10,920 matches
-
Covrig Roxana Djohar A. Țarnev și Tamerlan Țarnev sunt cei doi frați din Cecenia, suspectați că au "zguduit" Bostonul. Presupușii atentatului de la maratonul din Boston proveneau din sudul extrem al Rusiei, dintr-o regiune din apropierea Ceceniei. Ei trăiau în SUA de cel puțin un an de zile și aveau rezidență permanentă. Unul dintre presupușii suspecți, Tamerlan Țarnev, a murit, vineri dimineață. El a fost capturat de autoritățile americane, în urma
Cine sunt frații ceceni care au cutremurat Bostonul by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56389_a_57714]
-
mondial. Fiu al lui Bebo Valdés (pianist ce a contribuit la înflorirea fenomenului Buenavista Social Club - omagiat prin filmul omonim al lui Wim Wenders), Chucho s-a afirmat încă din anii 1960 ca o adevărată forță a naturii. Virtuozitatea sa extremă nu-l împiedică să rămână adeptul jazzului ca artă colectivă. Creează astfel, în 1972, formația Irakere, ce va redefini coordonatele expresivității cubaneze în jazz (un domeniu „descoperit” și popularizat de Dizzy Gillespie deja înainte de 1950). Contribuie decisiv la afirmarea globală
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
Andrei Moisoiu (Google) Șefii TVR ar fi luat decizia ca angajaților televiziunii publice să le fie interzis să acceseze rețeaua de socializare Facebook. Reprezentanții TVR neagă acuzațiile. Măsura extremă ar fi fost luată, deoarece conducerea a fost deranjată de activitatea angajaților pe site-ul de socializare, cu precădere de informațiile legate de situația din TVR, care erau distribuite către toată lumea. De partea cealaltă, sursele RV au precizat că aproape
Angajații TVR nu au voie pe Facebook. Televiziunea neagă acuzația by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54843_a_56168]
-
nivelurile exterioare de realitate și cele iluzorii, create de Dumitrache; lămurindu-se cazul Ziții, este rândul lui Rică. Deci: Știi cine-i tânărul ăsta? Cine? Asta e ăl de scrie la „Vocea Patriotului Naționale”. Reacția lui Dumitrache presupune confruntări existențiale extreme: Nu mă nebuni! Ei fugi că mor! După care urmează cunoscutele replici ale prezentării, care este un exercițiu de recunoaștere în același nivel de realitate. Acum realizăm că, în construcția multietajată a comediei, termenii de real și fictiv sunt relativi
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
20 de ani de la Revoluție, să mai aștepte alți mulți ani pentru a-și recupera proprietățile, denotă ”un comportament cinic, imoral și orientat împotriva democrației” al Guvernului, ”dar și o crimă la adresa mediului economic din România”. Susținând că ”peste gravitatea extremă a acestei situații planează umbra demagogică și politicianistă a liderilor PDL care au tupeul să vorbească zi de zi despre faptul că ei ar reprezenta «dreapta» în politica românească", Călin Popescu Tăriceanu înșiruie politicile Guvernului Boc pe care nu le
Tăriceanu: Actualul guvern parcă vrea să se ia la întrecere în materie de boacăne cu cel precedent () [Corola-journal/Journalistic/45361_a_46686]
-
care și-a pierdut cumpătul Băsescu, la întrebarea despre Gazprom Hanibal Dumitrașcu: Traian Băsescu s-a comportat ca un om prins cu minciuna „Comportamentul dlui Traian Băsescu trădează neliniște și un control tot mai prost asupra propriei sale situații. Nervozitatea extremă de care a dat dovadă dl Traian Băsescu duce cu gândul că întrebările pe care ziaristul de la Antena 3 i le-a pus îl pun în dificultate. În momentul în care cineva este prins că minte, procedează ca atare. În
Băsescu (își) pierde controlul: „S-a comportat ca un om prins cu minciuna”. Cum a reacționat președintele în 2009, într-o situație asemănătoare celei cu Gazprom by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32970_a_34295]
-
alt joc cu identitatea se desprinde din poemul fără titlu, de la pagina 17 a volumului. Poeta vorbește despre sine ca despre un personaj, la persoana a treia. Este, așadar, o „tipă ceva mai ciudată, «lovită la propriu», o boală probabil extremă”, care, într-o gară oarecare, îi povestește altei „tipe” despre sora ei, dintr-o provincie din nordul țării, „soră ce avea comportament de călugăriță”. Sora respectivă, profesoară de franceză, continuă povestitoarea, „i-a făcut praf pe elevi”, dar și pe
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
goană și, totuși, la viteză mică, ce se întâmplă, zi de zi, în România lui ‘80 și ceva. „Băștinașii” de care A.M. se lovește pe tren cu surpriză (sic!) trăiesc și mor în acest periplu din care, ca în călătoriile extreme, a dispărut, sub efectul unei familiarități forțate, orice urmă de stânjeneală. Fiecare, la urma urmelor, face ce vrea. Și nu e minunat? Nu e. Lecțiile de franceză, limbă fină, cosmopolită, se desfășoară, cum e de așteptat, cam ca într-o
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
această propunere, iar purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, îi acuză pe democrat-liberali de iresponsabilitate. Radu Alexandru, senator PDL în sectorul 5, unde se află Liceul Bolintineanu, spune ca posibilă viciere a examenului de Bacalaureat este de o gravitate extremă și fără precedent. El consideră însă că situația nu se poate generaliză, iar repetarea probei este o solicitare exagerată. Mi se pare puțin forțat (să se ceară repetarea probei la română -n.r). Aici s-a întâmplat un lucru extrem de
Răfuială politică în scandalul ”șpagă la BAC”. Ivan: PDL, iresponsabil. Radu F. Alexandru: Repetarea probei, idee forțată by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36644_a_37969]
-
pe o prejudecată a criticului însuși față de proza unor Nedelciu, Crăciun &Co.), dar îmi e clar că în felul acesta se poate rata sensul romanului. Mie, de pildă, trimiterea la filmele lui Quentin Tarantino (cu imaginarul lor de-o violență extremă, de la Pulp Fiction la recentele Ticăloși fără glorie sau Django dezlănțuit) mi se pare un excelent punct de plecare în discuția despre Mortido. Fiindcă ține cont de „enciclopedia” (folosesc termenul în accepția lui Umberto Eco) lui Nimigean. Portretele critice care
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
înfruntă „global”. În aceeași perioadă intervine o altă întâmplare în „Mersul războiului”, ce-i atrage atenția: „înțelegerea dintre URSS și Japonia”, eveniment ce-l incită la ample comentarii, între care afirmația că noua situație strategică va îngădui „Armatei Sovietice din Extremul Orient” să vină pe frontul din Europa, astfel că „situația se amplifică” pentru Germania și aliații ei europeni. Agențiile internaționale au transmis știrea că sovieticii operează „reorganiză ri” în armată și „mari chemări sub arme”, ceea ce înseamnă că „Sovietele rămân
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
în cartea amintită, gândindu-se mai ales la încercările unor autori ca Salvador Elizondo de a duce până la ultimele consecințe textualitatea pură. Dincolo de fireasca întrebare, scriitura narcisistă atrage atenția ca o nouă explorare, menită a pune în discuție, în termenii extremi ai literarității, limitele creației și ale actului creator, ale limbajului și ale cuvântului-semn și sens, adică ale posibilităților de care dispune scriitorul pentru a da expresie gândirii, identității și situării sale în univers. Un experiment, desigur, întreprins de acei scriitori
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
de obicei, ca pe simple metafore și le explicăm bătrânește, apelând la tot soiul de false friends (cine știe, de pildă, ce vasăzică, în matematică, o mulțime numărabilă?). Numai că, intuiția ne spune, de logică ne folosim mai des. Pe lângă extrema claritate a explicațiilor (datorată și exemplelor bine alese), studiul Martei Petreu mai are o miză extrem de importantă. Aceea de a trata toate aceste abateri nu ca pe niște capete de acuzare (căci da, în discursul public, apelul la sofisme e
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
mai atacă și pe un consilier prezidențial, prof. dr. Virgil Păunescu. Scenarii în caz de escaladare a conflictului Refuzul de a întruni CA va declanșa o criză instituțională, în cazul în care ar fi pus în acțiune. Este o măsură extremă la care poate recurge președintele CNAS, blocând activitatea CA. Președintele CNAS își poate asuma responsabilitatea, refuzând să semneze convocarea CA, sau poate absenta de la ședințe, împreună cu membrii CA numiți de Victor Ponta. Astfel, nu ar mai exista cvorum (patru din
Război Ponta-Băsescu, după numirea lui Duță la CNSAS. Scenariile conflictului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36965_a_38290]
-
revista ajunsese, în primăvara lui 1941, la un tiraj de peste 20.000 de exemplare. Lecturile lui Ivașcu - mărturisește însuși - erau „...geografia Africii de Nord și din Nord-Est”, „un atlas italian”, mai târziu cărți de geografie și atlase ale țărilor din Extremul Orient și cele două Americi etc. (și cărți de la Paris - adăugăm noi). Prevăzător, el scrie „o suplică”, pe care o depune la Ministerul Educației Naționale - ministru, gen.Radu Rosetti - în care solicita reîncadrarea în învățământ, la o școală din zona
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Senat. El a precizat că la nivelul comisiei speciale ar urma să aibă loc audieri ale tuturor părților implicate în proiectul Roșia Montană. Liderul PNL a făcut un apel către cei interesați în proiectul Roșia Montană să renunțe la forme extreme de protest, deoarece discuțiile se poartă "la masa dialogului". "Până la urmă Parlamentul nu a închis ușa niciunei dezbateri, anularea comisiei speciale nu a venit din partea mea, mă bucur că s-a revenit asupra acestei formule și acolo se vor discuta
Proiectul Roșia Montană revine în Comisia parlamentară specială by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35353_a_36678]
-
o experiență de viață care comunică destinul unui prozator în anii ceaușismului târziu. Demersul anamnetic al lui Pora este neiertător cu „memoria scurtă” a contemporanilor noștri. Mizeria fundamentală și strivitoare a comunismului are parte de o analiză de o luciditate extremă. Poate că n-ar fi rău ca Epistolarul lui Pora să ajungă pe băncile elevilor de azi, de multe ori dezinformați dacă nu multilați, pur și simplu, de așa-zisa „parte bună” a comunismului. Cum arăta România la sfârșitul anilor
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
de latențe și de făgăduieli.. Cum ar fi, se întreabă la un moment dat prozatorul, ca dintr-una-ntralta, lăsând asemenea încurcături să evolueze, să ajungi chiar prieten cu necunoscutul care te ia drept altcineva. Unora le poți onora cu gesturi de extremă dărnicie: cadorisindu- i cu obiecte dragi sau, la birt, cu băuturi „certe” (ce vasăzică, prin opoziție, băutură „incertă” explică tot Alexandru Vlad, în altă parte). Nu e, totuși, nici o urmă de naivitate în aceste ritualuri ele generozității. La originea lor
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
adăugat Săftoiu. Telefonul dat de Traian Băsescu procurorului general, Tiberiu Nițu, la un an distanță de momentul în care șeful statului anunța că niciun politician nu-și va mai permite să apeleze vreun magistrat, este, de asemenea, de o gravitate extremă, crede fostul consilier prezidențial. ”Cei doi oameni în Stat dau senzația că Justiția e controlabilă, dar întotdeauna e de către celălalt controlată”, a precizat Adriana Săftoiu.
Săftoiu, despre telefonul dat de Băsescu lui Nițu și dosarele politice invocate de Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34975_a_36300]
-
un înalt nivel și analfabetism, amețitoare diferențe sociale...” Deci cum a fost? A fost, într-adevăr, în toate aceste feluri, un amestec, o învălmășire de bine și de rău care, în spațiile politicului, vor face tot mai mult loc manifestărilor extreme, promotorilor de soluții radicale, crezute clarificatoare. Trebuia decis: așa sau altfel. Vladimir Streinu constata cu îngrijorare, din chiar inima lucrurilor, acest curs: „...oamenii unei politici cuminți par să nu mai existe. Peste tot bate un vânt de radicalism, cum se
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
franceză, șantajarea țărilor pacifiste (Anglia, Franța) de către țările războinice de atunci (Germania, Italia) sau, la noi, luptele dintre partide și dinăuntrul partidelor, dintre fracțiuni, injoncțiunile politicii în școală, ascensiunea alarmantă a extremei drepte (dar și, mai puțin alarmantă, atunci, a extremei stângi) - toate acestea Streinu le privește cu calm dar nu cu placiditate sau resemnat. Caută mereu, ca și în eseurile consacrate literaturii, cauze și mobiluri, o logică a evoluției, un sens. Era de așteptat să procedeze astfel adeptul nedezmințit al
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
un adevăr. Sunt prinse laolaltă reziduuri erotice, eșecuri microsociale și psihoze latente. Fără îndoială că cititorul va fi surprins de felul cum funcționează psihologia naratorului. În Do Not Cross, un narator cu multe tulburări la activ se confesează în condiții extreme cu seninătate, având un stil egal, fără cusur, un discurs foarte bine articulat, în care temerile sunt analizate ca și cum s-ar găsi întro permanentă stare de grație. Amplul monolog, în fapt, nu are scăderi, nici pierderi de altitudine verbială ori
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
public a declanșat și în cazul altor ziare o practică similară, așa încât s-a născut o direcție tezistă de injuriere în spațiul mass-media. Nuanțele au variat de la mustrare, admonestare, incriminare, sancționare, dispreț, spurcare, până la blestem (uneori). Brutalitatea psihică a fost extremă în unele cazuri. Stilul acesta trivial a fost încurajat mediatic (în scopul obținerii unui număr mare de cititori și implicit, de vânzări) și a apelat, de asemenea, la varii tehnici de dezinformare și manipulare. Scopul era nu doar unul relaționat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
statistice: cele aproape treizeci de milioane de vorbitori de limbă română nu reprezintă chiar o cantitate neglijabilă. Bine reprezentați și în străinătate, unde există comunități solide, putem sta, din acest punct de vedere, liniștiți. Mai mult, notează Mihai Zamfir cu extrema acuitate a poliglotului, avem o limbă neolatină! Aparținem, prin urmare, „celui mai select și mai elitist club lingvistic”. Club ale cărui literaturi (franceză, spaniolă, portugheză, italiană) ocupă, cum am văzut, un spațiu consistent în Plecând de la cărți. În siajul acestei
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
aspect al vieții sociale, „interpretarea” e o activitate mult mai frecventă decât am fi dispuși s-o recunoaștem. E, acest proces, spune printre rânduri Ioan Pânzaru, principala „activitate” socială, de netrecut în niciun nomenclator al meseriilor, însă de o importanță extremă pentru fluidizarea sensului și pentru schimbarea permanentă a raportului dintre valori. „Societățile au nevoie, pentru a merge înainte, ca unii indivizi să-și consacre viața interpretării, ca muncă recunoscută și socialmente utilă. Cu alte cuvinte, societatea contemporană trebuie să-și
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]