3,053 matches
-
caligrafie aerisită, fără pensulă și hîrtie fină, și facem diferența între pictura-peisaj și scrierea unui poem. Dar să mîzgălești neciteț e tot un efort muscular și cerebral deopotrivă. Hedonism, mortificare, sau amîndouă. Eforturile scrierii, cînd corpul se cufundă în durere, extaz, sau amîndouă. A scrie pînă în zorii informațiilor computerizate, pînă la pagina electronică, în același timp: a săpa, a cresta, a încrusta. Înșiruire de semne pe o suprafață plană, un solid mai mult sau mai puțin rezistent. Fără să uităm
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tuturor judecăților de valoare, tuturor reacțiilor afective, de repulsie sau de seducție. Să abandonăm postura religioasă și morală în favoarea detașării agnostice și senine, a unei contabilități minuțioase și sobre a costurilor și cîștigurilor fiecărui utilaj al gîndirii, fără stridențe sau extaz. Or, un sistem de transmisie simbolic, începînd cu scrierea alfabetică, constituie prin mizele sale un obiect cald sau chiar încins, care cere din partea mediologului un tratament rece (Rațiunea grafică de Goody sau lucrările lui Elizabeth Eisenstein asupra tiparului ca factor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fiindcă aceasta ar presupune circumscrierea eternității, negarea transcendenței. Fiecare dumnezeu unic instruiește procesul vizibilului și al viziunii. Dar doctrina creștină a pus alături viziunea și virtutea pentru a genera acest frumos monstru teologic care este viziunea beatifică, cum se numește extazul pe care contemplarea lui Dumnezeu îl va procura aleșilor după Judecata de Apoi. În așteptarea acelei zile, cultul lui Hristos îți dă voie să tratezi veșnicia ca pe o persoană (sensibilă), cu dalta sau cu penelul. Căci obiectivarea nu este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de grup, ca în celebrările colective ale slujbei religioase, memorările de la școală sau lectura pioasă din familie. Din comunitară, a devenit individuală. Radioul și televiziunea au privatizat recepția pasivă a mesajelor sociale, publică odinioară; au personalizat inerția și au înscăunat extazul. Din reglementară, înlănțuită de niște coduri de autoritate prestabilite, oralitatea a devenit mai sălbatică, inventivă, imprevizibilă: nu mai este semnul supunerii, ci al eliberării. Drept dovadă, dispariția retoricii ca predare a unei arte a cuvîntului, înzestrată cu reguli generale și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
poate duce la o autenticitate a experienței (individul care nu se roagă sau nu meditează cu sinceritate și credință nu ajunge la o stare de linște reală) că în timp ce transele și delirul patologic provoacă o imensă oboseală mintală și fizică, extazul religios este, în general, binefăcător. De asemenea, trebuie să amintim că granița dintre intuirea Realității Ultime și debutul schizofreniei este atât de fragilă încât frecvent cei care se încumetă, fără să fie instruiți în prealabil, să practice diverse metode prin
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
1998 3. Apostol M., De la fizică la metafizică, Ed. Solteris, Piatra Neamț, 1998 4. Achimescu N., Buddhism și creștinism, Ed. Junimea Tehnopress, Iași, 1999 5. Delumeau J., Religiile lumii, Ed. Humanitas, București, 1996 6. Eliade M., Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Ed. Humanitas, București, 1997 7. Gaudin P., Les grandes religions, Ed. Marketing, Paris, 1995 8. Ghelasie G., Medicina isihastă, Ed. Axis mundi, București, 1992 9. Jung C. G., Psihanaliza fenomenelor religioase, Ed. Agora, București, 1998 10. Nishijina G. W., To
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Universului (v. §II.4.1.2). Mai mult, realizarea nirvanei nu este decât punctul de plecare într’o evoluție mai elevată . Pentru că, “în viața spirituală, dacă un aspirant nu râvnește la o lumină mai înaltă (segmentul supraspiritual al Universului, n.n.), extaz și putere, aceasta este începutul morții sale ”. Nirvana înseamnă dispariția oricărei identități, deci contopirea cu Atman. Cu atât mai mult, trecerea în planul nirvanic este doar începutul unei alte serii de reîn“carnări”, cu cât “pluralitatea Spiritelor (iar nu unicitatea
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
amorf al planului spiritual. Ea este percepută, temporar, de orice ființă umană doar în momentul morții (pentru că principiul conștient uman obișnuit nu este apt pentru a rămâne în acest plan), de către maeștrii yoga în cele mai înalte stări de Samadhi (extaz, n.n.) (deci tot temporar, dar controlat, dovadă a accesului în planul spiritual, dar totuși nepermanent/definitiv), respectiv neîncetat de către Buddhas (inițiați/semizei) (pentru că acest plan le este mediul firesc, acela în care își desfășoară de acum existența). Pe planul sufletesc
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cu procrearea care se realizează printr-un contact heterosexual. De aici și faptul că metaforele sexuale (sau imaginile) pe care Platon le folosește cu grijă atunci când vorbește despre cum sufletul zărește adevărul suprem, impun o analogie între două tipuri de extaz: acela despre care știm că răsplătește cu adevăratul eros perseverența filosofică, și extazul fiziologic (genital), răsplată a perseverenței în contactul sexual (ibidem, p. 147). Cf. Pierre Hadot, Ce este filosofia antică?, Ed. Polirom, Iași, 1997, nota 1, p. 51. Iată
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că metaforele sexuale (sau imaginile) pe care Platon le folosește cu grijă atunci când vorbește despre cum sufletul zărește adevărul suprem, impun o analogie între două tipuri de extaz: acela despre care știm că răsplătește cu adevăratul eros perseverența filosofică, și extazul fiziologic (genital), răsplată a perseverenței în contactul sexual (ibidem, p. 147). Cf. Pierre Hadot, Ce este filosofia antică?, Ed. Polirom, Iași, 1997, nota 1, p. 51. Iată ce spune Rousseau: „Când Platon zugrăvește pe omul drept închipuit de el (în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ale unei folosiri necontrolate a energiei atomice - lucru care s-a și petrecut, din păcate la Hiroșima și Nagasaki). * „Talentul nu devine geniu, decît atunci cînd a atins punctul la care cele mai profunde forme de percepție ale sale ating extazul.” (G.B. Shaw) În „extaz” admirația atinge cota cea mai Înaltă, deoarece extazul nu se produce decît În raport cu revelația a ceva excepțional/extraordinar. * „Geniul suferă În tinerețe de o secretă bătrînețe, iar la bătrînețe de o secretă tinerețe.” (Lucian Blaga) A
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a energiei atomice - lucru care s-a și petrecut, din păcate la Hiroșima și Nagasaki). * „Talentul nu devine geniu, decît atunci cînd a atins punctul la care cele mai profunde forme de percepție ale sale ating extazul.” (G.B. Shaw) În „extaz” admirația atinge cota cea mai Înaltă, deoarece extazul nu se produce decît În raport cu revelația a ceva excepțional/extraordinar. * „Geniul suferă În tinerețe de o secretă bătrînețe, iar la bătrînețe de o secretă tinerețe.” (Lucian Blaga) A cunoaște secretul „timpului” Înseamnă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
petrecut, din păcate la Hiroșima și Nagasaki). * „Talentul nu devine geniu, decît atunci cînd a atins punctul la care cele mai profunde forme de percepție ale sale ating extazul.” (G.B. Shaw) În „extaz” admirația atinge cota cea mai Înaltă, deoarece extazul nu se produce decît În raport cu revelația a ceva excepțional/extraordinar. * „Geniul suferă În tinerețe de o secretă bătrînețe, iar la bătrînețe de o secretă tinerețe.” (Lucian Blaga) A cunoaște secretul „timpului” Înseamnă a deține arta comprimării și a dilatării timpului
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Într-adevăr, „viața” fără, de exemplu, sentimentul demnității? Cum am mai putea cîntări „binele” și „răul” fără sentimentul moral? Ar mai funcționa relațiile umane fără un minimum de Încredere și de sinceritate? S-ar mai dezvolta artele fără trăirea impresiei extazului sau a sublimului? etc. * „Am plîns și am crezut.” (Fr. Chateaubriand) „Credința” Își alimentează rădăcinile cu lacrimile simțirii curate, adică ale simțirii neegoiste, deoarece trebuie observat faptul că tot „simțirea” este aceea care și subiectivizează judecata: „Cu cît Îl iubești
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vreo deschidere înspre lumina unei desfătări posibile, a unei bucurii legitime, a unei beatitudini imaginabile. Ascetismul se dovedește a nu fi atât un scop cât un mijloc - apropiat de cel al transei șamanice - capabil să reveleze o stază, eventual un extaz... Apoi, în funcție de treapta coborâtă în asceză, fiecare dintre begardele Spiritului Liber va urca cu cât mai tare au gustat ura de sine, cu atât va fi mai aproape de cunoașterea bucuriei de sine. Pentru că această pregătire ascetică transformă carnea în ceară
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai mare admirație și simpatie) își revendicau sfidător (și naiv, aș zice) apartenența la ea: găsesc că-i făceau astfel o cu totul necuvenită cinste. Cred că toți cunoaștem persoane de așa-numită „elevație spirituală”, care trăiesc într-un perpetuu extaz estetic, „evadează” mereu din realitatea cotidiană și nu caută altceva decât „hrana spiritului”. De regulă, aceste persoane fac mare caz de pretinsa lor lipsă de simț practic (chiar dacă, pe de altă parte, știu foarte bine să-și vadă de interese
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Întâlni În văzduh pe cei care, asemenea vouă, la aceeași oră se roagă și pe care, În afara timpului de rugă, nu-i puteți Întâlni. Se cuvine, de aceea, ca Întâlnirea voastră În templul nevăzut să fie numai pentru starea de extaz și dulce comuniune, Fiindcă dacă veți intra În acest templu doar pentru a cere, nu veți primi nimic, Iar dacă doar spre a vă umili, nu vă veți Înălța; Sau chiar dacă veți intra spre a implora fericirea pentru semenii voștri
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pot avea toți dreptate În același timp; și, implicit, acceptarea unui singur adevăr de către toți, În aceeași situație, este foarte greu de realizat. Μ Ce Înseamnă a „suferi călugărește”? Înseamnă, cum foarte frumos spunea Mircea Eliade, să meditezi asupra „treptelor extazului cu mintea purificată de asceză și contemplație” (Drumul spre centru, 1991). Μ Omul modern trebuie să recurgă tot mai mult la practici ascetice și contemplative pentru a realiza ceea ce se cheamă o „depășire de nivel existențial”, adică o ieșire din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
apreciază că sentimentul religios este cel mai intimizant dintre toate formele/tipurile de sentiment, deoarece aparține, de fapt, ungherelor ascunse ale conștiinței noastre: sentimentul religios este, În realitate, o Încercare de a ne pune, prin stări de adorație sau de extaz, În legătură cu divinitatea. Aceste Încercări nu pot cuprinde elemente de experiență comună cu a celorlalți: ele se obiectivează Întotdeauna În forme ale intuiției și ale simțirii proprii; altfel spus, fiecare pune În sentimentul său religios credințele și aspirațiile lui (În formele
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ceea ce am plănuit, mintea noastră a și realizat În forul ei interior (desigur, În formele sale specifice: simbolizate, ideale), iar spiritul nostru este grăbit să vadă cât mai rapid Înfăptuită și forma materială a proiectului imaginat. Μ Puterile transformatoare ale „extazului”, mai ales ale celui mistic, sunt greu de Înțeles, fiind relativ frecvente relatările despre oameni care, sub influența lui, au realizat cunoscutele suferințe fizice ale lui Iisus pe cruce: cicatrice sângerânde În palme; răni pe frunte, asemănătoare celor produse de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Iisus pe cruce: cicatrice sângerânde În palme; răni pe frunte, asemănătoare celor produse de o coroană de spini; vânătăi pe trup, identice celor produse de bătăile cu varga etc. De asemenea, sunt relatări despre oameni al căror trup, În cursul extazului, devine inert, insensibil, astfel că e de prisos să-l Înțepi, să-l supui unor șocuri electrice puternice etc. pentru că el nu reacționează. Explicația este pusă, de obicei, pe seama unei puteri deosebite a imaginației persoanelor În cauză, cărora aceasta le
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a imaginației persoanelor În cauză, cărora aceasta le oferă posibilitatea de a realiza reprezentări Într-atât de vii, Încât sensibilitatea lor produce transformări și identificări cu procese psihice, nervoase și fiziologice de excepție specifice unor situații supranormale. De asemenea, În extazul religios, puterea credinței este Într-atât de mare, Încât autosugestia Îi poate face pe cei În cauză să creadă că au văzut ceea ce În realitate nu au văzut. Dar autosugestionarea produsă prin puterea imaginației sau a credinței are și numeroase
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aici nu poate să se nască decât „pastișa”, adică o contaminare între două feluri de a fi și două feluri de a vorbi. Dar, de obicei, opera unui artist „naiv” se vrea realizată prin intermediul grației: de aceea, efectul său este extazul. În timp ce „pastișa” nu este așa, prin natura sa (la unii mari scriitori, ea poate produce entuziasm, dar niciodată extaz). Aceasta înseamnă că ceea ce prevalează în opera artistului „naiv” este natura sa populară și că „pastișa” se află doar la suprafață
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
feluri de a vorbi. Dar, de obicei, opera unui artist „naiv” se vrea realizată prin intermediul grației: de aceea, efectul său este extazul. În timp ce „pastișa” nu este așa, prin natura sa (la unii mari scriitori, ea poate produce entuziasm, dar niciodată extaz). Aceasta înseamnă că ceea ce prevalează în opera artistului „naiv” este natura sa populară și că „pastișa” se află doar la suprafață. Există, într-adevăr, o poezie și o pictură populare (la rândul lor, produse ale unor contaminări ce au avut
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de Al. Zub, prin care sugera că rolul istoricului este similar celui al corului din tragedia ateniană: comentează și judecă, el fiind un avocat al comunității În care trăiește și, de ce nu, un moralist. Aceste „glose” sînt alcătuite fără patimă, extaze sau recriminări, ci cu seninătate, iar pe alocuri răzbătînd un umor fin. Ele sînt captivante, minuțioase și de multe ori șocante, conțin detalii colorate și picante, Însă, cu riscul de a mă repeta, prin ele se propune o evaluare echilibrată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]