12,155 matches
-
fiu. Acest raport este un act de voință pură și totală, În care Eu mă Împlinesc și mă regăsesc, dincolo de orice limite, ca libertate totală. Neliniștea metafizică este dată de efortul formulării interogației, care trebuie să fie Întemeiată și clar exprimată. Răspunsul pe care-l aștept la Întrebările mele despre mine Însumi reprezintă momentul eliberării către care tind și care mă proiectează Într-un registru superior, cel al spiritualității pure, deschizându-mi perspectiva transcendenței și anulând, În felul acesta, angoasa perisabilului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cum ar fi sărutul sau râsul zâmbetul. Dacă În cazul „funcțiilor agresive” sunt folosiți dinții, În cazul funcțiilor emoțional-afective, de factură erotică, este folosit simțul tactil și gustativ. Nu putem neglija participarea gurii În conduitele perverse sau actele de violență, exprimate prim mușcătura celuilalt/adversar sau prin cunilincție etc. În ambele situații, atât cele de normalitate psihomorală cât și cele de pervertire psihomorală, gura are o funcție și o participare importantă de care suntem obligați să ținem seama. Trebuie ca să mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ani mai tânăr ca mine, a Îmbătrânit ramolit și puțin aiurit. Este acum mai mult ca propria sa caricatură. Totuși, mi-a făcut plăcere să-l revăd”. 6 mai, 1983: „Scrisorile tale sunt Întotdeauna o sărbătoare, fiind atât de bine exprimate și interesante, omenește judecat, de aceea rogu-te să scrii mai des până Înainte de finele anului 1985. Nu este vorba să ai curaj spre a pune, În mod civilizat capăt drumului, ci găsesc că trebuie curaj pentru a continua În fața
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și filosofico-morale ale acesteia. Originile prometeice ale umanului Cele expuse mai sus privesc ideile și originile intelectualiste și culturale ale umanismului. Acestea caută să explice concepția umanistă care Își are rădăcinile În aspirațiile spirituale ale supraeului, pe care le regăsim exprimate În două sensuri: În sens mitologic, așa cum sunt ele concentrate În mitul prometeic, și În sens filosofico-moral, așa cum sunt ele În opera lui Platon și Aristotel. Ambele sunt intim legate Între ele, motiv pentru care le vom trata În același
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spre popor! [...] Cărți, cărți pentru popor! Acolo e un suflet mare care cere lumină. Acolo stau genii ascunse, gata să izbucnească, asemenea izvorului care așteaptă în stâncă lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea și viitorul nostru”. Astfel exprimată, formula inițială a sămănătorismului înseamnă mesianism cultural și sentiment al datoriei naționale, fără vreo obligatorie abdicare de la criteriul estetic. Nicolae Grigorescu este ilustratorul primului număr, în care sunt incluse sonetele cu caracter exortativ Semănătorul de Al. Vlahuță și Către tinerii
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
a avut și alte rubrici culturale: „Note bibliografice”, „Cronica teatrală” (susținută de Andrei Băleanu, Vicu Mîndra, Călin Căliman, D. Costin, Aurel Baranga), „Carnet cultural”, „Panoramic cultural”, „Foileton”, „Carnet muzical”, „Cronica filmului”, „Pe ecranele cinematografelor”, „Viața culturală”, „Adnotări”, „Carnet plastic”. Opiniile exprimate căpătau greutate prin caracterul oficial al ziarului de partid care, ca instrument al puterii, a impus și consolidat așa-zise valori sau, invers, a marginalizat sau a periclitat destinul unor personalități și opere cu adevărat de valoare. Alți colaboratori: Constantin
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
și în reportajul București, iadul intelectualității, unde orașul e denunțat drept „capitală de parveniți”, în care „sărăcia e mai grea ca oriunde pentru un muncitor intelectual”. În aceeași pagină se reproduc opinii critice despre propria revistă, din alte publicații, sau exprimate verbal; Perpessicius realizează un reportaj - Atelierele sculptorilor noștri, Tudor Mușatescu îl intervievează pe Marin Simionescu-Râmniceanu, directorul Editurii Cultura Națională, iar Camil Baltazar e autorul relatărilor O vizită la sculptorul Jalea și O vizită la „Bibliofila” din str. C. A. Rosetti
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
foiletoane, începând cu numărul 4/1901, seria Amintiri de la Junimea din Iași. De altfel, tonul acestor texte, ca și atitudinea implicită a celorlalte intervenții vor stârni interesul cititorilor, atrași atât de stilul polemic, cât și de noutatea punctelor de vedere exprimate. Încă din Precuvântare George Panu afirmă: „Ceea ce m-a decis ca să scot această mică revistă este că simțesc necesitatea de a avea un organ ca să-mi exprime părerile... scurt și cuprinzător”. Pe lângă viața politică, ale cărei tropisme sunt consemnate printr-
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
poezia „O, rămâi...” de Mihai Eminescu este o operă lirică. Se împarte colectivul clasei în 5 grupe, fiecare incluzând câte 5 membri. Subtemele pe care le primesc grupele de elevi sunt: 1. să identifice sentimentele eului liric, cum sunt ele exprimate, și mărcile acestuia în text; 2. să găsească diferite tipuri de imagini artistice în discursul poetic ; 3. să precizeze figurile de stil; 4. să numească elementele de versificație specifice acestei poezii; 5. să comenteze semnificația titlului. După ce grupele de „experți
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
prevenire, măsurare și acțiune corectivă); calitatea totală, în care se integrează gradul de utilitate, economicitate, estetică, etc. În concluzie, calitatea reprezintă ansamblul de proprietăți și caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi conferă acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie să ofere produse sau servicii care: să satisfacă o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit; să satisfacă așteptarile clientului; să se conformeze standardelor și specificațiilor; să se conformeze
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
silogismul: 30 este divizibil cu 2, deoarece este număr par, iar numerele pare sînt divizibile cu 2. Se cere: a) forma logică a silogismului; b) verificarea validității prin diagrame Venn; c) negarea premisei minore. Pentru schemele silogistice de mai jos, exprimați legile care au fost încălcate: 4. Construiți un silogism valid, în figura a III-a, avînd ca termen mediu noțiunea copac ............................................. ........ ............................................. ........ ................................. 5. Verificați, prin reducere directă, schemele silogistice date: K i S .............................. 6. Recunoașteți tipul de eroare din textele de
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
răspunsurilor. Vor apărea variații în ceea ce privește formă și lungimea răspunsurilor, fapt ce îngreunează codificarea, dar care aduce un plus în cunoașterea particularităților unei populații privind: coerentă logică, corectitudinea gramaticala, volumul lexical, formularea, viteza de exprimare și capacitatea de justificare a răspunsurilor exprimate. Întrebările deschise permit culegerea unor informații bogate asupra tuturor temelor, fără riscul sugestibilității. Așa cum remarcă sociologul francez Maurice Duverger . În cazul unor opinii insuficient cristalizate, chestionarele cu întrebări deschise dau un procent mai ridicat de răspunsuri ”nu știu”. Diferența poate
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
consideră opera teoretică a lui Mihail Dragomirescu o contribuție majoră, pe plan mondial, la scientizarea cercetării literaturii și nu ezită să îi atribuie profesorului bucureștean „geniu teoretic”. Ultimul capitol demonstrează convergența demersului dragomirescian cu tendința de obiectivare a criticii literare, exprimată, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Franța, prin Brunetière, viguros resuscitată după al doilea război mondial în lumea universitară occidentală. Conceptul de organicitate susținut de Dragomirescu îl anticipează, ca sens, pe acela, atât de modern, de structură, iar preocuparea
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
ULTIMA ORĂ, cotidian apărut la București între 19 septembrie 1944 și 22 februarie 1948, cu subtitlul „Ziar ilustrat de informațiuni”. Director: Nicolae Deleanu. Ieșit pe piața presei politice românești imediat după 23 august 1944, cotidianul are o orientare prosovietică apăsat exprimată. U.o. își declară în primul număr, într-un entrefilet programatic în chenar, „hotărârea de a sluji poporul, de a fi alături de el acum, când reintră în drepturile sale” și de a participa „la toate marile și generoasele lui jertfe
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
și cel despre „esență utopiei” au prilejuit considerații „care explică multe din anomaliile istorice pe care le străbatem” (Virgil Ierunca). Aventură de la libertad (1966) dezvolta ideea libertății că aventură și „soarta” libertății în perioada contemporană. S-a remarcat că, „deși exprimată aici în limba spaniolă, gândirea lui Uscătescu se vădește a fi o gândire românească, si ca atare occidentală, binevenită într-un moment în care românii încep să-și dea seama cât de grea este alienarea prin adeziune [...] la o falsă
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Ipsilanti (a doua domnie), Constantin Hangerliu (concis), Alexandru Moruzi, continuându-se cu domniile scurte și repetate ale lui Mihai Suțu, Alexandru Suțu, Constantin Ipsilanti. Abuzurile fanarioților îi provoacă autorului, pătimaș și veninos ca mai vechii cronicari munteni, resentimente puternice, violent exprimate. Țara se află sub permanenta amenințare a atacurilor și jafurilor turcilor lui Osman Pazvantoglu, pașa din Vidin, un rebel față de puterea, în declin, a Imperiului Otoman. În timpul domniei lui Alexandru Moruzi pazvangiii pârjolesc Oltenia, boierii înfricoșați pribegesc la Sibiu, cei
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
lacrimă, stârnind nu înduioșarea, ci o indignare crescândă, o explozie de ură împotriva celor vinovați de suferința „desculților”. Fraza e mai adesea scurtă, vâjâitoare ca plesnetul de bici, usturătoare, cu insistări și reveniri obsesive asupra unui element esențial al ideii exprimate: „Plouă. Acum plouă. Stau în casă. Fereastra e fumurie. Duzii din fața casei, salcâmii de lângă ulmi, salcia de lângă fântână au rămas fără frunze. Bate ploaia în ziduri, în geamuri, în arbori. Bate ploaia. Mă uit la mâinile mele. Se închid. Se
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
63,7% 36,3% 4,53 3,29 7,5% Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă 1998 57,3% 42,7% 5,05 3,31 5,7% Notă: Cifrele din coloanele 2 și 3 reprezintă procente din totalul opțiunilor exprimate. Sursa: Percepții asupra problemelor sociale și sărăcie subiectivă, 1998; WVS 1993 și WVS 1997 Urmărind evoluția în timp a răspunsurilor, se constată o mare stabilitate a acestora. Variațiile înregistrate sunt destul de mici, de aceea putem afirma că opțiunea pentru propria
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abordează atunci când se pregătește să se prezinte în fața unei comisii de control a firmei. Conținutul: chiar dacă toate celelalte condiții sunt respectate, mesajul nu-și atinge scopul dacă este prea agresiv, cu intenția de a-l blama pe celălalt sau, dimpotrivă, exprimat prea timid și într-un mod pasiv. Conținutul unui mesaj asertiv trebuie să fie precis, descriptiv și direct. O persoană care deține această competență comunicațională știe și poate să-și exprime dorințele, să spună ce gândește, să refuze, să rezolve
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
adresă se pot selecta maxim 216 locații de memorie. O locație de memorie se caracterizează prin: adresă (poziția locației în cadrul memoriei) și conținut (valoarea memorată la această adresă). Cantitatea de informație care poate fi memorată într-o locație adresabilă individual,exprimată ca număr de cifre binare (biți), se numește lungime a cuvântului de memorie. Operațiile ce se pot efectua într-o locație de memorie sunt cele de citire și de scriere. Aceste operații, ca și cea de selecție a locațiilor de
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
alcoolism cronic În diferite stadii ale acestuia, predoninînd cei cu stadiul I (82 personalități) și stadiul II (167 personalități). Predominarea personalităților cu alcoolism de gradul II se explică prin faptul, că În acest stadiu manifestările patologice de caracter sunt mai exprimate. În acest stadiu al alcoolismului au loc modificări evolutive a structurii personalității pînă la cele severe cu predominarea excitabilității, manifestărilor isterice și disforice. Mare se dovedește a fi și rolul traumatismului craniocerebral, care contribuie la complicarea structurii personalității patologice, sensibilizind-o
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
Încercând să salveze aparențele și să ofere o palidă compensație față de tratamentul „puțin cam aspru” la care au fost supuși românii, plenipotențiarii francezi avansau ideea acordării unei extensiuni teritoriale la sud de Dobrogea, care să cuprindă Silistra și Mangalia. Părerea exprimată Întrunea aprobarea reprezentanților Italiei și Austro-Ungariei, nu Însă și cea a rușilor, care considerau că Guvernul Imperial s-a arătat destul de „generos”, Dobrogea și Delta Dunării compensând „cu prisos” cesiunea sudului Basarabiei. Totuși, ca urmare a insistențelor celorlalți colegi, reprezentanții
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ca rezultat intensificarea acțiunilor de acest gen (dacă agresivitatea este Întărită). La ora actuală, descoperirile recente confirmă perspectiva răspunsului Învățat. Manifestarea agresivă Psihologii au desfășurat numeroase studii de laborator pentru a determina dacă agresivitatea descrește sau nu În intensitate, o dată exprimată (cel puțin parțial). Studierea copiilor indică faptul că participarea la acțiunile agresive fie intensifică comportamentul agresiv, fie Îl menține la același nivel. Experimentele cu adulți s-au soldat cu rezultate similare. Când li s-a dat, În mod repetat, posibilitatea
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
prin ratificarea unor norme juridice internaționale și prin elaborarea de legi concordante normelor europene. Astfel, de exemplu, legea 487/2002 privind sănătatea mintală definește boala mintală ca o stare În care persoana pierde conștiința semnificației și consecințelor actelor sale, stare exprimată clinic și mai ales expertal prin nonexistența discernământului. Astfel, În expertiza clinică și expertală, lipsa discernământului devine criteriul esențial al diagnosticului pozitiv de boală mintală. Criteriul discernământului, ca nex al relației dintre patologia mintală și actele comportamentale ale unei persoane
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
în antrenamentul sportiv se caracterizează în tripleta model - algoritm - programare după V. N. Platonov. Modelul în domeniul jocului sportiv, reprezintă reducerea la esențial a procesului complex de pregătire a jucătorilor, echipei, care are o finalitate prestabilită în timp 4-3-2 ani) exprimată valoric, în care scop sau disecat jocul competițional și pregătirea în părțile lor componente pentru a fi identificați indicatorii indispensabili obținerii performanței(de cât timp este nevoie pentru pregătire, mijloacele cele mai eficiente, cantitatea de repetare, ce valori să fie
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]