în liniște, draci și ispite; în mijlocul oamenilor, draci și oameni care ispitesc. Nu se află loc fără supărare. De aceea fără răbdare nu poate avea odihnă”<footnote Petru Damaschinul, „Învățături duhovnicești”, cuv. 5, în „Filocalia...”, vol. V, p. 193. footnote>. Experiența sfinților ne arată că viața aceasta este o luptă duhovnicească nevăzută și continuă între păcat și virtute, între bine și rău, între viața în Hristos și cea trăită fără simțirea prezenței și lucrării Lui. Lupta împotriva păcatelor nu este una
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ar fi produs doar în mintea personajului. El devine un narator neverosimil când avocatul său ia în derâdere mărturia sa precum o glumă proastă. Filmul, ca și cartea, a fost totodată lăudat și criticat, pe de o parte pentru că „îmblânzește" experiența traumatizantă a cărții, pe de altă parte, pentru că reduce din puterea creativă a firului narativ fictiv. Filmul prezintă aceeași viață împânzită de obsesii si are o distribuție de excepție, cu Christian Bale, Jared Leto, Chloe Sevigny și Reese Witherspoon. American
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
Verme se joacă prima lucrare lirica pucciniană, Le Villi, G. Verdi scrisese deja majoritatea operelor sale, inclusiv Aida (1871). La mare distanță vor urma Otello (1887) și Falstaff (1893). După Le Villi, G. Puccini scrie opera Edgar (1889) - deci după experiența Otello - și, în același an cu Falstaff, are loc și premiera cu Manon Lescaut (1893). Până la moartea lui G. Verdi (1901) vor vedea luminile rampei Boema (1896) și Tosca (1900). Trei ani după moartea lui G. Verdi, G. Puccini scrie
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
an cu Falstaff, are loc și premiera cu Manon Lescaut (1893). Până la moartea lui G. Verdi (1901) vor vedea luminile rampei Boema (1896) și Tosca (1900). Trei ani după moartea lui G. Verdi, G. Puccini scrie Madama Butterfly (1904). Urmează experiența americană de pe scena operei Metropolitan din New York și apoi revenirea acasă, în Italia, la Scala, la filonul tradiției operei italiene pe calea descisă de G. Verdi pe care G. Puccini pășește la rândul său, atunci când scrie ultima sa capodoperă Turandot
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
fi însă la Pisa, sectacolul Aida de G. Verdi în 1876<footnote Ibidem. footnote>. Biografii lui G.Puccini spun că acesta a parcurs distanța până la Pisa, împreună cu doi prieteni, pe jos, numai pentru a putea vedea Aida și că această experiență fantastică a fost crucială în hotărarea sa de a deveni compozitor de opere<footnote Idem, Budden, Julian- Puccini, Ed. Oxford University Press , 2002, p. 8. footnote>. Pentru tânărul viitor compozitor, Milano a însemnat la fel de mult ca pentru G. Verdi, în
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
pamântul solid al tradiției unui popor care a creat teatrul muzical. Cu ultimul său opus, Puccini face același gest ca și marele său predecesor pe care îl recunoaște din nou ca maestru și la al cărui model se întoarce. După experiența americană, după Fata vestului sălbatec și operele din Triptic - printre ele Gianni Schicchi, singura sa partitură comică -sfidând timpul său și modernitatea teatrului muzical marcat de Schőnberg, Strawinski, Ravel sau Berg, Puccini își amintește că este compozitor italian și scrie
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
ca un omagiu, către tradiția grand opéra așa cum a înțeles-o și Verdi, în somptuoasa lui Aida. Mari scene de ansamblu, un cor numeros și puternic implicat în acțiune, disponibilitatea unor montări grandioase.... apropie cele două lucrări. Marcat însă de experiența hollywoodiană, Puccini cedează modei și finalul poveștii sale nu aduce lacrima și anticul catharsis al tragediei ci râsul și contemporanul catharis al... happy-end-ului. Principesa Turandot este singura eroină pucciniană care nu numai că supraviațuiește dar își găsește și fericirea în
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
în tubul digestiv poate avea repercusiuni în întregul organism, inclusiv pe tegumente. Dr. Laura Mihaela Ion, medic specialist pediatru, asistent universitar, a prezentat în încheierea primei părți lucrarea „Laptele matern și flora intestinală”. O expunere documentată, dar impregnată și de experiența de proaspătă mămică a tinerei colege, care și-a încheiat prezentarea cu imaginea fiului ei, în vârstă de 4 luni (fig. 3). După o pauză (fig. 4), în care participanții au putut să-și încarce bateriile, dar au și degustat
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
uman de însuflețit. A face ca opera să semene cu o ființă nu ține însă nici de știința compozitorului, nici de imaginația artizanului și nici de dibăcia călăuzitorului (acordorului) ori de vocația verbalizatorului (interpretului). Resortul acestei putințe vine exclusiv din experiența de a fi, ca trăitor și simțitor al propriului suflet, ceea ce califică opera drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
prin/cu temporalitatea actului său. Toate aspectele relaționale menționate le-am clasificat în parcursul a opt stadii, ordonate convențional (ceea ce, în tabloul 1, corespunde încolonării rândurilor), pe criteriul unei scalări intuitive (între două stări extreme, inconturnabile), referite însă și propriei experiențe de autor. Numerotarea (cu cifre arabe) am făcut-o începând cu zero, atât în tabloul 1 cât și pentru capitolele din text. Literar, am intitulat fiecare capitol prin termenii cei mai sugestivi, conform aspectului de temporalitate al fiecărui stadiu. 0
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]