5,276 matches
-
împlinirii individualiste: „Individual, ne angajăm pe calea sectară; colectiv - pe calea totalitară”, arată Fournier și Picard . l) Rutina este o altă mare capcană a postmodernității. Putem vorbi, deja, de o rigidizare a atitudinilor umane, de o estompare evidentă a trăirilor expresive, a visării, a delicateței, a tandreței. Înconjurat de mașini, omul ajunge, el însuși, o mașină. De aceea, el execută stereotip anumite condiționări existențiale, fără să-și mai dorească progresul spiritual sau depășirea unor „limite” culturale, gnoseologice sau religioase autoimpuse. Starea
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
fi de o tranziție fără sfârșit și de o criză care ne exasperează, cultura ne dă curaj și simțul creației ne dă insomnia. Epigrama este, se știe, un gen situat între ironia bucuroasă și umorul răutăcios, între caricatură și desenul expresiv, între râsul mușcător și zâmbetul plin de ambiguități. Este un gen al inteligenței și al abilității și, mai ales, este un produs al spiritului comic. Județul nostru a dat mereu excelenți epigramiști, dovadă că în țara imaginară a lui Caragiale
2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364860_a_366189]
-
Acasa > Manuscris > Studii > AL FLORIN ȚENE - ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ȘI EXPRESIVITATEA POETICĂ ȘI RAPORTURILE DINTRE ELE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului Aserțiunea că principiile care explică valorile expresive ale limbajului artistic ca valori artistice ne îndeamnă să supunem această situație unei revizuiri. În acest context se pune întrebarea, firească, care sunt aceste principii? Primul ar fi, deoarece este cel mai vechi, și trebuie amintit la început, datează de la
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
aici cu toții. Cârcâiacii au plecat? Dacă se întorc? Ați mai eliberat pe cineva?” Personajul Mumu este mic de statură, abia puțin peste un metru, cu o piele de culoare gri deschis spre verzui, capul disproporționat și doi ochi mari și expresivi. Mai posedă și două antene lungi cu terminații sferice, precum cornițele unui melc. Modul de comunicare este telepatic, prin creier și ochi. Însă, Nota Bene! i se auzea vocea înfundată vorbind grammatical, conform DEX-ului. Întorși din expediția lor marțiană
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
din universul Copilăriei o poate scrie: „Rățușca Thyca” de Ecaterina Cîmpean. Pe lângă varianta scrisă, am recepționat și o variantă audio, foarte interesantă și „colorată” cu sunete, într-un tot care deșteaptă simțurile și induce atmosfera de poveste. Vocea caldă și expresivă a Ioanei Sandu, având ca fundal un aranjament muzical semnat Francisc Reiter și tehnoredactat de Robert Landmann, te poartă într-o lume amplă, o semiotică extinsă, cu multe, multe învățăminte. Deși autoarea consideră „Rățușca Thyca” - o poveste pentru copii, este
„MORALA UNEI VIEŢI TRĂITE ÎN LUMINA ADEVĂRULUI ŞI A RESPECTULUI FAŢĂ DE OAMENI” SAU „RĂŢUŞCA THYCA” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366696_a_368025]
-
o refulare conștientă prin domesticirea instinctelor iubirea capătă un văl de nostalgie ca în poemul „Pomul speranței” (pag. 14) și „Te aștept” (pag. 15). Prozele se remarcă prin știința de a crea atmosferă prin notații ale amănuntului aparent nesemnificativ, dar expresiv în sugestia unui sentiment de evadare, de relaxare, de pace. Este un spațiu sufletesc împrumutat peisajului și gesturilor unde inocența și nevoia de bucurie, de liniște se regăsește în memoria gesturilor, a prezențelor statornicite de viața însăși. Grădina cu iarba
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
produse în planul semantic, acestea fiind la rândul lor determinate de modificările suferite în planul desemnaților, adică al obiectelor designate, surprinse într-o ordine nouă, în raporturi inedited, ca rezultat al unei viziuni artistice proprii, creatoare. Aceasta face ca limbajul expresiv, mobilier simplu sau împodobire de sine ( ornatus facilis sau ornatus difficilis ), să funcționeze ca limbaj propriu al artei literare. Expresivitatea poetică, în ansamblul ei, este o categorie stilistică ce ține de structura din construcția artistică a operei literare, ce se
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
definesc individualitatea stilistică a unui scriitor sau a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata de valoare sub specie temporis, (timp specific ) singura care poate conferi valorilor expresive suportul perenității artistice, garantat de felul receptării artei literare de către conștiința umană de-a lungul veacurilor. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, eseu de AL.FLORIN ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
ecran, numai cu gheare și dinți ar mai putea fi comletate, ca recuzită și argument. Multă învălmășeală mai fac aceștia, multă zarvă, multe înjunghieri, multă sfârtecare, mult huiet și dihonie. Însă, ca și cum ar fi dintr-o altă lume media, exprimată expresiv în tot, căldura umană a Alessandrei Stoicescu e deasupra împunsăturilor în carnea clasei politice, e fără vehemență, chiar și în cazul unor critici și acuze de paloș și ghimpi ai cuvântului, e măsură a bunei cuviințe și educației. Cu acestea
ALESSANDRA STOICESCU. UN VULTUR ŞI-UN ZBOR, O IUBIRE ŞI UN ADEVĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366181_a_367510]
-
Kera Călita. Ea este o apariție cel putin exotică. Nu apare în public fără o pălărie imensă, sofisticată, ori asezonata. La început n-am știut ce hram poartă. Am văzut doar o femeie masivă, uriașă, frumoasa (deosebit de frumoasă), cu ochi expresivi, cu buze voluptuoase, îmbrăcată într-o rochie roșie și o pălărie neagră cu bordură-n carouri, dar cu mulți trandafiri uriași - tot de culoare roșie. O nebunie! Madama are în locanta-muzeu, colecție de obiecte vechi, rarissime, din patrimoniul familiei Marghiloman
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366205_a_367534]
-
o vedeau și nu doreau să o știe. El va sugera pierzania, va cânta cavoul și singurătatea sumbră tocmai pentru a da posibilitatea luminii să se înalțe și să dea putința observației, pentru că el, ca literat luminează prin sobrietatea mijloacelor expresive pe care le distribuie în poezia sa Și-acorduri de clavire / Pierdute în surdină; / Și-n tot e-un marș funebru / Prin noapte, ce suspină (Nocturnă). Sunetele diferitelor instrumente muzicale: violină, clavir etc. sunt prezente în creația bacoviană nu atât
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
și frământare, cu urcușuri și căderi dureroase, cu înțelepciune și har aparte. Dragostea de oameni, de natură, de lucruri și de frumusețea lor, respiră din fiecare tablou. Ce lume minunată întâlnim în acest elegant album jubiliar! O lume adevărată, vie, expresivă, o lume care îți vorbește și-ți arată cât de bine și de important este să trăiești și să vezi, mai ales, partea plină a paharului... Ți-am îndrăgit, doamnă, copacii, ulcioarele, cerul, camerele, ferestrele, casele bătrâne, obosite, dar și
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
violetul, roșul și albul, și negrul, și griul... Și dacă sunt îndrăgostit, doamnă, și-acum, de ceea ce ai pictat, pe văzduhul vremii noastre, asta este pentru că tablorile din volumul jubiliar m-au determinat să înțeleg că arta domniei tale - caldă, expresivă, dinamică și poetică, înseamnă, la urma urmei, filozofie de bun simț. In lumea asta de imagini voi mai veni, domnă - îmi dai sau nu voie! Voi mai veni și voi mai zăbovi: - Am volumul acesta în bibliotecă. Lângă inimă! Roni
TABLOURI PE UN GRUND DE SUFLET NOBIL de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352014_a_353343]
-
categoric de nivelul intelectual de netăgăduit al enunțurilor, reporterițele zăpăcite complet de impactul cultural, zâmbesc larg, mai mult cu partea inferioară a corpului și aduc discuția pe terenul ferm al înțelegerii poporului, făcând fițe sugestive cu microfonul în dreptul guriței rujate expresiv: - Da’ spună-mi tă rog, unde tă îmbraci, dă undă-ți cumperi hainălă, că ai un aer atât dă triendi!? Cu modestia care-i caracterizează, îndrăgiții demiurgi spun deschis că ei se îmbracă numai de la Roma, sau de la Milano. Se
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
nouă! E fascinant să privești jocul unui actor căruia nu îi cunoști nici mimica, nici glasul. În seara aceasta, scena îi rezervă supriză unui frumos exemplar actoricesc, cu o cascadă de păr negru, numai inele, niște ochi vii, pătrunzători și expresivi, o mimica animată, debordând de veselie și pofta de viață, un trup pe care orice costum pare desenat anume pentru el. Un zeu și un spectacol demn de o a doua vizionare, gândi Diana, la sfârșitul piesei, așteptând, ca de
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
Renașterii italiene, romantismul englez). De la faimosul „Scrieți, băieți, numai scrieți!”, al lui Heliade, trecând prin opera lui Grigore Alexandrescu, literatura română pre-eminesciană face dovada unei febrile căutări a modernității pe cale mai variate register, fără preocuparea de a adânci cercetarea resorturilor expresive ale formelor literare la nivel structural, acolo unde obțiunea pentru un stil înseamnă absorbția sa ca forma mentis. În perioada aceea, literatura pre-eminesciană - până pe la 1870, în mare măsură una a Munteniei și a Moldovei - „provine” din Franța. Iar sensul
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
sub formă de poezie a unei cugetări filosofice și de multe ori religioase poate să surprindă pe un cititor neinițiat în acest meșteșug, dar chiar și în acest caz, efectul va fi benefic, fiindcă până la urmă, o poezie este mai expresivă decât o mie de cuvinte spuse altfel. De aceea, prin volumul „Exerciții de înviere”, autorul ni se oferă drept călăuză în descoperirea și acoperirea misterelor pe care le întâlnim de-a lungul cărării vieții, a temelor fundamentale ce stau la
DESPRE FRUMUSEŢEA INTERIOARĂ ÎNTRE CUPRINSUL ŞI NECUPRINSUL UNUI STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352537_a_353866]
-
curg din femeia îngropată sub fruntea sa de poet. În încercarea de a ascunde un vid lăuntric, poezia îi pune în lumină clocotul unui temperament personal și puternic. Dominat de semnele talentului și ale inspirației, grupajul poetic cu un capital expresiv ridicat vine să așeze numele Taniei în cadrul lirismului postmodern de bună calitate. Sună curgător și dinamic un gen de autobiografism, un aer pronunțat de notă cît mai exactă a trăirilor intense. Carmen Tania Grigore creionează o frumusețe stranie abstrusă, cu
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
a doamnei Elenă M. Campan, este o frumoasă surpriză și o confirmare a deplinei împliniri și a maturității poetice”. Domnul dr. Valentin Marica, senior editor la Studioul Teritorial de Radio Târgu-Mureș, consideră că volumul de versuri "poate fi un suport expresiv, într-o dezbatere, asupra poeziei, care își are în pagini de revista culturală spațiul...o dezbatere despre viața și vers, despre noul umanism al poeziei”. Poezia occidentală, la ora actuală este lipsită de relief, superficială, în timp ce "poezia estului începe să
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
Dar, fondul genetic nu s-a epuizat. Soarele Spiritual are entități de selecție. Alte dimensiuni spirituale vor impregna, cât de curând, Terra. 10-AB: Care sunt opiniile domniei voastre (asta, pentru membrii cenaclului revistei “ CONTRAATAC ”!), despre arta literară, în formele ei expresive actuale - și ce șanse dați Artistului (fie el Poet, Pictor, Muzician...), în condițiile socio-politice și spirituale, oferite de societatea de consum, exhibată atât de insistent, pe Terra, până la obscenitate? NNN: Cred în funcția cognitivă și etică a artelor, adică în
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
față de marmură, dar folosind bronzul, el a reușit să ne ofere o operă unică: „Nu cunoaștem până la Brâncuși, observă Cristian Robert Velescu, un alt sculptor care să fi transformat suprafață metalică șlefuita până la a obține efecte de oglindire în mijloc expresiv al artei sale.“. „Bronzul, scrie William Tucker, devine pentru sculptor un material de sculptură, ceva diferit de simplă modalitate de a permanentiza lutul. El a lucrat aceste bronzuri, făcînd fiecare copie să devină diferită, iar din marmora Prometeu a realizat
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Acasa > Orizont > Portret > ATUNCI CÂND AUTENTICITATEA ȘI PROSPEȚIMEA DEVIN O EMBLEMA ÎN RIME. DESPRE POEZIA CORINEI LUPU Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezia Corinei Lupu este ornamentală, liniștită, expresivă. Poeta privește cu interes constructiv viața, cu imaginile și experiențele ei, astfel că versurile seamănă cu un mozaic. Cu o desfășurare de registre tematice și de exprimări cuminți, emoționate și emoționante, lumea din poemele Corinei Lupu este diversă și atrăgătoare
ATUNCI CÂND AUTENTICITATEA ŞI PROSPEŢIMEA DEVIN O EMBLEMA ÎN RIME. DESPRE POEZIA CORINEI LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351517_a_352846]
-
Voluptatea naratorului de a se implica (șiretlicul unui captațio benevolentiae), nu diminuează cu nimic din forța de evocare. Imixtiunea supranaturalului (aș numi-o mai degrabă bufonada fantasticului), care are loc cu o uimitoare naturalețe, grefată, tocmai pe puseurile de sinceritate expresivă ale autorului, devine aproape sufocantă în partea a doua, unde se interferează marea scenă a istoriei și ceea ce se află dincolo de marginile ei, să-i zicem dilema diletanților republicani, această microsocietate de tip rural, cu risipa sa de energie și
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
alege praful...Acționați acum la bătaia peștelui căpe urmă...Știți vorba, Bate fierul cât e cald, căci pe urmă-l bați zadar...-nu-i iertă Rodica. - Hai că prea te porcăiși...- i-o tăie Gigi. - Așa vreau...Limba română este foarte expresivă! Te pomeni că sunteți demoazele de pension...Ce să spun...Vă e rușine cu limba noastră...Asta e... Și-o luăm așa cum e...- sări ca arsă Rodica. - Haide, haide...- încercă s-o liniștească Elena. - Eu vă spun că nu e
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
a crede oroarea pe care poporul român a trăit-o nu departe de ei. Fiind alcătuită în mod bilingv - în franceză și română, poemele cărții de față sunt considerate de prefațatorii antenumiți ca ușor laconice dar de o mare putere expresivă și, într-adevăr, poeta expiază artistic prin actul rememorării suferințele trăite în România, țara ei natală, și încă o dată prin aducere-aminte, în Franța drept țară de adopție. Cât timp discriminările de orice soi fac victime chiar și în țările așa-
„DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINŢELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350953_a_352282]